Cum construcțiile modulare ajută afacerile din Moldova să se dezvolte mai rapid

Comitetul Executiv al Găgăuziei a respins în unanimitate, pe 9 iunie, proiectul de hotărâre elaborat de Chișinău privind organizarea alegerilor în Adunarea Populară a autonomiei, calificându-l drept contrar legislației Republicii Moldova și a Găgăuziei. Ședința a început cu o scrisoare din partea bașcanei condamnate Evghenia Guțul, iar prim-vicepreședintele Comitetului Executiv, Ilia Uzun, care asigură interimatul funcției de bașcan, a acuzat autoritățile centrale că au creat deliberat haos pentru a subordona organele de putere ale autonomiei.

„Autoritățile centrale ale țării noastre, când în 2022 au modificat Codul electoral, dintr-un motiv oarecare au uitat să introducă o mică modificare, și anume că Găgăuzia își organizează propriile alegeri în cadrul propriilor documente normative. De aceea au creat acest haos — nu lasă Adunarea Populară să numească alegerile, le opresc prin diferite hotărâri, prin instanțe judecătorești, prin scrisori la Cancelaria de Stat”, a declarat Uzun.

Analiza juridică prezentată de juristul Vitali Derevenko în cadrul ședinței, a concluzionat că proiectul de hotărâre elaborat la Chișinău ar conține contradicții esențiale cu legislația în vigoare și nu poate fi susținut. Potrivit concluziei Comitetului Executiv, documentul încearcă să reglementeze relații juridice care sunt deja reglementate de acte normative cu forță juridică superioară.

Un punct central al criticilor vizează utilizarea în proiect a sintagmei „Consiliul Electoral Central” în loc de „Comisia Electorală Centrală a Găgăuziei”, denumire consacrată în Legea nr. 344 privind statutul juridic special al Găgăuziei. Potrivit analizei, Adunarea Populară nu are dreptul să schimbe prin hotărâre denumirea unui organ electoral stabilită prin lege, deoarece astfel de modificări pot fi operate exclusiv prin amendamente la actele legislative corespunzătoare.

O altă critică vizează modificările aduse Codului electoral al Republicii Moldova în 2022, adoptate fără consultarea prealabilă a autorităților autonomiei, deși acestea vizau direct organizarea procesului electoral în Găgăuzia. Potrivit analizei, în conformitate cu legislația în vigoare, Parlamentul Republicii Moldova este obligat să transmită spre avizare autonomiei orice proiect care vizează statutul acesteia, condiție care nu ar fi fost respectată.

Derevenko a mai arătat că proiectul nu conține o analiză a impactului de reglementare și nu explică de ce dispozițiile existente ale Codului electoral al Găgăuziei, care reglementează deja organizarea alegerilor în autonomie, ar fi insuficiente sau inaplicabile. În lipsa unui asemenea fundament, adoptarea unui act normativ separat nu ar fi justificată.

Potrivit analizei, normele Legii nr. 344 privind statutul juridic special al Găgăuziei au caracter special și exclusiv, ceea ce înseamnă că, în caz de conflict cu alte legi, inclusiv cu Codul electoral al Republicii Moldova, se aplică cu prioritate dispozițiile Legii nr. 344. Prin urmare, modificările aduse Codului electoral în 2022, în măsura în care contravin Legii nr. 344, nu pot fi aplicate în Găgăuzia.

„Comitetul Executiv consideră că proiectul prezentat nu conține o motivare normativă și juridică suficientă, ajunge la concluzia inopportunității adoptării proiectului prezentat și nu susține adoptarea sa ca act normativ care reglementează procedura de desfășurare a alegerilor în Adunarea Populară a Găgăuziei”, se arată în concluzia Comitetului Executiv

După prezentarea concluziilor comitetului, Ilia Guzun a cerut autorităților de la Chișinău să organizeze discuții deschise și transparente privind situația electorală din autonomie, în loc să adopte decizii fără consultarea Găgăuziei.

„Dacă este nevoie de dialog, de ce totul este ascuns și decis în secret? De ce nu discutăm deschis, ca să vadă toată lumea și să înțeleagă cine a creat această problemă”, a întrebat Uzun, adresându-se implicit autorităților de la Chișinău.

Reacția Maiei Sandu: Rusia ar putea fi implicată în blocajul electoral din Găgăuzia

Pe 8 iunie, cu o zi înainte de ședința Comitetului Executiv, președinta Maia Sandu sugera că Federația Rusă ar putea fi implicată în blocajul privind organizarea alegerilor în Găgăuzia, după ce un compromis aparent agreat între Chișinău și reprezentanții autonomiei ar fi fost abandonat brusc.

„Am avut câteva discuții, am ajuns la câteva concluzii care păreau suficient de bune și pentru CEC, dar și pentru membrii APG. După ce au revenit, ceva s-a întâmplat și se pare că au fost anulate toate aceste concluzii ale discuțiilor pe care le-am avut”, a declarat Sandu în podcastul „Raport” din 8 iunie.

Șefa statului nu a exclus o intervenție a Moscovei, precizând că Rusia nu are nevoie de vizite diplomatice pentru a influența procesele politice din regiune.

***

Reamintim, Adunarea Populară a Găgăuziei urma să se întrunească, pe 2 iunie, într-o ședință extraordinară. Principalul subiect de pe ordinea de zi era adoptarea hotărârii „Cu privire la modul de organizare a reglementării juridice a alegerilor regionale pentru Adunarea Populară a Găgăuziei de legislatura a VIII-a în anul 2026”.

Documentul vizează soluționarea divergențelor dintre Comrat și Chișinău privind organizarea alegerilor. Problema constă în existența unor neconcordanțe între Codul Electoral al autonomiei și Codul electoral național, a cărui nouă versiune a fost adoptată în 2023. Acestea nu mai pot fi corectate prin modificarea legislației locale, întrucât mandatul deputaților APG a expirat încă anul trecut. Din acest motiv, organizarea alegerilor pentru noua componență a Adunării Populare este blocată.

Pentru a depăși impasul juridic, la Chișinău au avut loc mai multe reuniuni ale grupurilor de lucru formate din reprezentanți ai autonomiei și ai autorităților centrale, sub egida Președinției. În urma acestor discuții a fost elaborată o hotărâre prin care Chișinăul și Comratul au ajuns la un compromis asupra aspectelor disputate.

Astfel, după două tentative eșuate de organizare a alegerilor pentru Adunarea Populară, situația părea să se apropie de o soluție. Odată cu adoptarea hotărârii, APG ar fi putut aproba componența autorității electorale a autonomiei și stabili data scrutinului. Totuși, la ședința din 2 iunie, proiectul nu a fost examinat din lipsă de cvorum. La reuniune au fost prezenți doar 13 dintre cei 33 de deputați ai Adunării Populare.

În aceeași zi, după eșecul unei noi tentative de a depăși criza politică prelungită, președintele interimar al Adunării Populare, Nicolai Ormanji, și-a anunțat demisia. „Salvarea atribuțiilor noastre era în această hotărâre”, declara el.

NewsMaker a explicat ce s-a întâmplat și de ce acum se discută despre organizarea a două scrutinuri – alegerea unei noi componențe a APG și alegerea unui nou bașcan – AICI.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.