„Am pierdut echipamente, dar nu speranța.” Cum arată reziliența reală în economia socială din Moldova
Un raport finanțat de Suedia documentează pentru prima oară în cifre exacte ce s-a întâmplat cu investițiile în economia socială din Republica Moldova între 2022 și 2024. Raportul complet este disponibil gratuit pe impactspace.md.
„Am pierdut echipamente, dar nu speranța.” SRL Eco Life for You din Chișinău descrie astfel supraviețuirea după un incendiu care le-a distrus utilajele. Organizația produce înghețată artizanală cu foști beneficiari ai programelor de reabilitare pentru dependențe și HIV și a continuat după dezastru pentru că, spun reprezentanții ei, „această întreprindere este despre viață.”
Aceasta este una dintre cele 23 de organizații care au răspuns sondajului Strategicus Consulting. Cincisprezece nu au răspuns, nu mai există sau și-au schimbat activitatea. Autorii recunosc explicit că datele disponibile nu permit o estimare completă a impactului sectorului.
Cifrele reale ale unui sector inegal
Veniturile cumulate ale celor 23 de organizații active ating 96,193,861 MDL în 2022-2024. Profitul net agregat este 33,070,026 MDL. Contribuțiile la bugetul public depășesc 12 milioane de lei.
Dar AO Eco-Răzeni din s.Răzeni, r-nul Ialoveni care a fondat serviciul de catering „Floare de cireș”, concentrează singură 56,77% din veniturile totale și 68,61% din profitul net raportat de cele 23 de întreprinderi sociale analizate. Primele trei organizații după performanță financiară, conform raportului produc 94.49% din profitul sectorului. Aproape jumătate din organizații nu raportează profit. Pragul de rentabilitate se atinge după 3-4 ani, cu un ciclu de finanțare de 36 de luni.
Într-un context macroeconomic marcat de criză energetică, inflație și criza refugiaților, mai multe organizații au creat locuri de muncă noi. Raportul numește asta reziliență. O întrebare mai dură: câte ar fi supraviețuit fără finanțarea externă?
Malul stâng, sudul absent
Șase din cele 23 de organizații funcționează pe malul stâng al Nistrului. Raportul le include în statistici, fără să detalieze ce înseamnă concret să construiești o afacere socială în Tiraspol sau Tighina. Sudul Moldovei lipsește complet din harta sectorului, o absență pe care raportul o notează ca prioritate pentru ciclul următor de finanțare.
Ce face diferența
„Suntem ca o familie” și „Aici nu îți e frică să greșești” sunt cele două fraze prin care SRL Credem-Eco din Bălți întreprindere de catering descrie cultura organizațională care explică fluctuația aproape zero a personalului și capacitatea de a mobiliza 65.000 de porții pentru refugiați în 2022.
Raportul confirmă corelația: organizațiile cu plan strategic documentat înregistrează cu 25% mai mult profit și cu 40% mai puțină fluctuație. Doar 30% din sector are un astfel de plan.
Diferența dintre SRL Credem-Eco și Agenția pentru Dezvoltare Regională „Habitat” din Rezina, care operează o spălătorie și raportează pierderi, nu este ghinionul sau lipsa de dedicare. Este structura, planificarea și modelul de business ales de la început.
Datele complete, inclusiv profilurile individuale ale organizațiilor, sunt disponibile pe impactspace.md.
Acest material apare cu sprijinul Fundației Est-Europene din resursele financiare oferite de Suedia. Conținutul acestuia nu reflectă neapărat punctul de vedere al Suediei sau al Fundaţiei Est-Europene.
If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.
Rata anuală a inflației în Moldova a ajuns în luna mai la 6,8%, a anunțat Biroul Național de Statistică. Cel mai mult s-au scumpit, în decurs de un an, ouăle — cu 36,2%, combustibilul — cu 26,6% și legumele — cu 17,9%. În acest an, inflația ar putea ajunge la 8,1%, potrivit prognozei FMI.
Criza din Găgăuzia
Adunarea Populară a Găgăuziei (APG) a elaborat propriul proiect privind organizarea alegerilor în APG, alternativ celui convenit anterior de Chișinău și Comrat. Proiectul găgăuz exclude cerințele Chișinăului. Despre prevederile acestuia și posibilele evoluții ale situației — în materialul «Alegeri în stil găgăuz».
În același timp, APG a decis să organizeze audieri publice pentru discutarea proiectului comun al Chișinăului și Comratului, la care au fost invitați deputați, reprezentanți ai autorităților și ai organizațiilor obștești.
De asemenea, Adunarea Populară a Găgăuziei nu a acceptat demisiapreședintelui interimar al APG, Nicolai Ormanji, din cauza lipsei de cvorum.
Protestele fermierilor
Fermierii din raionul Cahul se vor alătura protestului organizat pe 12 iunie de agricultorii din raionul Fălești și vor scoate tehnica agricolă pe traseul Cantemir—Cahul. Agricultorii acuză autoritățile de o atitudine «iresponsabilă și nepăsătoare» față de problemele sectorului.
Ministerul Agriculturii, comentând protestul anunțat, a declarat că respectă «dreptul democratic la protest», susține dialogul cu agricultorii și că, la ultima întâlnire, au fost discutate măsurile de sprijin din partea statului.
Bullying-ul în școli
Videoclipurile ofensatoare, deepfake-urile și postările de pe TikTok și Telegram au devenit o nouă componentă a unei vechi probleme — bullying-ul școlar. Despre limita dintre ceartă și hărțuire și ce ar trebui să facă adulții — în materialul «Cum se mută hărțuirea în online și de ce copiii tac».
Ministerul Apărării: decesele din armată, femeile
În ultimii cinci ani, 19 tineri militari au decedat, potrivit datelor Ministerului Apărării. Șapte dintre aceștia s-au sinucis.
Ministerul a mai anunțat că femeile care au urmat pregătire militară, inclusiv la catedrele militare din universități, vor putea, «din proprie inițiativă», să intre în rezerva Forțelor Armate și să fie luate la evidența militară. Ministerul Apărării a propus introducerea acestei norme în legislație.
Mitropolia vs ALDE
Mitropolia Moldovei a criticat utilizarea imaginii Catedralei Mitropolitane în materialele festivalului LGBT Moldova Pride, calificând-o drept «lipsă de respect față de sentimentele religioase».
Lidera ALDE, Arina Spătaru, a răspuns că «biserica nu a fost construită pentru sfinți, ci pentru păcătoși». Totodată, ea a propus organizarea unor dezbateri publice pe această temă.
Drone-interceptoare în Moldova
Moldova trebuie să dezvolte producția proprie de drone-interceptoare pentru protejarea spațiului aerian, a declarat deputatul PAS Radu Marian. Potrivit lui, «pentru a ne proteja de incursiunile dronelor sunt necesare nu doar mijloace de război electronic, ci și propria producție de drone».
Ceban vs Țoiu
Instanța de fond din România a respins acțiunea lui Ion Ceban împotriva șefei diplomației române, Oana Țoiu. Primarul Chișinăului a cerut de la aceasta o despăgubire simbolică de un leu pentru declarațiile privind presupusele sale legături cu Rusia.
Fostul șef al Direcției din cadrul Serviciului de Protecție și Pază de Stat, Florin Gorea, a declarat că Igor Dodon s-a aflat de mai multe ori în pericol în perioada 2018–2019. Gorea a menționat, în special, accidentul rutier suspect în care un camion a lovit automobilul în care se aflau Dodon, mama sa și fiul său. Toți au fost răniți. Detalii — în materialul «S-a încercat asasinarea lui Igor Dodon?».
Pe scurt
Localitățile afectate de ploile torențiale vor putea primi ajutor din bugetul de stat, însă doar după evaluarea pagubelor.
Deputații Blocului «Alternativa» au propus să permită autorităților locale evacuarea automobilelor abandonate din curți și din parcările publice.
Persoanele aflate în arest la domiciliu care părăsesc locuința fără permisiune ar putea fi pedepsite pentru evadare, după extinderea acestei infracțiuni și la acest tip de măsură preventivă. De asemenea, persoanele condamnate la închisoare care nu sunt prezente la pronunțarea sentinței ar putea fi imediat date în căutare, iar instanța ar trebui să dispună pe loc aplicarea consemnului. Propunerile se regăsesc într-un proiect de modificare a Codului penal și a Codului de procedură penală, elaborat de Ministerul Justiției, care se află în consultări publice.
Una dintre principalele schimbări vizează extinderea noțiunii de evadare. În prezent, articolul 317 din Codul penal se aplică doar persoanelor care evadează din locuri de detenție, cum ar fi penitenciarele sau izolatoarele de urmărire penală. Proiectul propune ca aceeași normă să se aplice și în cazul persoanelor aflate în arest la domiciliu, care părăsesc locuința fără autorizare.
Pentru a permite acest lucru, se propune eliminarea sintagmei „din locurile de detenție” din articolul 317. Ministerul Justiției susține că modificarea este necesară deoarece, în forma actuală, încălcarea arestului la domiciliu nu poate fi sancționată penal, ci doar prin schimbarea măsurii preventive.
O altă intervenție se referă la introducerea și reglementarea unitară a „consemnului” în Codul de procedură penală. Acesta este definit ca o măsură tehnică de înregistrare în sistemele informaționale ale statului, care permite autorităților să urmărească aplicarea restricțiilor dispuse în cadrul procesului penal.
Proiectul prevede ca consemnul să fie aplicat automat odată cu stabilirea sau prelungirea măsurilor preventive, astfel încât informațiile să devină imediat disponibile în sistemele instituțiilor de aplicare a legii. De asemenea, este propus un nou articol care permite utilizarea consemnului și pentru transmiterea actelor procedurale, facilitând citarea persoanelor prin intermediul contactului acestora cu instituțiile statului.
O modificare separată urmărește eliminarea intervalului de timp dintre pronunțarea și punerea în executare a sentinței în cazul condamnărilor la închisoare. Dacă inculpatul nu este prezent la pronunțarea sentinței, instanța va fi obligată să dispună imediat căutarea acestuia și aplicarea consemnului. Astfel, procedura de căutare devine parte integrantă a hotărârii de condamnare, nu o etapă ulterioară.
Aceleași reguli vor fi extinse și în Codul de executare, pentru a acoperi toate situațiile în care o persoană se sustrage de la executarea pedepsei privative de libertate.
În ceea ce privește administrarea cauțiunii, proiectul prevede transferul gestionării sumelor de garanție către Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale (ARBI). Măsura este justificată prin necesitatea centralizării fondurilor, reducerea riscurilor de gestionare și creșterea transparenței în administrarea banilor din procesul penal.
Totodată, se propune majorarea garanției depuse de organizații de la 300–1 000 unități convenționale la 1 000–3 000. Potrivit Ministerului Justiției, această ajustare urmărește corelarea mai corectă a răspunderii entităților juridice cu rolul lor în garantarea comportamentului persoanelor pe care le susțin.
Ministerul Justiției afirmă că aceste modificări sunt necesare pentru a întări eficiența mecanismelor procesuale și pentru a adapta cadrul legal la noile realități tehnologice și operaționale ale sistemului de justiție.
Adunarea Populară a Găgăuziei va organiza pe 12 iunie audieri publice asupra proiectului de hotărâre privind organizarea alegerilor regionale. Audierile sunt convocate de Comisia permanentă pentru probleme juridice și sunt deschise deputaților, reprezentanților autorităților, organizațiilor obștești, mass-mediei și cetățenilor interesați. Documentul supus dezbaterii publice propune un mecanism de armonizare a legislației electorale naționale cu cea a autonomiei, pentru a debloca procesul electoral din Găgăuzia.
Documentul stabilește că normele Legii privind statutul juridic special al Găgăuziei nr. 344/1994 au prioritate în aplicare la soluționarea conflictelor juridice privind organizarea alegerilor. Totodată, proiectul prevede că sintagmele „Comisia Electorală Centrală a Găgăuziei” și „Consiliul Electoral Central al Găgăuziei” sunt considerate echivalente, iar în actele juridice oficiale vor putea fi utilizate ambele denumiri.
Potrivit proiectului, „prezenta hotărâre este orientată spre asigurarea certitudinii juridice și crearea condițiilor pentru desfășurarea alegerilor în Adunarea Populară a Găgăuziei, legislatura a VIII-a, în 2026, și nu poate fi utilizată ca temei pentru limitarea competențelor autonomiei și a statutului său juridic special, prevăzute de Constituția Republicii Moldova.
Proiectul prevede că organul electoral al Găgăuziei va fi formată din nouă membri, trei propuși de Adunarea Populară, trei de Comitetul Executiv și trei de Judecătoria Comrat.
Un element important al proiectului este că candidaturile propuse de Comitetul Executiv și de instanța judecătorească nu pot fi respinse de Adunarea Populară dacă acestea corespund cerințelor legislației electorale. Mandatul Comisiei este de cinci ani, iar președintele și secretarul acesteia vor activa permanent, în timp ce ceilalți membri vor fi convocați de președinte după necesitate.
Membrii Comisiei vor depune un jurământ solemn în fața Adunării Populare.
Proiectul introduce o condiție de rezidență pentru alegători și candidați. La alegerile pentru Adunarea Populară nu vor putea vota persoanele care locuiesc în Găgăuzia de mai puțin de un an și nu au domiciliul în circumscripția electorală respectivă de cel puțin 12 luni. Excepție fac alegătorii care au împlinit 18 ani și votează pentru prima dată.
Deputat în Adunarea Populară poate fi ales un cetățean al Republicii Moldova care a împlinit 21 de ani, are drept de vot, a locuit cel puțin un an pe teritoriul Găgăuziei și locuiește de cel puțin 12 luni în circumscripția pe care dorește să o reprezinte. Pentru înregistrare, candidatul trebuie să prezinte liste de semnături cu 100—150 de alegători din circumscripția respectivă, sau 50—75 de semnături dacă în circumscripție locuiesc mai puțin de 500 de alegători.
Cum vor fi organizate alegerile
Adunarea Populară va fi formată din 35 de deputați, aleși în circumscripții uninominale pe o perioadă de patru ani, câte un mandat la fiecare 5.000 de alegători, cu condiția că fiecare localitate să aibă cel puțin un deputat. Data alegerilor va fi stabilită prin hotărâre a Adunării Populare cu cel puțin 80 de zile înainte de scrutin și numai după confirmarea componenței Comisiei Electorale Centrale cu cel puțin șapte membri.
Proiectul mai prevede că persoanele care dețin funcții publice de responsabilitate, inclusiv bașcanul Găgăuziei, membrii Comitetului Executiv, președinții de raioane și primarii, sunt obligate să-și suspende activitatea în funcție pe perioada campaniei electorale, din momentul înregistrării candidaturii.
Scopul declarat al proiectului este de a asigura claritate juridică și de a crea condiții pentru desfășurarea alegerilor pentru Adunarea Populară a Găgăuziei din 2026. Totodată, documentul subliniază că nu poate fi folosit pentru a limita atribuțiile autonomiei sau statutul său special garantat de legislația Republicii Moldova.
Proiectul urmează să fie transmis Parlamentului și Comisiei Electorale Centrale, iar prevederile vor intra în vigoare la data adoptării.
***
Reamintim, Adunarea Populară a Găgăuziei urma să se întrunească, pe 2 iunie, într-o ședință extraordinară. Principalul subiect de pe ordinea de zi era adoptarea hotărârii „Cu privire la modul de organizare a reglementării juridice a alegerilor regionale pentru Adunarea Populară a Găgăuziei de legislatura a VIII-a în anul 2026”.
Documentul vizează soluționarea divergențelor dintre Comrat și Chișinău privind organizarea alegerilor. Problema constă în existența unor neconcordanțe între Codul Electoral al autonomiei și Codul electoral național, a cărui nouă versiune a fost adoptată în 2023. Acestea nu mai pot fi corectate prin modificarea legislației locale, întrucât mandatul deputaților APG a expirat încă anul trecut. Din acest motiv, organizarea alegerilor pentru noua componență a Adunării Populare este blocată.
Pentru a depăși impasul juridic, la Chișinău au avut loc mai multe reuniuni ale grupurilor de lucru formate din reprezentanți ai autonomiei și ai autorităților centrale, sub egida Președinției. În urma acestor discuții a fost elaborată o hotărâre prin care Chișinăul și Comratul au ajuns la un compromis asupra aspectelor disputate.
Astfel, după două tentative eșuate de organizare a alegerilor pentru Adunarea Populară, situația părea să se apropie de o soluție. Odată cu adoptarea hotărârii, APG ar fi putut aproba componența autorității electorale a autonomiei și stabili data scrutinului. Totuși, la ședința din 2 iunie, proiectul nu a fost examinat din lipsă de cvorum. La reuniune au fost prezenți doar 13 dintre cei 33 de deputați ai Adunării Populare.
În aceeași zi, după eșecul unei noi tentative de a depăși criza politică prelungită, președintele interimar al Adunării Populare, Nicolai Ormanji, și-a anunțat demisia. „Salvarea atribuțiilor noastre era în această hotărâre”, declara el.
NewsMaker a explicat ce s-a întâmplat și de ce acum se discută despre organizarea a două scrutinuri – alegerea unei noi componențe a APG și alegerea unui nou bașcan – AICI.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Cea de-a XV-a ediție a Moldova Digital Summit a confirmat o schimbare importantă de poziționare: transformarea digitală asigură infrastructură pentru integrare europeană, creștere economică, servicii publice mai eficiente și încredere între stat, cetățeni și mediul de afaceri.
În perioada 5-6 iunie 2026, Arena Chișinău a reunit circa 4.000 de participanți, peste 100 de speakeri locali și internaționali, 45 de expozanți care au prezentat produse și servicii din domeniul digital, al educației și al tehnologiei, precum și 70 de sesiuni, ateliere și întâlniri dedicate viitorului digital al Republicii Moldova.
Pe agenda summitului s-au aflat identitatea digitală, inteligența artificială, securitatea cibernetică, cloud, fintech, automatizarea proceselor, educația digitală, investițiile și conectarea Republicii Moldova la spațiul digital european.
Ediția din acest an, organizată sub genericul „Where Digital Vision Meets European Ambition”, a adus împreună autorități publice, parteneri internaționali, companii tehnologice, investitori, startupuri, experți și reprezentanți ai ecosistemului digital. Mesajul central a fost clar: Moldova poate folosi viteza de adopție digitală ca un avantaj competitiv în procesul de apropiere de Uniunea Europeană.
Eugeniu Osmochescu, Viceprim-ministru, ministru al Dezvoltării Economice și Digitalizării: „Digitalizarea este una dintre direcțiile importante ale parcursului european al Republicii Moldova. În 2026, discuția nu mai este doar despre reforma e-guvernării, ci despre eficiența serviciilor oferite de stat cetățenilor și mediului privat. Aproximativ 70% dintre cetățeni interacționează deja cu servicii digitale, iar Republica Moldova este aliniată la bunele practici și cerințele europene în domeniul digitalizării.”
EVO 2.0 și Portofelul de identitate digitală
Unul dintre cele mai importante momente ale summitului a fost lansarea EVO 2.0, cu Portofelul de identitate digitală. Noua etapă a ecosistemului EVO va permite gestionarea și partajarea sigură a datelor și documentelor digitale, verificarea identității în relația cu instituțiile, companiile și băncile, precum și reducerea proceselor manuale bazate pe hârtie. Potrivit Agenției de Guvernare Electronică, de la lansarea aplicației EVO au fost generate peste 300.000 de acte digitale, iar trei bănci au integrat portofelul și urmează să îl utilizeze la ghișeu.
Impactul digitalizării este deja măsurabil. În 2025, serviciile digitale guvernamentale au generat economii de peste 853 milioane de lei, iar cetățenii și companiile au economisit peste 9,3 milioane de ore. Infrastructura MConnect realizează peste 3,2 milioane de schimburi de date zilnic, reducând solicitarea repetată a documentelor și pregătind terenul pentru servicii proactive, conectate la evenimente reale din viața oamenilor și a afacerilor.
Soluții eficiente pentru companii și administrație
Pentru mediul privat, summitul a mutat discuția de la aspirație la aplicare. Sesiunile dedicate businessului au adus în prim-plan soluții pentru automatizare, inteligență artificială, CRM, ERP, contabilitate digitală, guvernanța datelor, securitate cibernetică, digital banking și eficientizarea operațiunilor. Într-un context în care 78% dintre serviciile publice destinate mediului de afaceri sunt deja disponibile digital, transformarea digitală devine un instrument direct de reducere a birocrației, optimizare a proceselor și creștere a productivității.
Discuțiile au fost susținute de expertiza unor lideri globali în tehnologie și servicii digitale, printre care Mastercard, IBM, Oracle, Samsung, Palo Alto Networks, Salesforce, UiPath și Amazon Web Services, alături de companii locale precum Orange Moldova, Sirius, Deeplace, Simpals și altele.
Moldova ca sandbox european pentru inovație digitală
Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării a conturat viziunea Republicii Moldova ca spațiu de testare pentru inovație digitală.
Michelle Iliev, secretară de stat, Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării al Republicii Moldova: „Moldova este o opțiune relevantă și poate deveni un laborator pentru economia europeană, un mediu credibil de testare, în care soluțiile de inteligență artificială aplicată, HealthTech, GovTech și securitate cibernetică pot fi validate rapid, sigur și responsabil, înainte de a fi implementate și scalate.”
Moldova Digital Summit 2026 a arătat că dimensiunea redusă a pieței, infrastructura digitală existentă și dialogul direct dintre stat, industrie și partenerii internaționali pot deveni avantaje competitive pentru testarea rapidă, ajustarea și scalarea soluțiilor digitale.
Tekwill Expo Day: competențe pentru economia digitală
Educația și competențele digitale au fost subiectele zilei la Tekwill Expo Day, desfășurat pe 6 iunie, în cadrul celei de-a doua zi a MDS26. Evenimentul a conectat școala, universitatea, companiile tech, partenerii de dezvoltare și tinerii interesați de cariere digitale, prin EdTech Moldova Forum, IT Career Expo, zona Expo, demonstrații interactive, experiențe VR, soluții AI și tehnologii aplicate educației. Programul a inclus și finala națională Tekwill Junior Ambassadors, precum și prima ediție a Olimpiadei Naționale de Inteligență Artificială, transformând a doua zi a summitului într-un spațiu în care digitalizarea a fost tradusă în competențe, proiecte dezvoltate de elevi și dialog direct despre viitorul forței de muncă.
De la eveniment de industrie la direcție națională
Moldova Digital Summit 2026 a avut și o miză de poziționare internațională. Prezența Comisarei europene pentru extindere, Marta Kos, și mesajele transmise la deschiderea evenimentului au consolidat imaginea Republicii Moldova ca stat care adoptă standarde europene și poate contribui la dezvoltarea viitorului digital al Europei. Participarea Moldovei la direcțiile europene privind portofelul de identitate digitală și integrarea în consorțiul WE BUILD arată că țara este conectată la unele dintre cele mai relevante procese tehnologice ale UE.
Prin amploare, conținut și rezultate concrete, Moldova Digital Summit 2026 a depășit statutul de eveniment de industrie. A devenit o platformă de validare a unei direcții naționale: un stat mai digital, o economie mai competitivă, o generație mai pregătită pentru economia tehnologică și o integrare europeană susținută de infrastructură, talent și servicii care produc impact real.
Despre Moldova Digital Summit 2026
Moldova Digital Summit este principalul eveniment dedicat transformării digitale din Republica Moldova. Ediția 2026 a fost organizată sub patronajul Guvernului Republicii Moldova de către ATIC, Agenția de Guvernare Electronică, Moldova Innovation Technology Park și Tekwill.
Parteneri Strategici: Uniunea Europeană | Cooperarea Germană pentru Dezvoltare | Guvernul Italiei | Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) | Agenția de Investiții din Moldova | Ukraine-Moldova American Enterprise Fund (UMAEF) | Programul Innovate Moldova | Suedia | Regatul Unit | Elveția | Helvetas Moldova | Proiectul OPTIM | UN Women | UNICEF | Grupul Băncii Mondiale | Agenția Servicii Publice | Consiliul Nordic de Miniștri | Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului
Partener Diamond: Mastercard
Partener Gold: Orange Moldova
Parteneri Silver: IBM | Reliable Solutions Distributor | Provision | Palo Alto Networks | Mekanys | Salesforce | International Media Support (IMS) | Amazon Web Services | BRINEL | IQANTO I Porsche Center Moldova I Dorna | Chateau Cojusna
Parteneri Media: AGORA | Bani.md | Diez | Forbes Moldova | FOX CO | NewsMaker | Point.md | Radio Noroc | Realitatea | Realitatea FM | Realitatea TV | rupor.md | Simpals | Știri.md | Vocea Basarabiei | The List
Parteneri de comunitate: Startup Moldova | Business Voice | I Universitatea Tehnicǎ a Moldovei | Floral Soul | AmCham Moldova | Technovator I Academia de Studii Economice din Moldova
Femeile care au absolvit catedra militară sau alte forme de pregătire ar urma să fie incluse, la alegere, în rezerva forțelor armate. Declarații în acest sens au fost făcute pe 10 iunie, la ședința Comisiei parlamentare pentru securitate națională, apărare și ordine publică, de către reprezentanți ai Ministerului Apărării.În prezent, legea prevede luarea la evidență militară a femeilor doar după îndeplinirea serviciului militar prin contract. Potrivit Ministerului Apărării, prevederea existentă a fost considerată discriminatorie pe criterii de gen.
„Toate femeile vor fi, după absolvirea cursurilor specializate în cadrul catedrelor militare sau alte forme de pregătire, vor fi incluse în rezervă, la voință, cu luarea lor în evidență”, a declarat un reprezentant al Ministerului Apărării, în timpul ședinței Comisiei parlamentare. Potrivit acestuia, prevederea actuală a fost considerată discriminatorie pe criterii de gen.
Menționăm că, în cadrul ședinței, au fost audiați reprezentanți ai Ministerului Apărării cu privire la implementarea Legii nr. 1245/2002 privind pregătirea cetățenilor pentru apărarea Patriei, precum și la recomandările din raportul de evaluare ex-post de impact al aceleiași legi, aprobat prin decizia Comisiei pentru securitate națională.
În context, reprezentantul Ministerului Apărării a vorbit despre propunerea instituției sale de modificare a Legii nr. 1245/2002, care conține și alte modificări, menționând că aceasta se află în prezent în proces de avizare la ministerele de resort.
Precizăm că, pe 8 iunie, la ședința secretarilor generali ai Guvernului a fost discutat proiectul de lege elaborat de Ministerul Apărării privind revizuirea cadrului normativ referitor la pregătirea rezervei Forțelor Armate și a cetățenilor pentru apărarea Patriei. Acesta prevede modificări atât la Legea nr. 1244/2002 cu privire la rezerva Forțelor Armate, cât și la Legea nr. 1245/2002 cu privire la pregătirea cetățenilor pentru apărarea Patriei.
În ceea ce privește Legea nr. 1245/2002, în proiect se menționează că, la moment, legea stabilește luarea în evidență militară a femeilor doar după îndeplinirea serviciului militar prin contract, iar prin noua normă din proiect se lărgește spectrul cazurilor când femeile vor putea fi luate în evidență, adică după absolvirea cursului deplin de instruire la catedra militară, inclusiv în cazul pregătirii militare inițiale. Actualmente, comparativ cu băieții/bărbații, fetele/femeile care absolvesc cursurile de instruire la catedrele militare nu sunt luate la evidență militară și nu li se acordă grade militare ceia ce constituie o discriminare pe criterii de gen, se mai arată în proiect.
