Aspecte ale traficului de ființe umane în Republica Moldova în context umanitar

Republica Moldova pregătește un ajutor umanitar pentru Ucraina, în urma bombardamentelor masive lansate de Rusia asupra Kievului, pe 20 ianuarie, atacuri care au lăsat peste un milion de consumatori fără electricitate și mii de blocuri fără căldură, în plină iarnă. Anunțul a fost făcut de prim-ministrul Alexandru Munteanu, după întrevederi cu Taras Kachka, viceprim-ministru pentru Integrare Europeană și Euro-atlantică, și cu Oleksii Sobolev, ministrul Economiei, Mediului și Agriculturii al Ucrainei, în marja Forumului Economic Mondial de la Davos.

Potrivit premierului, pachetul de sprijin pregătit de Chișinău va include generatoare electrice, dispozitive medicale și autospeciale de intervenție, ajutorul urmând să fie transmis în coordonare cu Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova.

„Suntem alături de poporul ucrainean în aceste momente cumplite, în care agresorul lovește infrastructura energetică în cel mai barbar mod, iar oamenii stau în Kiev în frig, fără apă și fără lumină, pe această vreme geroasă. Pregătim, împreună cu Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova, transmiterea unui ajutor umanitar din ce deținem: generatoare, dispozitive medicale, autospeciale de intervenție etc. Slava Ukraini!”, a transmis Munteanu pe rețelele de socializare.

Totodată, Alexandru Munteanu, alături de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, a discutat cu Taras Kachka și Oleksii Sobolev, despre oportunitățile de cooperare bilaterală, inclusiv în contextul procesului de reconstrucție a Ucrainei.

„Moldova va continua să fie solidară cu Ucraina în fața războiului inuman pornit de Rusia și să susțină o pace justă și durabilă, de care e legată însăși securitatea europeană. Ne unește același deziderat – o viață în libertate și pace pentru cetățenii noștri”, a declarat Munteanu.

Precizăm că Alexandru Munteanu participă, în perioada 19–21 ianuarie, la Forumul Economic Mondial de la Davos. În marja evenimentului, oficialul a avut deja întrevederi cu mai mulți lideri europeni, cu care a discutat despre consolidarea cooperării bilaterale și atragerea investițiilor străine în Republica Moldova.

***

Amintim că după atacul rusesc din 20 ianuarie, 5.635 de blocuri de locuințe din Kiev au rămas fără căldură. Primarul capitalei ucrainene, Vitali Kliciko, a declarat că aproape 80% dintre clădirile afectate erau deja în proces de reconectare la sistemul de încălzire, după atacul masiv din 9 ianuarie, când circa șase mii de blocuri au rămas fără agent termic, în condiții de frig extrem, potrivit BBC.

Totodată, malul stâng al capitalei ucrainene a rămas aproape complet fără apă, iar în mai multe raioane au fost înregistrate întreruperi de curent electric, fapt care a determinat modificarea orarului de circulație a trenurilor de metrou.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat marți dimineață că cele mai grave consecințe ale atacului aerian se resimt în Kiev. Potrivit acestuia, atacul rus a inclus rachete balistice și de croazieră, precum și peste 300 de drone de luptă. Zelenski a îndemnat aliații Ucrainei să accelereze livrarea sistemelor de apărare antiaeriană.

În noaptea de marți, forțele ruse au lansat asupra Ucrainei 27 de rachete de diferite tipuri și 339 de drone. Forțele aeriene ucrainene au anunțat că au doborât 14 rachete balistice, 13 rachete de croazieră și 315 drone, în timp ce alte cinci rachete și 24 de drone au lovit 11 locații.

După atacul cu racheta hipersonică Oreșnik din 9 ianuarie, Kievul a fost împins într-o criză umanitară, mii de locuitori rămânând fără încălzire, apă caldă și electricitate, în una dintre cele mai reci ierni din ultimii ani.

---

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

---

---

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

---

Ajuns la Davos, prim-ministrul Republicii Moldova, Alexandru Munteanu, a avut mai multe întrevederi bilaterale cu lideri europeni, în marja celei de-a 56-a reuniuni anuale a Forumului Economic Mondial. Discuțiile din 20 ianuarie s-au axat pe atragerea investițiilor, extinderea cooperării economice și susținerea parcursului european al Republicii Moldova. Pe agenda întrevederilor s-au regăsit, totodată, subiecte ce țin de securitatea regională, pacea în Europa și modernizarea economiei naționale.

Întrevedere cu premierul Luxemburgului

Premierul moldovean a discutat cu omologul său din Luxemburg, Luc Frieden, despre integrarea europeană a Republicii Moldova, pacea și securitatea regională, precum și despre consolidarea cooperării economice bilaterale.

„Avem o viziune comună clară: să construim un viitor european bazat pe pace, securitate și prosperitate pentru cetățenii noștri”, a transmis Alexandru Munteanu, subliniind că Guvernul implementează reforme menite să stimuleze economia și să modernizeze infrastructura țării.

Un subiect distinct l-a constituit atragerea investițiilor străine. În prezent, în Republica Moldova activează 23 de companii cu capital luxemburghez, cu investiții de circa 211 milioane de lei, autoritățile de la Chișinău exprimând interesul pentru extinderea acestora, inclusiv în domenii precum IT, energie și infrastructură. La rândul său, Luc Frieden a menționat că discuția a vizat drumul Republicii Moldova spre integrarea europeană.

Discuții cu prim-ministra Liechtensteinului

Agenda premierului moldovean a inclus și o întrevedere cu prim-ministra Principatului Liechtenstein, Brigitte Haas. Cei doi oficiali au vorbit despre dezvoltarea unui parteneriat economic durabil și valorificarea oportunităților oferite de Acordul de comerț liber cu EFTA, intrat în vigoare anul trecut.

Alexandru Munteanu a invitat companiile din Liechtenstein să investească în Republica Moldova.

La rândul său, Brigitte Haas a apreciat eforturile autorităților moldovene în asigurarea integrității alegerilor parlamentare și în combaterea dezinformării, precum și progresele realizate pe calea integrării europene.

Dialog cu premierul Croației

În cadrul forumului, Alexandru Munteanu a avut o întrevedere și cu premierul Croației, Andrej Plenković, axată pe bunele practici în procesul de aderare la Uniunea Europeană.

„Experiența Croației servește drept o sursă de inspirație și un exemplu practic pentru propriul nostru drum european”, a declarat premierul moldovean.

Totodată, a fost apreciată asistența pentru dezvoltare oferită de Croația, inclusiv prin intermediul UNICEF, în domenii precum sănătatea, educația, asistența socială și securitatea energetică. Părțile au discutat și despre extinderea exporturilor moldovenești pe piața croată, atragerea investițiilor private și posibilitatea organizării unui forum de afaceri bilateral.

În prezent, în Republica Moldova activează 14 companii cu capital croat, cu investiții de peste 15 milioane de lei, iar comerțul bilateral a ajuns la aproximativ 78 de milioane de dolari în 2025.

Reuniunea anuală a Forumului Economic Mondial de la Davos-Klosters are loc în perioada 19–23 ianuarie 2026, iar Republica Moldova este reprezentată de prim-ministrul Alexandru Munteanu. Din delegație face parte și viceprim-ministrul, ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Eugeniu Osmochescu.

Miercuri, 21 ianuarie, de la ora 10:00 (ora Republicii Moldova), Alexandru Munteanu urmează să participe ca speaker într-o discuție de tip panel, dedicată cooperării internaționale, investițiilor și dezvoltării economice.

***

Este de precizat că Republica Moldova participă la Forumului Economic Mondial de la Davos începând cu anul 2019. Prima participare a fost asigurată de ministrul Afacerilor Externe de atunci, Tudor Ulianovschi, unde a discutat despre proiecte ale ONU, inițiative legate de Obiectivele de Dezvoltare Durabilă și rolul agențiilor ONU în Republica Moldova.

 În 2022, pentru prima dată, la Davos a participat un prim-ministru al Republicii Moldova – Natalia Gavrilița, care a intervenit la un panel privind gestionarea fluxurilor migraționale, vorbind despre răspunsul autorităților moldovenești la criza refugiaților din Ucraina, sprijinul partenerilor internaționali și importanța susținerii Uniunii Europene.

În 2023, Republica Moldova a fost reprezentată la Forum de președinta Maia Sandu, care a vorbit despre războiul din Ucraina, provocările de securitate din regiune, integrarea europeană a Republicii Moldova. Șefa statului a cerut atunci ,ajutor pentru consolidarea capacităților sale defensive, în special achiziția de sisteme de supraveghere și apărare antiaeriană.

În 2024, la Davos a participat fostul prim-ministru Dorin Recean, care a purtat discuții cu reprezentanți ai instituțiilor financiare internaționale și ai mediului de afaceri, promovând agenda economică a Republicii Moldova.

În 2025, Dorin Recean a participat din nou la Forumul Economic Mondial, unde a abordat riscurile atacurilor hibride și ale campaniilor de dezinformare, interferențele externe în procesele electorale.

---

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

---

---

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

---

Alte două formațiuni politice riscă dizolvarea, după ce nu au respectat obligația legală de a prezenta rapoartele privind gestiunea financiară. Este vorba despre Partidul Socialist din Moldova și Partidul Politic Forța de Alternativă și de Salvare a Moldovei, care nu au depus rapoartele în conformitate cu cerințele legale. În cazul Partidul Politic ȘANSĂ, procedura de dizolvare se află deja pe rolul instanței, iar constatările Comisiei urmează să fie anexate la dosarul aflat în judecată. Decizia a fost anunțată de Comisia Electorală Centrală în cadrul ședinței din 20 ianuarie.

„Comisia va sesiza Ministerul Justiției în legătură cu încălcarea repetată de către Partidul Socialist din Moldova, Partidul Politic Forța de Alternativă și de Salvare a Moldovei și Partidul Politic «ȘANSĂ» privind nedepunerea rapoartelor și în vederea inițierii procedurii dizolvării Partidului Socialist din Moldova și Partidului Politic Forța de Alternativă și de Salvare a Moldovei, precum și în vederea anexării constatărilor formulate în hotărâre la probatoriul existent în cadrul litigiului aflat pe rolul instanței de judecată privind dizolvarea Partidului Politic «ȘANSĂ»”, se arată în comunicatul CEC.

De asemenea, agenții constatatori ai Comisiei au inițiat procese contravenționale în privința partidelor care nu au prezentat raportul privind gestiunea financiară.

Totodată, CEC va solicita Ministerul Justiției să sesizeze Agenția Servicii Publice pentru a nota în Registrul de stat al persoanelor juridice inițierea procedurii de lichidare și radiere a partidelor deja dizolvate prin hotărâri judecătorești irevocabile.

În cadrul ședinței, Comisia Electorală Centrală a luat act de rapoartele privind gestiunea financiară pentru semestrul II al anului 2025, depuse de 59 de formațiuni politice. Potrivit CEC, din cele 66 de partide politice înregistrate la Agenția Servicii Publice, obligația de a prezenta raportul revenea la 63 de formațiuni. Alte trei partide – Moldova Unită – Единая Молдова, Partidul Conservator și Partidul Regiunilor din Moldova – au fost dizolvate prin hotărâri judecătorești definitive și nu mai aveau această obligație.

Termenul-limită pentru depunerea rapoartelor privind gestiunea financiară a fost 15 ianuarie 2026.

***

Partidul „Șansă” a fost lansat în vara anului 2023, la scurt timp după ce fostul Partid „Șor” a fost declarat neconstituțional prin decizia Curții Constituționale. În toamna aceluiași an, formațiunea a fost exclusă din cursa electorală pentru alegerile locale din noiembrie, fiind suspectată că și-a finanțat ilegal campania, inclusiv prin mită oferită alegătorilor și candidaților la funcțiile de primari.

În primăvara anului 2024, oligarhul fugar Ilan Șor a creat la Moscova blocul politic „Victorie”, din care făceau parte mai multe formațiuni afiliate acestuia, inclusiv Partidul „Șansă”. Tot în 2024, activitatea partidului condus de Alexei Lungu a fost suspendată pentru trei luni prin decizia instanței, ceea ce i-a interzis participarea la ultimele alegeri. Menționăm în acest context că „Șansă” a devenit primul partid din Republica Moldova a cărui activitate a fost restricționată temporar, deși un astfel de mecanism este prevăzut în legislație de 17 ani.

Amintim că CEC a sesizat, în august 2025, Ministerul Justiției cu solicitarea de a dizolva Partidul Politic „Șansă” și a limita activitatea Partidului Forța de Alternativă și de Salvare a Moldovei și a Partidului „Renaștere”.

Comisia a atestat „un comportament continuu vicios al entității politice în cauză de sfidare a obligațiunilor sale, manifestată atât prin inacțiune continuă de neprezentare a declarațiilor donatorilor în original, precum și neprezentarea listei membrilor de partid, blocând astfel procedura administrativă de efectuare a controalelor financiare aferente”. 

Printre motivele prezentate de CEC s-a regăsit inclusiv afilierea membrilor „Victorie” cu oligarhul fugar Ilan Șor, care a fost condamnat la 15 ani de închisoare în dosarul „Frauda bancară” și se ascunde în Rusia, precum și implicarea acestuia în formarea blocului. Totodată, autoritatea electorală a precizat că evenimentul de lansare a blocului a avut loc la Moscova, aspect care ar indica suspiciuni privind finanțarea ilegală. Hotărârea autorității electorale a fost contestată până la Curtea Supremă de Justiție, însă magistrații au menținut decizia.

---

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

---

---

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

---