Cum construcțiile modulare ajută afacerile din Moldova să se dezvolte mai rapid

De la pensiuni și magazine comerciale până la spații industriale și logistice — tot mai multe companii aleg infrastructura modulară pentru viteză, flexibilitate și dezvoltare etapizată

În Republica Moldova, una dintre cele mai mari provocări pentru antreprenori nu mai este doar identificarea capitalului, ci gestionarea celui mai critic activ: timpul.

Într-o economie în care oportunitățile apar rapid, procesele lungi de construcție, lipsa echipelor disponibile și costurile care cresc pe parcurs pot transforma o idee profitabilă într-o investiție blocată.

Din acest motiv, tot mai multe companii încep să privească diferit infrastructura de care au nevoie. Antreprenorii nu mai caută doar o clădire, ci o soluție care poate fi lansată rapid, adaptată activității și extinsă fără șantiere interminabile.

Astfel, construcțiile modulare au încetat să mai fie percepute ca o soluție temporară, devenind o opțiune reală pentru:

  • turism; 
  • retail; 
  • HoReCa; 
  • logistică; 
  • agricultură; 
  • industrie; 
  • spații administrative și comerciale. 

Companiile nu mai caută module standard, ci spații create pentru activitatea lor

Una dintre cele mai mari schimbări din ultimii ani este nivelul de personalizare pe care îl caută companiile.

Astăzi, antreprenorii au nevoie de spații care să corespundă fluxurilor lor operaționale, identității brandului și modului real în care funcționează afacerea.

Steelbox dezvoltă construcții modulare personalizate pentru diferite domenii de activitate — de la unități turistice și restaurante până la magazine comerciale, oficii și spații industriale.

În funcție de necesitățile proiectului, construcțiile pot integra:

  • vitrine comerciale mari; 
  • compartimentări individuale; 
  • spații administrative; 
  • grupuri sanitare; 
  • soluții moderne de termoizolare; 
  • posibilitatea extinderii ulterioare; 
  • relocarea infrastructurii în cazul schimbării locației. 

Această flexibilitate permite companiilor să adapteze infrastructura la ritmul real de dezvoltare al afacerii.

Turismul local se dezvoltă mai rapid prin infrastructură modulară

În domeniul ospitalității, viteza de execuție influențează direct rentabilitatea investiției.

Pierderea unui sezon din cauza întârzierilor de pe șantier poate amâna recuperarea investiției cu ani de zile.

Din acest motiv, tot mai mulți proprietari de pensiuni și complexe turistice aleg soluții care permit dezvoltarea etapizată a locațiilor, fără procese lungi de construcție.

Compania Steelbox a realizat deja în Republica Moldova mai multe proiecte pentru domeniul turistic și HoReCa, dezvoltate conform cerințelor fiecărui beneficiar.

Printre acestea se numără proiecte precum:

  • Curtea Mamei; 
  • Hill&Valley; 
  • Lacul Romanești. 

Aceste proiecte demonstrează modul în care antreprenorii pot începe cu câteva unități de cazare livrate începând de la 21 de zile lucrătoare și pot extinde ulterior complexul în funcție de cererea din piață.

Retailul modern are nevoie de spații comerciale livrate rapid

În retail și HoReCa, perioada până la deschidere influențează direct profitabilitatea investiției. Fiecare lună de întârziere înseamnă chirii, cheltuieli operaționale și investiții blocate fără venituri.

În același timp, multe companii caută infrastructură care poate fi adaptată, extinsă sau relocată în cazul schimbării pieței ori al dezvoltării în alte regiuni.

Capacitatea de personalizare și execuție rapidă a permis companiei Steelbox să dezvolte inclusiv proiecte comerciale de amploare. Pentru rețeaua Romstal au fost realizate deja peste 10 magazine comerciale în diferite regiuni ale Republicii Moldova, unele dintre ele depășind 300 m².

Astfel de proiecte demonstrează că infrastructura modulară nu mai este utilizată doar pentru spații mici sau provizorii, ci și pentru unități comerciale complexe, dezvoltate într-un termen predictibil.

Agricultura și logistica au nevoie de infrastructură disponibilă imediat

Aceeași nevoie de rapiditate există și în agricultură sau logistică, unde infrastructura trebuie să fie amplasată exact acolo unde are loc activitatea: în câmp, lângă depozite sau în apropierea zonelor de producere.

În astfel de cazuri, construcțiile modulare permit instalarea rapidă a:

  • spațiilor administrative; 
  • punctelor de colectare; 
  • camerelor frigorifice; 
  • depozitelor tehnice; 
  • zonelor pentru personal. 

În paralel, eficiența energetică a devenit un criteriu important pentru multe companii.

Steelbox utilizează soluții moderne de termoizolare și dezvoltă proiecte adaptate condițiilor reale de exploatare, astfel încât spațiile să poată funcționa eficient atât vara, cât și iarna.

Extinderea companiilor industriale fără șantiere de lungă durată

Și în zona industrială se observă aceeași nevoie de adaptare rapidă.

Pentru multe companii, activitatea se dezvoltă mai repede decât infrastructura existentă, iar extinderea clasică presupune luni de lucrări, coordonare complicată și costuri greu de controlat.

Din acest motiv, tot mai multe firme aleg soluții modulare pentru:

  • oficii; 
  • spații administrative; 
  • vestiare; 
  • puncte de control; 
  • zone operaționale; 
  • spații pentru echipe tehnice. 

Aceste construcții pot fi integrate rapid lângă halele sau depozitele deja existente, fără întreruperea activității companiei.

Flexibilitatea începe să valoreze la fel de mult ca însăși construcția

Antreprenoriatul modern în Republica Moldova nu mai este doar despre construirea unor spații mari, ci despre capacitatea de a reacționa rapid la schimbările din piață.

Companiile caută soluții care le permit:

  • să înceapă activitatea mai rapid; 
  • să investească predictibil; 
  • să extindă infrastructura etapizat; 
  • să reducă riscurile; 
  • să poată adapta spațiile în funcție de dezvoltarea afacerii. 

Din acest motiv, construcțiile modulare devin treptat parte din noua infrastructură de dezvoltare a afacerilor locale.Mai multe exemple și proiecte realizate pot fi găsite pe steelbox.md.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Institutul Oncologic duce lipsă de un medicament necesar pentru bolnavii de cancer. Ministrul Sănătății explică cauza și promite: „vom schimba regulile jocului” (VIDEO)

Institutul Oncologic din Chișinău se confruntă cu lipsa Interferonului, un medicament utilizat în tratamentul unor afecțiuni oncologice. Informația a fost confirmată de ministrul Sănătății, Alexandru Gasnaș, care a declarat că deficitul a apărut după ce furnizorul nu și-a respectat obligațiile contractuale de livrare. Potrivit oficialului, autoritățile au inițiat o nouă procedură de achiziție, iar medicamentul ar urma să fie disponibil din nou în instituție începând cu 15 septembrie. Precizările au fost făcute marți, 8 septembrie, după ședința Guvernului.

Aici văd problema în mecanismul de achiziții pe care-l avem în cadrul Centrului de Achiziții Centralizate în Sănătate Publică. Reacționează prea târziu când un furnizor nu-și respectă obligațiunile contractuale. Pentru că aceste medicamente au fost din timp scontate, dar furnizorul nu și-a respectat această obligativitate. Și noi ne-am trezit la moment că furnizorul nici nu a reacționat atunci când a fost menționat că „Uitați-vă, este timpul să aduceți aceste medicamente”. Furnizorul a spus că poate să le livreze abia la sfârșit de an. Și noi des întâmpinăm această problemă sistemică. Ce am făcut noi? Imediat am făcut o achiziție nouă. Pe 15 septembrie trebuie să fie acest medicament. Acum vorbim despre interferon, care lipsește la Institutul de Oncologie”, a spus Alexandru Gasnaș.

Oficialul a precizat că contractul cu furnizorul a fost reziliat parțial, iar companiei i-au fost aplicate penalități.

Dar asta nu ne rezolvă problema cronică. De aceea, mă simt obligat ca în scurt timp să vin cu un alt pachet și o schimbare a hotărârii de Guvern privind modul cum facem aceste achiziții. Deci vom schimba regulile de joc. Deja am dat indicații colegilor mei de la Ministerul Sănătății să digitalizăm acest proces, ca el să fie unul transparent. Să avem praguri de alertă, să nu ne trezim când medicamentul dispare. De aceea, în scurt timp – vorbesc de 1-2 luni – vom face modificări în arhitectura achizițiilor”, a adăugat ministrul.

Tudor Mardei | NewsMaker

Chișinăul nu are încă un „termen ferm” pentru darea în exploatare a liniei Chișinău-Vulcănești, amânată de patru ori în mai puțin de un an

Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a declarat că nu există „un termen ferm” pentru darea în exploatare a liniei Chișinău-Vulcănești. Potrivit lui Junghietu, sfârșitul lunii septembrie era termenul inițial pentru revenirea în Republica Moldova a echipamentului care a fost defect și returnat producătorului din Spania. Cu toate acestea, Junghietu a precizat că, în momentul în care echipamentul va ajunge în Moldova, sunt necesare alte 2-3 săptămâni pentru a testa tot ansamblul Stației Electrice Chișinău, parte a proiectului Liniei electrice Vulcănești–Chișinău.

În timpul unor declarații pentru jurnaliști, ministrul a fost întrebat dacă există un termen clar pentru darea în exploatare a liniei Chișinău-Vulcănești.

„Săptămâna trecută, am discutat în stație cu contractorii și am fost informat că producătorul sau acea fabrică din Spania, la care a fost returnat echipamentul defect din stația electrică Chișinău, a solicitat comunicarea datelor comerciale, adresei, persoanelor de contact, pentru ca, în momentul în care reparațiile sunt finalizate și toate testele pentru echipamentul respectiv sunt finalizate, să se facă cât mai prompt toate procedurile de export către Republica Moldova. Un termen ferm, iarăși, nu a fost confirmat, dar inițial termenul care a fost vehiculat că echipamentul ar fi disponibil să plece din Spania, dacă toate testele trec pozitiv, la sfârșitul lunii septembrie”, a comunicat Junghietu.

Potrivit lui Junghietu, „în momentul în care ajunge echipamentul, pentru a testa tot ansamblul stației, toate echipamentele, ar mai fi necesare, estimativ, cifra comunicată de contractor și de tehnicienii din stație, 2-3 săptămâni”.

Amintim, lucrările de construcție a liniei electrice Vulcănești-Chișinău – numită și „linia independenței energetice” – au început în aprilie 2024 și fac parte din Proiectul de Dezvoltare a Sistemului Electroenergetic, finanțat de Grupul Băncii Mondiale, cu o valoare de 61 de milioane de euro. Linia electrică de 400 kV va avea o lungime de 157 de kilometri și va include peste 500 de piloni și 1.500 de kilometri de conductoare, asigurând o legătură între sud și centru prin traversarea a opt raioane și 35 de localități. În funcție de regimul sistemului electroenergetic, linia va putea asigura tranzitul unui flux de până la 630 MVA de putere, ceea ce ar putea satisface aproximativ 50% din consumul de energie în perioadele de vârf.

În prezent, energia importată din România nu poate fi direcționată direct către Chișinău, ci trece prin stația MGRES, ceea ce creează riscuri pentru aprovizionarea cu electricitate. Noua linie va permite importul direct de electricitate, securizând fluxul energetic și reducând dependența de infrastructura intermediară, potrivit autorităților. 

Linia trebuia să fie finalizată încă la sfârșitul anului 2025, însă darea în exploatare a fost atunci întârziată de condițiile meteo, explica ministrul Energiei Dorin Junghietu. Noul termen a fost luna martie 2026, după care luna mai30 iunie și 27 august. Ultimul termen a fost anunțat, în luna iulie, de premierul Vasile Tofan, într-un interviu acordat TVR România. Pe 21 august, ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a anunțat că linia nu va fi dată în exploatare pe 27 august din cauza unei defecțiuni la unul dintre transformatoarele de curent. Junghietu a precizat că echipamentul defect a fost returnat la fabrica producătorului din Spania pentru remediere, iar acesta va efectua și verificări suplimentare, care vor dura câteva săptămâni.

Pe 4 septembrie, un grup de deputați ai Partidului Socialiștilor au propus crearea unei comisii parlamentare de anchetă care să verifice lucrările la linia electrică aeriană Vulcănești–Chișinău, respectarea termenelor și motivele pentru care aceasta nu a fost dată încă în exploatare. Un proiect de hotărâre în acest sens a fost înregistrat în Parlament.

Виталий Шмаков / NewsMaker

Cum ar putea fi testați la limba română candidații la funcția de bașcan? Explicațiile CEC

La alegerile pentru funcția de bașcan al Găgăuziei, programate pentru 15 noiembrie, candidații vor trebui, pentru prima dată, să demonstreze că cunosc limba de stat. Vicepreședintele Comisiei Electorale Centrale (CEC), Pavel Postica, a explicat pentru NewsMaker cum ar putea fi verificate cunoștințele lingvistice ale pretendenților.

Potrivit lui Postica, mecanismul de verificare a candidaților nu a fost încă aprobat, iar CEC urmează să elaboreze regulile în acest sens.

„Încă nu avem instrucțiunile pregătite. Mâine o să avem o masă rotundă la Comrat, în care vom discuta și acest aspect și o să vedem care sunt propunerile, inclusiv eventualilor competitori electorali”, a menționat vicepreședintele CEC.

Întrebat cum ar putea arăta în practică procedura de verificare, Postica a făcut referire la experiența alegerilor prezidențiale.

„Din punctul meu de vedere, putem să utilizăm experiența pe care am avut-o la alegerile prezidențiale, când candidatul și-a propus să completeze una din declarații, să o completeze personal în fața membrilor comisiei de recepționare a documentelor și pe parcursul recepționării documentelor, să mențină un interviu obișnuit asupra procedurii la care participă”, a explicat Postica.


Amintim că alegerile pentru funcția de bașcan al Găgăuziei și pentru Adunarea Populară sunt programate pentru 15 noiembrie. Data scrutinului nu a putut fi stabilită la Comrat timp de aproape un an, iar Chișinăul a „ajutat” ca ambele alegeri să se desfășoare în aceeași zi. Astfel, conducerea autonomiei s-ar putea schimba complet dintr-o singură mișcare.

Citiți în materialul NM cum a fost soluționată criza electorală din Găgăuzia, ce rol va avea Chișinăul în alegeri și ce înseamnă acest lucru pentru Comrat.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Proiectul politicii fiscale pentru 2027, aprobat de Guvern, va aduce mai puțini bani la buget? Cu cât vor crește taxele și la ce

Guvernul a aprobat proiectul politicii fiscale și vamale pentru anul 2027. Premierul Vasile Tofan a declarat că noua formulă a proiectului își propune să aducă 5,1 miliarde de lei la buget. Principala sursă de venituri ține de taxarea suplimentară a viciilor. Tofan și-a exprimat speranța ca proiectul politicii fiscale și vamale să fie adoptat până la sfârșitul lunii septembrie. Premierul a admis că sunt lucruri care pot fi îmbunătățite și a îndemnat societatea să vină cu recomandări. Potrivit lui Tofan, eventuale corectări vor putea fi făcute între lecturi în Parlament.

„Astăzi aprobăm și trimitem în Parlament proiectul politicii fiscale și vamale pentru anul 2027. (…) A fost un exercițiu complicat. Acest Guvern a fost investit pe 22 iulie. Noi, din start, am fost într-o cursă contra-cronometru. De asta am insistat, chiar la prima ședință de Guvern, ca până pe 6 august să venim cu noua viziune de politică fiscală. (…) Pentru ca să avem destul timp pentru consultări, ca până la 1 ianuarie să fie destul timp ca contabilii, companiile, societatea civilă să aibă timp să se pregătească pentru această nouă politică-fiscală. (…) E foarte important ca această politică-fiscală să meargă în Parlament cât de curând posibil și acolo să lăsăm mai mult spațiu pentru eventuale completări, dacă sunt necesare”, a comunicat Tofan în debutul ședinței Guvernului.

Tofan a spus că noua formulă a proiectului își propune să aducă 5,1 miliarde de lei la buget, față de prima versiune a politicii fiscale – 6 miliarde de lei. „Un pic mai puțin”, a comunicat Tofan, adăugând că în noua formulă „au fost puse accentele corect”. „Din această politică fiscală, principală sursă de venituri ține de taxarea suplimentară a viciilor – circa 2,7 miliarde de lei”, a precizat Tofan.

„Încurajez în continuare societatea civilă, mediul de afaceri: dacă mai sunt scăpări din partea noastră, dacă sunt lucruri care pot fi corectate, avem metoda democratică de a o face între lecturile în Parlament”, a declarat premierul. „Admit că mai sunt lucruri care pot fi îmbunătățite la acest proiect de lege și încurajez toată lumea să vină cu recomandări. (…) Dacă sunt lucruri pe care le putem repara, o să le reparăm. (…) Cred că o să avem dezbateri intense în Parlament. În același timp sper să putem totuși adopta această politică până la sfârșitul lui septembrie ca să poată intra în vigoare înainte de octombrie”, a menționat Tofan.

Ministra Finanțelor, Victoria Belous, a precizat că politica fiscală este propusă în mare parte să intre în vigoare pentru anul 2027, cu excepția TVA la colete, care se propune să intre în vigoare pe 1 octombrie 2026.

Ce prevede proiectul

În ceea ce privește impozitarea persoanelor juridice și fizice care practică activitate de întreprinzător, se propune majorarea de la 7% la 12% a cotei impozitului pe venit pentru gospodăriile țărănești, extinderea aplicării cotei „0” pentru profitul nedistribuit, revizuirea condițiilor de eligibilitate a contribuabililor drept subiecți a impozitării cu 4% și eliminarea unor scutirii de la plata impozitului pe venit.

În ceea ce privește impozitarea persoanelor fizice care nu practică activitate de întreprinzător, se propune majorarea scutirii personale și a scutirii personale majore de la 29 700 la 40 020 de lei anual și, respectiv, de la 34 620 la 40 020 de lei; revizuirea condițiilor de stabilire a „locuinței de bază” și a cotelor impozitului pentru veniturile investiționale (de capital); stabilirea unui prag de 100 de lei al datoriei la impozitul pe venit pentru persoanele care efectuează desemnarea procentuală; extinderea bazei impozabile prin revizuirea spectrului veniturilor neimpozabile și excluderea reducerii de 50% la determinarea creșterii de capital; revizuirea condițiilor de determinare a creșterii de capital și clarificarea modului de determinare și achitare a obligației fiscale aferente veniturilor obținute din transmiterea în posesie și/sau folosință a proprietății imobiliare.

Proiectul vizează și impozitarea nerezidenților, precum și instituirea taxei de viciu aferente participării la jocurile de noroc și loterii.

Totodată, modificările vizează și taxa pe valoarea adăugată. Ministra Finanțelor a declarat că, în sectorul HoReCa, TVA crește de la 8% la 12%, dar „oricum companiile, dacă sunt pe profit, au dreptul să beneficieze la impozitul pe venit de scutire”. Totodată, se propune stabilirea cotei TVA în mărime de 12% pentru producția de zootehnie în formă naturală, masă vie, fitotehnie și horticultură în formă naturală, produsă și/sau importată pe teritoriul Republicii Moldova. La fel, cota TVA de 12% se va aplica inclusiv pentru la fructele proaspete, clasificate la pozițiile tarifare 080840000 și 081030 (gutui, coacază), produse, importate și/sau livrate pe teritoriul Republicii Moldova.

De asemenea, se propune, începând cu 01.04.2027, aplicarea cotei reduse a TVA de 8% pentru livrarea pe teritoriul Republicii Moldova a gazelor naturale livrate consumatorilor finali, în limita unui volum de până la 150 m³ pe fiecare perioadă fiscală, pentru fiecare punct de consum aferent bunurilor cu destinație locativă, inclusiv casele de vacanță, indiferent de subiectul în a cărui gestiune se află acestea.

O altă modificare vizează impozitarea vânzărilor la distanță de mărfuri importate în loturi cu o valoare intrinsecă de maximum 150 euro. „Se propune TVA de 20% începând cu 1 octombrie”, a comunicat ministra Finanțelor. Totodată, se propune instituirea taxei de gestionare în cuantum de 12 lei pentru trimiterile poștale care fac obiectul vânzării la distanță.

Modificările care urmează a fi făcute mai vizează accizele, administrarea fiscală, impozitul pe bunurile imobiliare, taxele locale, inclusiv taxele rutiere.

În ceea ce privește accizele, se propune majorarea accizei pentru produsele din tutun – o creștere de 20% în 2027 și de 15% în 2028 și 2029. Pentru cartușe și rezervoarele de țigări electronice, creșterea va fi de 15% și, respectiv, 10%. Totodată, se intenționează introducerea accizei pentru lichidele fără nicotină destinate țigărilor electronice. La fel, se intenționează revizuirea coeficientului pentru prețul de referință al țigărilor – de la 1,47 la 1,57. Totodată, se dorește extinderea bazei accizabile asupra băuturilor nealcoolice carbogazoase cu zahăr adăugat sau îndulcitor, a băuturilor energizante. Totodată, se vor introduce accize pentru articolele pirotehnice. Se va majora cu 10% a cotei accizei pentru majoritatea mărfurilor accizabile începând cu anul 2027. Pentru motorină, o majorare mai accentuată – de 20%, a precizat ministra Finanțelor. La fel, se dorește majorarea cu 10% a accizei pentru autoturisme cu motor cu ardere internă și introducerea unei accize pentru autoturismele exclusiv electrice, calculată în funcție de masa vehiculului, cu menținerea facilității de 25% mai mici pentru autoturismele electrice pentru următorul an.

vot-tak.tv

Scandalul de corupție în Ucraina, legat de centre de apel: Procurorul general și-a depus demisia

Procurorul general al Ucrainei, Ruslan Kravcenko, a anunțat că și-a depus demisia. Anunțul a fost făcut pe fondul unui scandal de corupție în Ucraina, legat de centre de apel frauduloase.

„Este o decizie politică. Și am luat-o în mod conștient. Nu vreau ca funcția de procuror general să fie folosită ca instrument al confruntării politice. Poziția mea față de acuzații rămâne neschimbată. (…) Îi mulțumesc președintelui Ucrainei și Radei Supreme pentru încredere și solicit să-mi accepte demisia”, a comunicat Kravcenko pe Telegram, în seara zilei de 7 septembrie.

Potrivit BBC, această decizie a fost luată de Kravcenko pe fondul unui scandal de corupție, în cadrul căruia unul dintre subalternii săi – șeful Departamentului de Cooperare Internațională al Oficiului Procurorului General, Serghei Krapiva – a fost acuzat de corupție.

În weekend, Biroul Național Anticorupție al Ucrainei (NABU) și Procuratura Specializată Anticorupție (SAP) au anunțat că au demascat o organizație criminală care, potrivit anchetei, era condusă de unul dintre șefii Oficiului Procurorului General. Potrivit anchetei, participanții la schemă ar fi primit mită de la centre de apel frauduloase și ar fi spălat banii obținuți ilegal.

În înregistrările făcute publice de NABU apare un anumit „Șef”, despre care jurnaliștii ucraineni au presupus că ar putea fi chiar Kravcenko. Procurorul general însuși a declarat de mai multe ori că nu are nicio legătură cu centrele de apel și că nu a comis nicio infracțiune.

În cadrul operațiunii desfășurate de NABU au fost efectuate percheziții, inclusiv în birourile și la domiciliul lui Kravcenko. Instanța a dispus arestarea a doi principali figuranți în dosar — Serghei Krapiva și iubita acestuia, Elizaveta Ivahnenko. În timpul ședinței de judecată au ieșit la iveală informații despre relația apropiată dintre șeful Departamentului de Cooperare Internațională și procurorul general. Potrivit materialelor anchetei, printre altele, Krapiva a efectuat lucrări de renovare în casa lui Kravcenko.

Toți figuranții în dosar își neagă vinovăția, iar Kravcenko a declarat anterior că nu intenționează să demisioneze. Publicația „Ukrainska Pravda” scrie că președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, s-a întâlnit cu Kravcenko pe 7 septembrie și a discutat cu acesta despre demisia sa.

Potrivit Constituției Ucrainei, Rada Supremă trebuie să-și dea acordul pentru demiterea procurorului general de către președinte. Totodată, parlamentul îi poate exprima neîncrederea din proprie inițiativă. Procurorul general poate fi demis și în cazul în care depune cerere de demisie din proprie inițiativă, însă și în acest caz este necesară o decizie a parlamentului.

Kravcenko a preluat conducerea Procuraturii Generale a Ucrainei în iunie 2025.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: