Andrei Mardari | NewsMaker

„Argumente generice, trase la indigo, fapt ce trezesc nedumeriri”. Ministerul Justiție a găsit lacune în deciziile CSJ, privind contestațiile pre-vettingului

Ministerul Justiției a venit cu o reacție la deciziile Curții Supreme de Justiție (CSJ) care permit reexaminarea a 21 de candidați la funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) și al Consiliului Superior al Procurorilor (CSP), care nu au promovat evaluarea integrității. Instiuția a criticat hotărârile CSJ și a declarat că acestea au fost pronunțate cu încălcări.

Remarcăm cu îngrijorare că deciziile (cu mici excepții) conțin un set de argumente generice, trase la indigo, fapt ce trezesc nedumeriri. Se denotă că completul special, în loc să se limiteze la controlul legalității deciziilor Comisiei de pre-vetting, a dat aprecieri extinse și asupra oportunității procedurii de evaluare. În acest fel, fiind exprimat, de fapt, dezacordul cu mecanismul de pre-vetting pe care legiuitorul l-a instituit pentru verificarea integrității candidaților judecători și procurori la funcțiile de membri ai CSM și CSP”, a menționat instituția.

Astfel, ministerul Justiției următoarele aspecte „îngrijorătoare” ale deciziilor CSJ:

–  Evitarea aplicării mai multor prevederi ale Legii nr.26/2022, precum și ale Legii nr.180/2023 (pentru interpretarea unor prevederi din Legea nr.26/2022), ceea ce ar însemna ignorarea puterii legislative și a misiunii mecanismului de verificare a integrității elaborat.

– Aparent, ignorarea prevederilor legale speciale privind limitele controlului judiciar al CSJ față de deciziile Comisiei. Or, art. 14 alin. (8) din Legea cu privire la pre-vetting conține prevederi clare și precise ale motivelor de admitere a contestațiilor candidaților, care nu au promovat evaluarea, și anume prezența cumulativă a două circumstanțe. Este vorba despre admiterea unor erori procedurale grave, care afectează caracterul echitabil al procedurii de evaluare și existența unor circumstanțe care puteau duce la promovarea evaluării de către candidat. Deciziile CSJ, în marea lor parte, par să nu conțină argumente cu privire la aceste două cazuri, ci alte argumente fără circumstanțe concrete ce ar fi putut duce la promovarea evaluării, dispunînd anularea, deși împuternicirile legale ale completului de judecată special se referă doar la admiterea contestațiilor și dispunerea reevaluării. Aceste aspecte reprezintă un precedent periculos în lupta anticorupție și pune la îndoială orice intenție de verificare a integrității.

– Ignorarea legii ce ține de statutul Comisiei și aplicarea legii speciale, în favoarea Codului administrativ. Se observă o re-interpretare a Legii nr.26/2022, invocându-se că această Comisie e o autoritate publică în sensul Codului administrativ, fără a ține cont și de modificările introduse de legiuitor prin Legea nr.180/2023.

– Substituirea dreptului discreționar al Comisiei pre-vetting, a criteriilor și regulilor de evaluare stipulate în Legea cu privire la pre-vetting.

–  Interpretarea neuniformă a legii, ignorarea precedentului judiciar și a standardelor Curții Europene a Drepturilor Omului (CtEDO) privind jurisprudența unitară. Anterior, alt complet special de judecată similar, a emis două decizii cu referire la alți candidați, prin care au fost respinse contestațiile acestora, motivarea fiind complet diferită de deciziile luate la 1 august 2023.

Ministra Justitiției Veronica Mihailov-Moraru a declarat că în urma încălcărilor depistate în deciziile CSJ apar suspiciuni rezonabile că în sistemul de justiție sunt încă semnale de neacceptare a mecanismului de evaluare extraordinară.

Continuă practica de aplicare neuniformă și  interpretare ambiguă a legii. Eforturile depuse pe segmentul de reformare a justiției continuă. În sistem trebuie să rămână judecători și procurori profesioniști, integri și incoruptibili. Astfel, recentele inițiative legislative adoptate de Parlament, care vor permite evaluarea integrității etice și financiare a magistraților de la Curtea Supremă de Justiție, dar și a judecătorilor și procurorilor din funcțiile-cheie din domeniul justiției, sunt un pas esențial în acest sens și implementarea acestora trebuie accelerată”, a adăugat aceasta.

***

De menționat că în total 21 candidați funcția de membru al CSM și al CSP, care nu au trecut evaluarea Comisiei Pre-Vetting, vor fi reevaluați, conform deciziilor completului de judecată special al Curții Supreme de Justiție (CSJ), făcute publice pe 1 august, scrie ZDG.

Astfel, potrivit sursei citate, candidații la funcția de membru al CSM, care vor fi din nou evaluați, sunt:

  • Aureliu Postică, magistrat;
  • Nicolae Șova, magistrat;
  • Alexei Paniș, magistrat;
  • Victor Sandu, magistrat;
  • Vladislav Holban, magistrat;
  • Veronica Cupcea, magistrată;
  • Valentin Caisin, din rândul non-judecătorilor;
  • Stanislav Sorbalo, magistrat;
  • Ion Chirtoaca, magistrat;
  • Vitalie Stratan, magistrat;
  • Angela Popil, din rândul non-judecătorilor;
  • Aliona Miron, magistrată;
  • Tatiana Chiriac, din rândul non-judecătorilor;
  • Angela Bostan, magistrată;
  • Ecaterina Buzu, magistrată;
  • Alexandru Rotari, din rândul non-judecătorilor;
  • Sergiu Osoianu, magistrat;
  • Mihail Bușuleac, magistrat.

Pe de altă parte, candidații la funcția de membru al CSP, care vor fi din nou evaluați, sunt:

  • Anatolie Gîrbu, procuror;
  • Vitalie Codreanu, procuror;
  • Gladcov Cristina.

ZDG scrie că în cazul lui Mihail Bușuleac, cererea de contestare depusă a fost admisă doar parțial. Astfel, a fost dispusă reluarea procedurii de evaluare a candidatului de către Comisie, anulându-se decizia în privința acestuia luată anterior, și încasarea prejudiciului moral.

***

Premierul Dorin Recean a comentat decizia CSJ în debutul ședinței din 2 august a Guvernului. Șeful Cabinetului de miniștri a calificat decizia drept o rezistență a sistemului la reforma justiției, inițiată de guvernare, și a dat asigurări că toți cei care au luat decizia vor fi trași la răspundere, conform legislației.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Imagine simbol

Anchetă în Moldova pe marginea activității TUX. Există șanse ca banii pierduți să fie recuperați?

Oamenii legii din R. Moldova au inițiat un proces penal pe marginea activității platformei TUX. Poliția are temeiuri rezonabile să creadă că schema de investiții ar putea reprezenta o fraudă. Declarațiile au fost făcute de șeful Centrului pentru combaterea crimelor cibernetice al Inspectoratului Național de Investigații (INI) din cadrul IGP, Iurie Roșca, la ediția din 9 octombrie a emisiunii „În PROfunzime” de la ProTV Chișinău. Potrivit lui Roșca, poliția nu a înregistrat, deocamdată, plângeri din partea cetățenilor care să semnaleze pierderi financiare în urma investițiilor în această platformă.

„Pot să confirm că există un proces penal, inițiat pe faptul activității suspecte desfășurate în cadrul platformei TUX. Există temeiuri rezonabile de a presupune că această schemă de investiții ar putea reprezenta o fraudă. (…) Au fost făcute mai multe solicitări, sunt întreprinse verificări, inclusiv s-a făcut solicitări către Comisia Națională a Pieței Financiare. (…) Până la momentul de față nu avem înregistrate plângeri de la cetățeni, care să declare că în urma investițiilor în această platformă le-au fost cauzate daune materiale”, a declarat Roșca.

Potrivit lui Roșca, cetățenii nu au depus plângeri, însă unii au sesizat poliția pentru ca oamenii legii să verifice platforma. Astfel, el a explicat cum pot fi depuse plângeri în acest caz: „Deci, persoana se prezintă la sediul INI sau la oricare inspectorat de poliție, depune o plângere – deci sesizează organele de drept – și aduce cu el orice probe are. Dacă vorbim despre platforma TUX, respectiv ar putea prezenta capturi de ecran, înscrisuri, transferuri bancare dacă tot vorbim despre investiții bănești”.

Întrebat care sunt șansele ca banii pierduți să fie recuperați, Roșca a răspuns: „Trebuie să ne dăm seama că investigația unor asemenea escrocherii sau fraude posibile este un proces foarte complex. La moment, vă pot spune doar că organele de drept vor face tot posibilul pentru a recupera prejudiciile materiale în cazul în care vor surveni”.

La întrebarea dacă, în cadrul dosarului penal, sunt cercetați cei care au creat platforma sau inclusiv și persoanele care au adus alți oameni, șeful Centrului a răspuns: „Se cercetează toate aspectele, de la audierea victimei la audierea martorilor, bănuiților”.

În contextul platformei de tranzacționare TUX Moldova, șeful Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF), Dumitru Budianschi, a spus că instituția, la conducerea căreia se află, nu are competența de a închide site-uri. „Acum, după ce am modificat legea – în vară, noi avem dreptul să sesizăm anumite organe și să cerem închiderea platformelor, însă pe teritoriul Republicii Moldova platforma de fapt nu a funcționat. Ea a funcționat în altă parte, ea nici acolo nu a funcționat, ea a mimat o activitate”, a declarat Budianschi la emisiunea „În PROfunzime”.

Budianschi a mai spus că CNPF a sesizat poliția în vara anului 2025 și, totodată, a inițiat o anchetă internă în contextul platformei. „Această anchetă ne-a confirmat, de fapt, că activitatea acestei platforme este foarte suspectă. Mai mult, arată ca o mimare a activității propriu zise”, a adăugat Budianschi.

***

Amintim că, pe 7 octombrie, mai mulți utilizatori ai platformei de tranzacționare TUX Moldova – bănuită că ar funcționa ca o piramidă financiară – au primit notificări prin care li se cerea să achite o taxă de 100 de dolari, în termen de 24 de ore, pentru a evita blocarea conturilor. O zi mai târziu, în mediul online au apărut imagini care arătau tensiuni la sediul companiei, unde investitori nemulțumiți ar fi cerut explicații persoanelor ce ar gestiona platforma. Platforma s-ar fi prăbușit, iar mulți oameni care au investit bani în aceasta au rămas fără ei.

Precizăm că, în luna august curent, Comisia Națională a Pieței Financiare atrăgea atenția cetățenilor asupra unei scheme de fraudă, care implica crearea de grupuri false de „investiții” pe aplicațiile de mesagerie, unde activitatea intensă era simulată prin utilizarea roboților (soft de tranzacționare automatizată).

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: