Aspecte ale traficului de ființe umane în Republica Moldova în context umanitar

Fenomenul traficului de ființe umane reprezintă o încălcare gravă a drepturilor și libertăților omului, dar și un subiect complex care trebuie privit, pe lângă datele statistice, și din perspectiva tendințelor care produc schimbări ale acestuia, precum și a factorilor importanți care influențează fenomenul, cum este contextul social, politic și economic.

Conform datelor publicate de Cancelaria de Stat a Guvernului Republicii Moldova, numărul victimelor traficului de ființe umane oficial înregistrate, în perioada 2015 — 2019, a variat de la 232 până la 365 de persoane anual, însă numărul estimat al celor care au avut suferit de pe urma acestui fenomen ar fi de 7 700 de persoane pe an, conform studiului «Info Sapiens» din 2019. În anul 2022, de către subdiviziunile Poliției au fost inițiate 60 cauze penale pentru traficul de ființe umane, comparativ cu 48 cauze penale inițiate în perioada anului 2021. Potrivit Raportului de activitate al poliției, pentru anul 2022, în cadrul cauzelor penale instrumentate pe infracțiuni de trafic de ființe umane au fost identificate 102 victime adulte.

De cele mai dese ori, cazurile de trafic de ființe umane se asociau cu exploatarea sexuală, dar începând cu anul 2015, s-a accentuat exploatarea prin muncă a victimelor traficului de ființe umane, cetățeni ai Republicii Moldova. În 2019 statistica formelor de exploatare arăta astfel: exploatarea prin muncă (66%), exploatarea sexuală (22%), exploatarea prin cerșit (7%), antrenarea în activități criminale, prelevarea de organe, țesuturi sau celule și mixt (5%).

Numărul mare al cazurilor de exploatare prin muncă este generat de creșterea rolului agenților economici specializați în recrutarea și angajarea în câmpul muncii a cetățenilor Republicii Moldova peste hotare. Potrivit datelor Liniei fierbinți privind migrația sigură și contracararea traficului de ființe umane a Centrului Internațional «LA STRADA» (0 800 77777), 98% dintre lucrătorii migranți din țara noastră utilizează serviciile intermediarilor pentru a găsi locuri de muncă peste hotare, fapt ce face complicată probarea complicității acestor agenți economici la fenomenul traficului de ființe umane.
Moldova a devenit o cale de tranzit pentru migranții care își doresc să ajungă ilegal în statele UE, fapt confirmat de incidența cazurilor de migrație ilegală a străinilor, statistică reflectată în Raportul național de realizare a politicii de prevenire și combatere a traficului de ființe umane pentru anul 2019, publicat de Cancelaria de Stat în 2020.

Războiul civil din Siria și conflictul din estul Ucrainei (anul 2014), precum și atacul Rusiei asupra Ucrainei din februarie 2022, a determinat strămutarea unui număr mare de persoane, situație ce implică luarea unui șir de măsuri urgente în vederea prevenirii și combaterii traficului de ființe umane. Mai mult, Republica Moldova a trebuit să facă față valului mare de persoane aflate la hotar, fiind admise pe teritoriul țării, în baza deciziilor Comisiei pentru Situații Excepționale, inclusiv cu actele de identitate expirate sau și fără acestea. Caracteristicile vulnerabilității persoanelor strămutate, pasibile la exploatare și trafic cuprind: modalitatea iregulară de intrare în RM (documente false sau ocolirea punctelor de trecere a frontierei de stat), încălcarea regimului de ședere, în cazul intrării legale, lipsa actelor de identitate, prezența unei dizabilități sau a altei probleme de sănătate, lipsa studiilor sau nivel scăzut de studii, precum și situația instabilă sau precară din punct de vedere economic sau de acomodare. O nouă provocare reprezintă atribuirea protecției temporare pentru persoanele strămutate pe teritoriul Republicii Moldova, începând cu 01 martie 2023. Persoanele urmează să prezinte un șir de acte pentru a beneficia de acest statut, în special dovada unei reședințe temporare. Având în vedere că peste 80% din persoanele strămutate sunt femei și copii, riscurile de a deveni victime ale traficului sunt sporite.

În perioada ianuarie — decembrie 2022, din cele 27 462 de apeluri recepționate de la persoanele care aveau nevoie de ajutor, cu risc înalt de trafic de ființe umane, 229 de apeluri au vizat persoane refugiate. Linia fierbinte pentru migrație sigură și anti-trafic a primit 37 de apeluri SOS, dintre care: un apel cu referire la o persoană dispărută, opt apeluri referitoare la cazuri de exploatare a muncitorilor peste hotare, patru apeluri — presupuse cazuri de trafic (unul cu referire la un refugiat) și 19 apeluri cu note de informare despre traficul de ființe umane (trei cu referire la refugiați). Conform Centrului pentru Combaterea Traficului de Persoane, din cele 67 de cazuri de trafic consemnate în anul 2022, pe marginea cărora au fost pornite urmăriri penale, victime printre refugiați nu au fost înregistrate..

Dacă sunteți victima traficului de ființe umane, sunteți supuși exploatării sau cunoașteți informații cu privire la astfel de cazuri, apelați Linia fierbinte pentru migrație sigură și anti-trafic, la numărul de telefon 0 800 77777 de pe teritoriul Republicii Moldova sau la +373 22 23 33 09 pentru apeluri de peste hotare.

Datele statistice au fost preluate din raportul analitic realizat în 2020 și alte resurse ale AO Centrul Internațional «LA STRADA» Moldova — organizație a societății civile, ai căror beneficiari din momentul înființării sale, în 2001, sunt victimele traficului de ființe umane și exploatării.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Federaţia Sindicală a Educaţiei şi Ştiinţei/Facebook

Sindicatele din educație cer Guvernului să revizuiască reforma salarizării și bugetul pentru 2027

Federația Sindicală a Educației și Științei (FSEȘ) a aprobat miercuri, 18 noiembrie, o sesizare adresată către Președinție, Parlament și Guvern, prin care solicită revizuirea reformei salarizării și a proiectelor bugetare pentru anul 2027. Reprezentanții FSEȘ consideră că majorările salariale planificate nu rezolvă problemele acumulate în domeniu, iar unele dintre modificările propuse ar putea reduce garanțiile de protecție a veniturilor angajaților.

FSEȘ a înaintat autorităților patru solicitări principale. În primul rând, sindicatele cer stabilirea unei valori de referință de 4 700 de lei pentru angajații din educație și cercetare, la același nivel cu cel prevăzut deja în proiectul bugetului de stat pentru 2027.

În al doilea rând, organizația cere menținerea garanției privind protejarea salariilor de inflație. Mai exact, sindicatele vor ca în lege să fie păstrată prevederea potrivit căreia valoarea de referință trebuie revizuită anual, cel puțin în funcție de rata inflației prognozate.

De asemenea, federația solicită revizuirea claselor și coeficienților de salarizare, precum și prezentarea unor calcule clare privind impactul reformei asupra tuturor categoriilor de angajați. Sindicatele cer și garanții că niciun salariat nu va avea venituri mai mici în urma aplicării noilor modificări.

A patra solicitare vizează asigurările sociale. Sindicatele cer majorarea până la 45 de milioane de lei a cheltuielilor pentru tratamentul balneosanatorial al persoanelor asigurate. În același timp, proiectul bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2027 prevede reducerea acestor cheltuieli la jumătate, de la 30 la 15 milioane de lei.

Reprezentanții FSEȘ au menționat că nu contestă necesitatea unei politici bugetare responsabile, dar consideră că aceasta trebuie să țină cont și de aspectele sociale. Sindicatele au cerut autorităților să analizeze propunerile înaintate și să continue dialogul social înainte de aprobarea deciziilor finale privind bugetul.

„Educația și cercetarea nu pot fi declarate priorități naționale doar în documente și discursuri. Această prioritate trebuie să se regăsească și în deciziile bugetare”, a menționat FSEȘ.

Totodată, federația a precizat că își rezervă dreptul de a organiza acțiuni sindicale pentru a apăra interesele membrilor săi.

Discuțiile privind majorarea salariilor în domeniul educației s-au intensificat încă în august, când sindicatele pregăteau un protest pentru data de 1 septembrie. La sfârșitul lunii august, FSEȘ a suspendat pregătirile pentru manifestație, pentru a negocia cu autoritățile. Totuși, după o întâlnire cu premierul Vasile Tofan, pe 1 septembrie, sindicatele au declarat că majorarea salarială de 14%, discutată pentru 2027, este insuficientă și au cerut o creștere de cel puțin 20-30%.

Anterior, în cadrul noului proiect al legii privind salarizarea, autoritățile au propus majorarea, din 2027, a valorii de referință pentru angajații din educație, de la 2 500 la 4 200 de lei. În același timp, urma să fie eliminat suplimentul fix de 1 300 de lei.

Potrivit calculelor ministerului de resort, această modificare ar permite creșterea salariului unui profesor fără grad didactic de la 10 780 la 12 335 de lei, iar a celui al unui profesor universitar – de la 16 618 la 18 846 de lei.

Alexandr Petkov

Primarul de Bălți cere ANSA anularea autorizației cafenelei în care s-au intoxicat peste 90 de oameni

Primarul Bălțiului, Alexandr Petkov, a solicitat Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) anularea autorizației sanitar-veterinare a cafenelei Drive Pub, după ce 94 de persoane au suferit o intoxicație alimentară asociată localului. Anunțul a fost făcut de edil miercuri, 18 noiembrie, pe pagina sa de Facebook.

„În calitate de președinte al Comisiei teritoriale de management al situațiilor de criză, am cerut Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor să anuleze autorizația sanitar-veterinară eliberată proprietarului localului. Consider că autoritățile competente trebuie să verifice și în baza căror prevederi această autorizație a fost eliberată în 2020 pe termen nelimitat”, a scris Alexandr Petkov.

Potrivit primarului, 75 dintre persoanele care s-au intoxicat sunt locuitori ai municipiului Bălți.

Amintim că, pe 18 noiembrie, ANSA a anunțat că 94 de persoane s-au intoxicat după ce au participat la evenimente organizate la Drive Pub în perioada 6-15 noiembrie. Printre persoanele afectate se numără 18 copii.

Agenția Națională pentru Sănătate Publică a comunicat că 34 de persoane s-au adresat la Spitalul Clinic Bălți cu simptome de boală diareică acută, iar alte două – la Spitalul Clinic de Boli Infecțioase „Toma Ciorbă”. În cazul a 12 pacienți a fost confirmată infecția cu Salmonella enteritidis, iar celelalte probe biologice sunt în curs de examinare.

Ministrul Sănătății, Alexandru Gasnaș, a precizat că prima persoană a fost internată pe 6 noiembrie.

Activitatea cafenelei a fost suspendată temporar pe 16 noiembrie, până la elucidarea circumstanțelor și înlăturarea neconformităților. Potrivit ministrului, în perioada 6-16 noiembrie, în local au fost organizate 12 evenimente, la care au participat peste 80 de persoane.

Oficialul a mai spus că, în urma verificărilor, la cafenea au fost depistate neconformități privind produsele de pește și alte produse conexe.

Максим Андреев, NewsMaker

Moldcargo nu mai poate încheia contracte noi de asigurare, timp de 6 luni. BNM i-a suspendat licența

Banca Națională a Moldovei (BNM) a suspendat pentru șase luni licența companiei de asigurări Moldcargo, în urma unor nereguli grave depistate în activitatea acesteia. Totodată, instituția a instituit un regim de administrare specială, iar controlul asupra companiei va fi preluat de administratori desemnați de BNM.

Decizia a fost luată de Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei, în urma unei verificări tematice care a scos la iveală mai multe probleme în activitatea asigurătorului.

Suspendarea licenței intră în vigoare astăzi, 18 noiembrie, și va fi valabilă timp de șase luni. În această perioadă, administratorii speciali desemnați de BNM vor prelua conducerea companiei și vor exercita atribuțiile consiliului și ale organului executiv.

În urma controlului, inspectorii BNM au constatat „încălcări grave și interconectate” în domeniul guvernanței corporative, al controlului intern și al gestionării riscurilor. Printre problemele identificate se numără lipsa independenței unor funcții importante, deficiențe în activitatea actuarială, calcularea rezervelor tehnice și evaluarea activelor. De asemenea, compania nu ar fi respectat pe deplin cerințele privind capitalul propriu și solvabilitatea.

Potrivit BNM, aceste nereguli puneau în pericol buna administrare a companiei și corectitudinea informațiilor prezentate în rapoartele financiare.

Pe durata suspendării licenței, Moldcargo nu va putea încheia contracte noi de asigurare sau reasigurare. În schimb, polițele deja emise rămân valabile, iar compania este obligată să-și respecte în continuare angajamentele față de clienți și să achite despăgubirile pentru cazurile asigurate.

Cererile privind constatarea daunelor și plata despăgubirilor trebuie depuse în continuare la Moldcargo. Acestea vor fi examinate conform legislației privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto (RCA) și condițiilor prevăzute în contracte.

BNM a menționat că măsurile au fost luate pentru a proteja drepturile și interesele clienților, dar și ale persoanelor terțe care au avut de suferit în urma unor accidente sau altor evenimente asigurate. Totodată, instituția a precizat că sectorul asigurărilor din Republica Moldova rămâne stabil, iar principalii indicatori financiari se încadrează în limitele normale.

NBC News

Reuniune istorică la Shenzhen. Putin și-a luat valiza nucleară în China, iar Trump a fost întâmpinat cu brațele deschise de Xi, pe aeroport 

Președintele SUA, Donald Trump, și președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, au ajuns în China pentru summitul APEC. Cei doi urmează să aibă joi, 19 noiembrie, o întrevedere trilaterală cu președintele chinez Xi Jinping. Este pentru prima dată în istorie când liderii celor trei state se vor întâlni în acest format.

Vladimir Putin a ajuns la Shenzhen pe 17 noiembrie. Acesta a fost întâmpinat de Cai Qi, unul dintre cei mai apropiați colaboratori ai lui Xi Jinping, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez și șef al Cancelariei Comitetului Central. Liderul rus a beneficiat de onoruri, fiind întâmpinat cu covor roșu și gardă de onoare.

Presa rusă scrie că Putin a venit în China însoțit de valiza nucleară. Un militar din escorta liderului rus a fost surprins în timp ce transporta valiza.

Președintele rus a avut o întrevedere cu omologul său chinez. Potrivit agenției Interfax, Putin a declarat că, în actualul context geopolitic, Moscova și Beijingul promovează „abordări constructive pentru formarea unei ordini mondiale multipolare mai echitabile”.

„Parteneriatul ruso-chinez în domeniul politicii externe funcționează stabil și într-o direcție pozitivă”, a declarat Putin, adăugând că cele două țări au un obiectiv comun: asigurarea păcii și prosperității în regiunea Asia-Pacific.

Conform BBC, Vladimir Putin și Xi Jinping au vizitat Universitatea din Shenzhen.

Donald Trump a sosit la Shenzhen pe 18 noiembrie. Xi Jinping l-a întâmpinat personal pe liderul american, la scara avionului, pe aeroportul internațional Shenzhen-Bao’an. Imaginile transmise în direct de la sosirea lui Trump arată că cei doi lideri s-au îmbrățișat după ce președintele american a coborât din avion.

În septembrie, când Xi Jinping a efectuat o vizită oficială la Washington, Donald Trump l-a întâmpinat, de asemenea, personal. Președintele american și-a întâmpinat omologul chinez cu un survol al bombardierelor și un covor roșu lung de 30 de metri.

Trump și Putin au venit în China pentru cea de-a 33-a reuniune informală a liderilor statelor membre ale Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC), care se desfășoară în perioada 18–19 noiembrie. Joi, 19 noiembrie, este programată o întrevedere trilaterală între Putin, Xi Jinping și Donald Trump, în cadrul căreia urmează să fie discutată neproliferarea nucleară.

Banca Națională a Moldovei

Bugetul pe 2027 – aprobat de Guvern. Ce taxe cresc în Moldova și unde merg banii? ANALIZĂ

Guvernul a aprobat pe 18 noiembrie proiectul bugetului de stat pentru 2027. Documentul prevede venituri și cheltuieli mai mari decât în 2026 și un deficit mai mic. NewsMaker explică pe ce vor autoritățile să cheltuiască banii și ce riscuri semnalează experții.

Care sunt parametrii bugetului de stat?

Proiectul bugetului de stat pentru 2027, aprobat de Guvern pe 18 noiembrie, prevede venituri de 92,33 miliarde de lei, în creștere cu 12,06 miliarde de lei (15%) față de suma estimată pentru 2026.

Cheltuielile ar urma să crească de la 103,35 miliarde de lei în 2026 la 112,26 miliarde de lei în 2027. Deficitul bugetar ar urma să scadă de la 23,07 miliarde de lei (circa 5,95% din PIB) la 19,93 miliarde de lei (circa 4,7% din PIB).

Pentru 2027, bugetul public național prevede venituri de 151,5 miliarde de lei, în creștere cu 12,9% față de 2026, și cheltuieli de 171,8 miliarde de lei, cu 9% mai mari. Deficitul este estimat la 20,3 miliarde de lei, echivalentul a 4,8% din PIB. Bugetul public național cuprinde bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală și bugetele locale.

Cea mai mare parte a veniturilor ar urma să vină din impozite și taxe, care vor aduce 84,48 miliarde de lei. Încasările din TVA sunt estimate la 47,2 miliarde de lei, cele din accize la 16,2 miliarde de lei, iar cele din impozitul pe profit la 15,4 miliarde de lei. Veniturile din granturi sunt estimate la 2,2 miliarde de lei.

Pe ce vor fi cheltuiți banii?

În structura cheltuielilor, investițiile capitale vor însuma doar 2,9 miliarde de lei.

Printre investițiile capitale sunt prevăzute următoarele alocări:

  • 30 de milioane de lei pentru construcția unui nou penitenciar la Chișinău;
  • 470 de milioane de lei pentru construcția unei tabere militare la Băcioi;
  • 25 de milioane de lei pentru construcția unui spital regional la Bălți;
  • 150 de milioane de lei pentru conducta magistrală de apă Chișinău – Strășeni – Călărași;
  • 25 de milioane de lei pentru construcția stațiilor de epurare la Soroca.

Din bugetul pentru investiții capitale, 1,04 miliarde de lei sunt prevăzute pentru drumuri. Proiectul de buget alocă 130 de milioane de lei pentru reparația traseului Hîncești–Leova–Cantemir–Cahul–Giurgiulești și 50 de milioane de lei pentru drumul Leușeni–Chișinău–Dubăsari. Pentru drumurile de ocolire sunt prevăzute 110 milioane de lei la Cimișlia și 40 de milioane de lei la Chișinău.

Proiectul bugetului de stat prevede 22,1 miliarde de lei pentru cheltuielile de personal și 47,2 miliarde de lei pentru transferuri către alte bugete. Aproape jumătate din valoarea transferurilor, 22 de miliarde de lei, ar urma să ajungă la bugetul asigurărilor sociale de stat. Alte 16,9 miliarde de lei sunt destinate bugetelor locale, iar 8,3 miliarde de lei vor merge către fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală.

Statul ar urma să plătească 8,2 miliarde de lei în dobânzi în 2027, cu 1,7 miliarde de lei mai mult decât în 2026. Din această sumă, 5,5 miliarde de lei sunt prevăzute pentru dobânzile la datoria de stat internă, iar 2,7 miliarde de lei pentru cele la datoria de stat externă.

Ce se întâmplă cu economia?

În proiectul de buget este inclusă, ca de obicei, și prognoza macroeconomică. Astfel, Guvernul prognozează o creștere a PIB-ului cu 1,8% în acest an, cu 2,8% în 2027, cu 3,2% în 2028 și cu 3,4% în 2029. Inflația va fi de 7,3% în acest an, de 6,1% anul viitor și de câte 5% în 2028 și 2029.

Exporturile de mărfuri din Republica Moldova vor crește cu 9,8% și vor ajunge la 4,775 miliarde de dolari. Importurile vor crește cu 9% și vor însuma 13 miliarde de dolari.

Deficitul balanței comerciale va ajunge la 8,225 miliarde de dolari, față de 7,58 miliarde de dolari, cât se estimează pentru 2026.

Pentru anii următori, autoritățile prognozează o creștere în continuare a deficitului balanței comerciale, până la 8,9 miliarde de dolari în 2028 și la 9,55 miliarde de dolari în 2029. Până atunci, exporturile de mărfuri vor ajunge la 5,625 miliarde de dolari, iar importurile la 15,175 miliarde de dolari.

Salariul mediu va crește de la 17 mii de lei în 2026 la 22,7 mii de lei în 2029. Pentru anul viitor se prognozează un salariu mediu de 18,8 mii de lei.

Sunt și riscuri?

Chiar dacă va scădea în 2027, deficitul bugetului de stat va rămâne ridicat și va depăși reperul de 2,5% din PIB prevăzut de legislația bugetar-fiscală, atrage atenția expertul economic Marin Gospodarenco.

Expertul explică că o parte din veniturile suplimentare la buget ar urma să vină din majorarea taxelor, care, potrivit lui, se va reflecta în prețuri. Este vorba, în special, despre creșterea TVA de la 8% la 12% pentru unele produse, majorarea accizelor la motorină și țigări și introducerea accizelor la băuturile energizante și la cele carbogazoase îndulcite.

„Coletele comandate pe platformele comerciale internaționale sunt supuse unei cote de TVA de 20%, iar în 2027 se introduce, suplimentar, o taxă de procesare de 12 lei pentru fiecare colet. Ministerul Finanțelor estimează că va încasa 120 de milioane de lei doar din această taxă, ceea ce corespunde unui număr de aproximativ 10 milioane de colete”, a scris expertul.

Potrivit acestuia, și costul deservirii datoriei de stat stârnește îngrijorare.

„Asta înseamnă aproape 23 de milioane de lei pe zi doar pentru plata dobânzilor. Din fiecare 100 de lei încasați la bugetul public național, aproximativ 5,4 lei vor fi direcționați în acest scop. Totodată, potrivit prognozelor, datoria de stat va ajunge la 186,5 miliarde de lei (44,2% din PIB). […] Contează în ce scopuri împrumutăm bani și ce rezultate economice obținem. Împrumuturile destinate dezvoltării infrastructurii, investițiilor productive și dezvoltării economiei pot genera venituri în viitor. O datorie care crește fără consolidarea bazei economice poate deveni o povară tot mai costisitoare”, a explicat expertul.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: