Incendiu, război, inflație: cum au rezistat 23 de organizații sociale din Moldova în cei mai dificili 3 ani

„Am pierdut echipamente, dar nu speranța.” Cum arată reziliența reală în economia socială din Moldova

Un raport finanțat de Suedia documentează pentru prima oară în cifre exacte ce s-a întâmplat cu investițiile în economia socială din Republica Moldova între 2022 și 2024. Raportul complet este disponibil gratuit pe impactspace.md.

„Am pierdut echipamente, dar nu speranța.” SRL Eco Life for You din Chișinău descrie astfel supraviețuirea după un incendiu care le-a distrus utilajele. Organizația produce înghețată artizanală cu foști beneficiari ai programelor de reabilitare pentru dependențe și HIV și a continuat după dezastru pentru că, spun reprezentanții ei, „această întreprindere este despre viață.”

Aceasta este una dintre cele 23 de organizații care au răspuns sondajului Strategicus Consulting. Cincisprezece nu au răspuns, nu mai există sau și-au schimbat activitatea. Autorii recunosc explicit că datele disponibile nu permit o estimare completă a impactului sectorului.

Cifrele reale ale unui sector inegal

Veniturile cumulate ale celor 23 de organizații active ating 96,193,861 MDL în 2022-2024. Profitul net agregat este 33,070,026 MDL. Contribuțiile la bugetul public depășesc 12 milioane de lei.

Dar AO Eco-Răzeni din s.Răzeni, r-nul Ialoveni care a fondat serviciul de catering „Floare de cireș”, concentrează singură 56,77% din veniturile totale și 68,61% din profitul net raportat de cele 23 de întreprinderi sociale analizate. Primele trei organizații după performanță financiară, conform raportului produc 94.49% din profitul sectorului. Aproape jumătate din organizații nu raportează profit. Pragul de rentabilitate se atinge după 3-4 ani, cu un ciclu de finanțare de 36 de luni.

Într-un context macroeconomic marcat de criză energetică, inflație și criza refugiaților, mai multe organizații au creat locuri de muncă noi. Raportul numește asta reziliență. O întrebare mai dură: câte ar fi supraviețuit fără finanțarea externă?

Malul stâng, sudul absent

Șase din cele 23 de organizații funcționează pe malul stâng al Nistrului. Raportul le include în statistici, fără să detalieze ce înseamnă concret să construiești o afacere socială în Tiraspol sau Tighina. Sudul Moldovei lipsește complet din harta sectorului, o absență pe care raportul o notează ca prioritate pentru ciclul următor de finanțare.

Ce face diferența

„Suntem ca o familie” și „Aici nu îți e frică să greșești” sunt cele două fraze prin care SRL Credem-Eco din Bălți întreprindere de catering descrie cultura organizațională care explică fluctuația aproape zero a personalului și capacitatea de a mobiliza 65.000 de porții pentru refugiați în 2022.

Raportul confirmă corelația: organizațiile cu plan strategic documentat înregistrează cu 25% mai mult profit și cu 40% mai puțină fluctuație. Doar 30% din sector are un astfel de plan.

Diferența dintre SRL Credem-Eco și Agenția pentru Dezvoltare Regională „Habitat” din Rezina, care operează o spălătorie și raportează pierderi, nu este ghinionul sau lipsa de dedicare. Este structura, planificarea și modelul de business ales de la început.

Datele complete, inclusiv profilurile individuale ale organizațiilor, sunt disponibile pe impactspace.md.

Acest material apare cu sprijinul Fundației Est-Europene din resursele financiare oferite de Suedia. Conținutul acestuia nu reflectă neapărat punctul de vedere al Suediei sau al Fundaţiei Est-Europene.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

MAI: noua expertiză în cazul Ludmilei Vartic, cu participarea expertului din România, nu a identificat elemente noi

Expertiza suplimentară în cazul Ludmilei Vartic, efectuată împreună cu expertul din România, nu a relevat elemente suplimentare față de raportul de expertiză medico-legală realizat anterior. Informația a fost comunicată pe 20 mai de ministra Afacerilor Interne, Daniella Misail-Nichitin.

În timpul unor declarații de presă, ministra comunicat la ce etapă se află cazul Ludmilei Vartic.

„După cum cunoașteți, a fost solicitată și realizată expertiza suplimentară cu expertul din România. Suntem în proces și, la moment, așteptăm rezultatele scrise ale acestei expertize, dar, preliminar, din ce s-a comunicat, nu sunt elemente suplimentare la raportul de expertiză medico-legală care a fost realizat anterior. La fel, a fost definitivată expertiza grafoscopică și este încă în proces expertiza grafologică a scrisorilor. (…) Toate aceste rezultate ale rapoartelor, care sunt încă în proces, vor fi examinate de către procurori și concluziile vor fi coroborate la probele care au fost acumulate anterior”, a declarat Daniella Misail-Nichitin.

***

Ludmila Vartic, fostă educatoare la o grădiniță din Hîncești și mamă a două fetițe, a decedat pe 3 martie 2026 după ce ar fi căzut de la etajul 11 al unui bloc din Chișinău. Mai multe ONG-uri și activiști au calificat cazul drept femicid, susținând că soțul acesteia, Dumitru Vartic, ar fi exercitat abuzuri asupra femeii timp de mai mulți ani. Dumitru Vartic a respins acuzațiile. Pe fondul reacțiilor publice, Dumitru Vartic și-a dat demisia din funcția de vicepreședinte al raionului Hîncești. De asemenea, Partidul Acțiune și Solidaritate l-a exclus din rândurile sale.

Pe marginea cazului a fost inițiat un dosar pentru violență în familie soldată cu determinare la suicid, în care Dumitru Vartic are statut de bănuit.

Pe 24 martie, poliția anunța, cu referire la rezultatele expertizei medico-legale, că decesul Ludmilei Vartic a survenit în rezultatul traumatismelor produse simultan asupra mai multor organe, leziuni corporale specifice căderii de la înălțime.

Între timp, a fost admisă exhumarea cadavrului Ludmilei Vartic, solicitată de mama acesteia. Pe 16 aprilie, sora Ludmilei Vartic a spus că statul nu va acoperi costurile legate de exhumare și expertizele necesare. Prin urmare, ea a cerut donații pentru procedura de exhumare, „expertizele medico-legale și independente, precum și pentru asistența juridică specializată”. Pe 17 aprilie, poliția a declarat că la procedura de exhumare și expertiza medico-legală, rudele victimei nu suportă cheltuieli, menționând că procesul este asigurat de stat. Pe 1 mai, sora Ludmilei Vartic a lansat un nou apel de strângere de fonduri pentru acoperirea cheltuielilor legate de un expert independent din România.

Pe 6 mai, șeful IGP a anunțat că exhumarea a fost efectuată. Totodată, el a spus că „în scurt timp, vom avea un nou raport de expertiză și vom vedea ce este nou”. „Pentru noi este important ca în expertiza privind exhumarea și în noua expertiză care figurează în acest grup și expertul din România să fie un verdict”, comunica șeful IGP. Una dintre avocatele mamei Ludmilei Vartic a declarat că la examinarea corpului neînsuflețit a participat și un expert din România, pentru care familia a colectat fonduri.

Tudor Mardei / Newsmaker

Utilizarea apei din fântână la întreținerea culturilor agricole, motiv de amendă? Ministru: „Sunt surprins. Vom verifica”

Utilizarea apelor din izvoare pentru întreținerea culturilor agricole personale este o practică răspândită în Republica Moldova. Informația potrivit căreia o locuitoare a fost amendată în acest sens, caz făcut public de deputatul și liderul Partidului „Democrația Acasă” Vasile Costiuc, urmează să fie verificată. Declarații în acest sens au fost făcute pe 20 mai de ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, care a menționat că este suprins de eventuale astfel de acțiuni.

Pe 16 mai, Costiuc a declarat că o femeie a fost amendată, în 2025, cu 600 de lei pentru că a folosit apa din fântână pentru a-și uda culturile din seră. Într-o intervenție video, aceasta, care este comerciantă, a spus că este vorba despre fântâna ei din grădină și că amenda i-a fost aplicată de responsabili din Șoldănești. Potrivit ei, în condițiile prevăzute de lege, a achitat doar 300 de lei. Femeia a mai spus că încă șase locuitori din sat au fost amendați în același context. „Au spus că apa e de băut, dar nu-i de făcut comerț”, a adăugat ea. În aceeași intervenție video, politicianul a menționat că va aborda cazul în Parlament.

Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a declarat că situația urmează a fi verificată.

„Sunt surprins și eu de acțiunile celor care ar fi făcut asta sau au făcut asta. Nu cunosc acest lucru, dar mi se pare puțin ieșit din context, o astfel de acțiune, în condițiile în care este o practică foarte utilizată în Republica Moldova, de a utiliza apele din izvoare. Vom verifica și vom clarifica acest aspect”, a comunicat oficialul în timpul unor declarații pentru jurnaliști.

Budianschi neagă că a favorizat o companie și că a stat în spatele excluderii lui Tăbîrță din PAS. Reacția Comisiei Naționale a Pieței Financiare 

Șeful Comisiei Naționale a Pieței Financiare, Dumitru Budianschi, a respins învinuirile care i-au fost aduse de fosta membră PAS Olga Tăbîrță, care l-a acuzat că ar fi favorizat o companie de consultanță financiară și că ar fi avut un rol în excluderea sa din partid. CNPF a declarat pentru NewsMaker că acuzațiile privind monopolizarea pieței sunt „complet false”, explicând că în realitate există 12 brokeri licențiați care au dreptul să presteze servicii de consultanță de investiții, și doar o singură companie a solicitat autorizarea pe acest segment.

„Afirmațiile privind monopolizarea pieței de către un singur actor sau favorizarea unei anumite companii sunt complet false și relevă o înțelegere insuficientă a pieței de capital în Republica Moldova. De la data introducerii în legislație a termenului de «consultant de investiții» și până în prezent, o singură entitate a solicitat CNPF obținerea autorizării pe acest segment. Autoritatea nu a restricționat și nu restricționează accesul altor operatori”, se arată în răspunsul CNPF.

Instituția a mai precizat că în realitate există 12 brokeri licențiați care au dreptul să presteze servicii de consultanță de investiții.

„Conform Registrului persoanelor licențiate și autorizate pe piața de capital, document public și accesibil pe pagina web a CNPF, în prezent există alte 12 entități care sunt pe deplin în drept să presteze servicii de consultanță de investiții. Prin urmare, publicul este indus în eroare”, se arată în comunicat.

Referitor la acuzațiile că Budianschi ar fi influențat excluderea Olgăi Tăbîrță din PAS, CNPF a precizat că șeful instituției nu este membru al PAS și nu are nicio calitate juridică sau politică prin care să poată influența deciziile interne ale partidului. De asemenea, nici Budianschi personal, nici instituția CNPF nu au depus vreo sesizare sau plângere la PAS împotriva Tăbîrței.

De unde a pornit totul

Pe 8 mai, Olga Tăbîrță, director de oficiu la compania Double Case și expertă pe piețele financiare, alături de directorul general Alexandru Ignat, au susținut o conferință de presă în care l-au acuzat public pe șeful CNPF, Dumitru Budianschi, că ar favoriza o companie de consultanță financiară și că ar avea un posibil interes personal în activitatea de reglementare a pieței. Potrivit lui Ignat, Budianschi ar fi oferit licența de activitate unei companii fondate de un apropiat al său.

Pe 19 mai, Tăbîrță a susținut o nouă conferință de presă, de această dată în calitate de fostă membră PAS din organizația teritorială Ciocana, în care a declarat că a fost exclusă ilegal din partid, fără a fi audiată în prealabil, după ce a vorbit public pe 8 mai despre presupuse scheme de corupție ale unui demnitar de stat, făcând referire la șeful CNPF. Consiliera liderului PAS, Aurica Rusnac-Jardan, a declarat pentru NewsMaker că excluderea a avut loc din cauza implicării Tăbîrței „într-o platformă de așa-numite investiții asupra cărora există mai multe suspiciuni rezonabile de fraudă”.

Tot pe 19 mai, CNPF a publicat un comunicat în care a explicat de ce a restricționat activitatea companiei Double Case. Potrivit instituției, ca urmare a plângerilor primite de la cetățeni care invocau pierderi suferite pe platforma Pelliron cu concursul Double Case, Parlamentul a adoptat anul trecut modificări la Legea pieței de capital prin care a interzis publicitatea și marketingul pentru instrumentele financiare cu efect de levier. În consecință, CNPF a dispus înlăturarea publicității realizate de Double Case în numele Pelliron din mass-media și de pe panourile publicitare.

„Educația financiară nu poate fi utilizată ca paravan pentru încasarea comisioanelor parvenite din direcționarea clienților către activități de trading, unde, la nivel european, aproximativ 80% dintre clienți pierd mijloacele financiare”, se arată în comunicatul CNPF.

De asemenea, CNPF a dezvăluit că în perioada iulie-august 2025, șase reprezentanți ai companiei Double Case, inclusiv Alexandru Ignat și Olga Tăbîrță, au solicitat certificarea pe piața de capital, însă nu au promovat examenul. Tăbîrță nu a fost admisă la examen din cauza necorespunderii cerințelor actelor normative ale CNPF, respectiv lipsa studiilor relevante.

CNPF a mai anunțat că a inițiat procedurile legale necesare pentru apărarea onoarei, demnității și reputației profesionale a lui Budianschi și pentru sancționarea pentru calomnie.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Maib lansează prima soluție digitală din Moldova pentru declararea cazurilor de asigurare aferente creditelor de consum

Maib, în parteneriat cu Donaris Vienna Insurance Group, lansează prima soluție digitală din Republica Moldova care permite gestionarea cazurilor de asigurare aferente creditelor de consum direct din aplicația maibank.

Noua funcționalitate simplifică semnificativ experiența clienților și digitalizează integral procesul de declarare și administrare a unui caz de asigurare. Clienții care dețin un credit cu asigurare pot transmite cererea de despăgubire direct din maibank, fără vizite la compania de asigurare, pot încărca documentele necesare, urmări statutul dosarului și primi despăgubirea direct pe card.

Creditul cu asigurare este creat pentru a oferi sprijin financiar în situații neprevăzute, cum ar fi pierderea locului de muncă, incapacitatea temporară de muncă (certificat de concediu medical), dizabilitatea severă sau decesul. În funcție de caz, compania de asigurare poate acoperi ratele lunare ale creditului sau chiar soldul rămas.

Inițiativa face parte din strategia maib de dezvoltare a serviciilor digitale centrate pe experiența clientului și de extindere a soluțiilor care oferă mai mult control, transparență și accesibilitate în gestionarea produselor financiare.

Un proces complet digital, direct din maibank

Prin noua soluție disponibilă în maibank, clientul poate gestiona întregul proces într-un mod simplu și intuitiv:

  • declară cazul de asigurare în aplicație; 
  • încarcă documentele necesare; 
  • verifică în orice moment la ce etapă se află dosarul;
  • primește despăgubirea direct pe card. 

După transmiterea documentelor, dosarul este analizat în termen de până la 5 zile lucrătoare, iar clientul este informat privind fiecare etapă a procesului direct în maibank.

Protecție pentru situații neprevăzute

Asigurarea aferentă creditului oferă suport financiar în situații care pot afecta veniturile sau capacitatea de plată a clientului. În funcție de pachetul ales, pot fi acoperite situații precum incapacitatea temporară de muncă, dizabilitatea severă, pierderea locului de muncă sau decesul.

Clienții pot opta pentru unul dintre cele două pachete:

Pachet Basic – acoperă incapacitatea temporară de muncă și dizabilitatea severă.
Pachet Extra – include, suplimentar, protecție în cazul pierderii locului de muncă și în caz de deces.

În funcție de situație, pot fi acoperite până la 3 rate consecutive pentru un caz de asigurare, în limita a 9 rate pe întreaga perioadă a creditului. În cazuri grave, cum ar fi dizabilitatea severă sau decesul, poate fi acoperit soldul rămas al creditului.

Cost transparent și accesibil

Costul asigurării este calculat în funcție de valoarea creditului (pentru creditul nou contractat) sau de soldul rămas al unui credit existent și este prezentat transparent.

De exemplu, pentru un credit de 50 000 de lei, costul lunar al asigurării poate varia între 60 și 90 de lei, în funcție de pachetul ales.

Mai multă flexibilitate și control pentru client

Asigurarea este opțională și poate fi activată atât la contractarea unui credit nou, cât și ulterior, pentru un credit existent.

Prin această soluție, maib continuă să accelereze digitalizarea serviciilor financiare și să dezvolte soluții care reduc complexitatea proceselor pentru clienți. În cazul unei situații neprevăzute, întregul proces poate fi gestionat rapid, transparent și direct din telefon.

Tu conduci. maib

Tudor Mardei / Newsmaker

„Să liniștim spiritele din Moldova”. Osmochescu susține că declarația despre „300 de mii de migranți” a fost interpretată greșit

Ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Eugen Osmochescu, susține că nu a vorbit niciodată despre necesitatea de import a 300 de mii de oameni, ci de maximum posibil pe care țara îl poate include în cifrele sale – de circa 100 de mii. Ministrul a menționat că a venit cu precizări pentru a „liniști spiritele din Republica Moldova”, după ce a auzit mai multe discuții la acest subiect.

„Vreau ca cetățenii, în primul rând, să înțeleagă că niciodată nu am vorbit despre necesitatea de import a 300 de mii de oameni pentru productivitatea în Republica Moldova. (…) Am vorbit doar de maximum posibil care putem noi, în prezent, să-l includem în cifrele noastre – de circa 100 de mii”, a spus Osmochescu, în timpul unor declarații pentru jurnaliști.

Mai mult ca atât, a adăugat oficialul, capacitatea Biroului de Migrație și Azil constituie circa 16 mii de autorizații de ședere temporară pe an pe teritoriul Republicii Moldova. „Este o autorizație eliberată temporar, pe un an, drept că poate fi extinsă. Este o migrație reglementată. Persoana respectivă nu vine cu familia în Republica Moldova. Persoana respectivă trebuie să părăsească teritoriul Republicii Moldova după expirarea permisului de ședere”, a menționat el.

Ministrul a menționat că a venit cu precizări după ce a auzit mai multe discuții la acest subiect. „Să nu vorbim cu jumătate de frază, dar să fim foarte corecți, pentru ca să liniștim spiritele din Republica Moldova”, a adăugat el.

Amintim că, pe 4 mai 2026, Eugen Osmochescu declara că Republica Moldova este sub nivelul minim al productivității din Uniunea Europeană la toate capitolele. „Ca să ajungem la minimul productivității Uniunii Europene, noi avem nevoie de 300 de mii de oameni. (…) Eu personal, sunt de părere că trebuie să facem import de forțe de muncă”, adăuga oficialul.

În timpul emisiunii „Есть вопросы” de la NewsMaker, publicată pe 19 mai, Osmochescu a spus că Moldova are nevoie să atingă nivelul minim al productivității din Uniunea Europeană. Întrebat de câți muncitori migranți are nevoie Moldova, el a spus că este vorba de aproximativ 100 de mii.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: