Aspecte ale traficului de ființe umane în Republica Moldova în context umanitar

P.
| 20 martie, 2023
16:36

Promo

Fenomenul traficului de ființe umane reprezintă o încălcare gravă a drepturilor și libertăților omului, dar și un subiect complex care trebuie privit, pe lângă datele statistice, și din perspectiva tendințelor care produc schimbări ale acestuia, precum și a factorilor importanți care influențează fenomenul, cum este contextul social, politic și economic.

Conform datelor publicate de Cancelaria de Stat a Guvernului Republicii Moldova, numărul victimelor traficului de ființe umane oficial înregistrate, în perioada 2015 — 2019, a variat de la 232 până la 365 de persoane anual, însă numărul estimat al celor care au avut suferit de pe urma acestui fenomen ar fi de 7 700 de persoane pe an, conform studiului «Info Sapiens» din 2019. În anul 2022, de către subdiviziunile Poliției au fost inițiate 60 cauze penale pentru traficul de ființe umane, comparativ cu 48 cauze penale inițiate în perioada anului 2021. Potrivit Raportului de activitate al poliției, pentru anul 2022, în cadrul cauzelor penale instrumentate pe infracțiuni de trafic de ființe umane au fost identificate 102 victime adulte.

De cele mai dese ori, cazurile de trafic de ființe umane se asociau cu exploatarea sexuală, dar începând cu anul 2015, s-a accentuat exploatarea prin muncă a victimelor traficului de ființe umane, cetățeni ai Republicii Moldova. În 2019 statistica formelor de exploatare arăta astfel: exploatarea prin muncă (66%), exploatarea sexuală (22%), exploatarea prin cerșit (7%), antrenarea în activități criminale, prelevarea de organe, țesuturi sau celule și mixt (5%).

Numărul mare al cazurilor de exploatare prin muncă este generat de creșterea rolului agenților economici specializați în recrutarea și angajarea în câmpul muncii a cetățenilor Republicii Moldova peste hotare. Potrivit datelor Liniei fierbinți privind migrația sigură și contracararea traficului de ființe umane a Centrului Internațional «LA STRADA» (0 800 77777), 98% dintre lucrătorii migranți din țara noastră utilizează serviciile intermediarilor pentru a găsi locuri de muncă peste hotare, fapt ce face complicată probarea complicității acestor agenți economici la fenomenul traficului de ființe umane.
Moldova a devenit o cale de tranzit pentru migranții care își doresc să ajungă ilegal în statele UE, fapt confirmat de incidența cazurilor de migrație ilegală a străinilor, statistică reflectată în Raportul național de realizare a politicii de prevenire și combatere a traficului de ființe umane pentru anul 2019, publicat de Cancelaria de Stat în 2020.

Războiul civil din Siria și conflictul din estul Ucrainei (anul 2014), precum și atacul Rusiei asupra Ucrainei din februarie 2022, a determinat strămutarea unui număr mare de persoane, situație ce implică luarea unui șir de măsuri urgente în vederea prevenirii și combaterii traficului de ființe umane. Mai mult, Republica Moldova a trebuit să facă față valului mare de persoane aflate la hotar, fiind admise pe teritoriul țării, în baza deciziilor Comisiei pentru Situații Excepționale, inclusiv cu actele de identitate expirate sau și fără acestea. Caracteristicile vulnerabilității persoanelor strămutate, pasibile la exploatare și trafic cuprind: modalitatea iregulară de intrare în RM (documente false sau ocolirea punctelor de trecere a frontierei de stat), încălcarea regimului de ședere, în cazul intrării legale, lipsa actelor de identitate, prezența unei dizabilități sau a altei probleme de sănătate, lipsa studiilor sau nivel scăzut de studii, precum și situația instabilă sau precară din punct de vedere economic sau de acomodare. O nouă provocare reprezintă atribuirea protecției temporare pentru persoanele strămutate pe teritoriul Republicii Moldova, începând cu 01 martie 2023. Persoanele urmează să prezinte un șir de acte pentru a beneficia de acest statut, în special dovada unei reședințe temporare. Având în vedere că peste 80% din persoanele strămutate sunt femei și copii, riscurile de a deveni victime ale traficului sunt sporite.

În perioada ianuarie — decembrie 2022, din cele 27 462 de apeluri recepționate de la persoanele care aveau nevoie de ajutor, cu risc înalt de trafic de ființe umane, 229 de apeluri au vizat persoane refugiate. Linia fierbinte pentru migrație sigură și anti-trafic a primit 37 de apeluri SOS, dintre care: un apel cu referire la o persoană dispărută, opt apeluri referitoare la cazuri de exploatare a muncitorilor peste hotare, patru apeluri — presupuse cazuri de trafic (unul cu referire la un refugiat) și 19 apeluri cu note de informare despre traficul de ființe umane (trei cu referire la refugiați). Conform Centrului pentru Combaterea Traficului de Persoane, din cele 67 de cazuri de trafic consemnate în anul 2022, pe marginea cărora au fost pornite urmăriri penale, victime printre refugiați nu au fost înregistrate..

Dacă sunteți victima traficului de ființe umane, sunteți supuși exploatării sau cunoașteți informații cu privire la astfel de cazuri, apelați Linia fierbinte pentru migrație sigură și anti-trafic, la numărul de telefon 0 800 77777 de pe teritoriul Republicii Moldova sau la +373 22 23 33 09 pentru apeluri de peste hotare.

Datele statistice au fost preluate din raportul analitic realizat în 2020 și alte resurse ale AO Centrul Internațional «LA STRADA» Moldova — organizație a societății civile, ai căror beneficiari din momentul înființării sale, în 2001, sunt victimele traficului de ființe umane și exploatării.

La Strada, migrația sigură, traficului de ființe umane

Știri similare

Viață

În premieră, Moldova a apărut în top 10 țări unde sunt găzduite materiale de abuz sexual asupra copiilor la nivel global

Justiție

Circa 280 de victime ale traficului de ființe umane, identificate de la începutul anului. Numărul real ar fi mult mai mare

Politică

„Au fost trimiși într-o luptă care nu le aparținea”: mesaje la Chișinău, la 37 de ani de la sfârșitul războiului din Afganistan

Mihaela Conovali
| 15 februarie, 2026
17:49

Ziua de 15 februarie este declarată în Republica Moldova drept Ziua comemorării celor căzuți în războiul din Afganistan. Duminică, cei 301 de moldoveni căzuți în război au fost comemorați la Chișinău, dar și în alte localități din țară. Totodată, ministere, politicieni și partide au publicat mesaje în legătură cu victimele războiului din Afganistan.

Premierul Alexandru Munteanu a declarat că, pe 15 februarie, a adus un omagiu veteranilor și familiilor celor căzuți în războiul din Afganistan. „Mii de tineri din satele și orașele Moldovei au fost trimiși într-o luptă care nu le aparținea, pe pământ străin: 301 nu s-au întors acasă, iar sute au revenit purtând pentru tot restul vieții urmele războiului. Le păstrăm memoria cu respect și recunoștință. Ne înclinăm în fața veteranilor – un exemplu de demnitate și solidaritate civică – și în fața familiilor care au trăit pierderea și multă suferință. Experiența acelor ani ne-a lăsat o lecție clară: războiul nu aduce câștigători. El distruge destine, rupe familii și frânează dezvoltarea societăților”, a declarat premierul.

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că „se împlinesc 37 de ani de la retragerea trupelor militare sovietice din Afganistan – un moment care a încheiat un capitol dureros al istoriei și a lăsat urme adânci în destinul a mii de familii din Republica Moldova”. „Aproape 13 mii de moldoveni au participat la acel război. 301 de tineri ostași, abia ajunși la vârsta de 20 de ani, au murit departe de casă într-un conflict care nu le-a aparținut. Alți circa 700 de tineri moldoveni, care-și îndeplineau datoria de ostaș, au fost răniți, iar alți 12 mii s-au întors acasă cu sechele ale războiului, mulți dintre ei decedând între timp. Suntem cu gândul alături de veteranii care au supraviețuit, dar și alături de familiile și apropiații celor căzuți pe front”, a adăugat Grosu.

Ministerul Apărării a declarat că, pe 15 februarie, militarii Armatei Naționale au participat la acțiuni de comemorare în Chișinău, Bălți, Cahul, Edineț și în alte localități ale țării. „La monumentele edificate în memoria celor căzuți la datorie au fost depuse flori și a fost păstrat un moment de reculegere, în semn de omagiu față de sacrificiul lor. (…) În perioada 1979–1989, peste 12 mii de moldoveni au participat la conflictul din Afganistan, iar 301 militari și-au pierdut viața”, a declarat Ministerul Apărării.

Ministerul Afacerilor Interne a declarat că „ziua de 15 februarie este, înainte de toate, despre oameni”. „Despre fii care nu s-au mai întors acasă, despre tați și soți rămași doar în amintire, despre golul și durerea pe care războiul le-a lăsat în sute de familii. (…) Astăzi, fiecare clipă de tăcere și fiecare gest de recunoștință au fost dedicate celor 301 moldoveni care și-au pierdut viața în războiul din Afganistan, oameni care au lăsat în urmă durere, dor și suferință adâncă în familiile lor”, a adăugat Ministerul Afacerilor Interne.

Primarul capitalei și liderul partidului „Mișcarea Alternativa Națională”, Ion Ceban, a declarat că „astăzi marcăm, cu profund respect și recunoștință, 37 de ani de la încheierea unei pagini dureroase din istorie: retragerea contingentului de militari moldoveni din Afganistan”. „Mesajul nostru este unul ferm și clar: ororile războiului nu trebuie repetate. Nimic nu este mai prețios și mai sfânt decât pacea”, a declarat Ceban.

Partidul Socialiştilor din Republica Moldova (PSRM) a declarat că, „astăzi, cu ocazia celei de-a 37-a aniversări a retragerii trupelor sovietice din Afganistan, deputați din Parlament, consilieri municipali, veterani și activiști ai PSRM au depus flori la complexul memorial „Fiilor Patriei – Memorie Veșnică” din Chișinău, au cinstit memoria participanților la războiul din Afganistan și a eroilor căzuți pe câmpul de luptă”. „Numele lor rămân pentru totdeauna înscrise în istoria țării, iar faptele lor sunt un simbol al curajului, al tăriei și al credinței datoriei militare”, se arată în mesajul partidului.

Deputatul Blocul „Alternativa”, Ion Chicu, a declarat că „plânge azi cerul în memoria tinerilor pierduți pe câmpurile și munții din Afganistan…”. „Memorie veșnică celor căzuți la datorie! Respect și închinăciune veteranilor acelui război străin!”, a adăugat parlamentarul.

mesaje, războiul din Afganistan, top

Știri similare

Viață

Intervenție la Bălți: un bărbat pe gheața unui lac, la circa 40 de metri de mal (VIDEO)

Mihaela Conovali
| 15 februarie, 2026
16:59

Un bărbat a fost salvat de pe gheața Lacului orășenesc din Bălți. Acesta se afla la o distanță de aproximativ 40 de metri de mal. Cazul a fost făcut public pe 15 februarie de jurnalista Irina Lencăuțan, care a menționat că a alertat Serviciul 112.

Jurnalista a spus că a observat un bărbat pe gheața Lacului orășenesc din Bălți și a sunat la Serviciul 112. Între timp, ea a declarat că la fața locului au ajuns poliția, ambulanța și o mașina de salvatori și pompieri.

Potrivit jurnalistei, bărbatul se afla la o distanță de aproximativ 40 de metri de mal. Potrivit imaginilor, un salvator a ajuns până la bărbat și, cu ajutorul unui colac de salvare, l-a adus la mal. Jurnalista a menționat că persoana a ajuns pe gheața lacului după ce consumase produse alcoolice.

NewsMaker a solicitat mai multe detalii cu privire la intervenție de la reprezentanții Inspectoratului General pentru Situații de Urgență.

bărbat, gheață, top

Știri similare

Viață

Cabina unui autocamion, în flăcări la o stație de alimentare cu gaz din Bălți: doi bărbați au suferit arsuri

Mihaela Conovali
| 15 februarie, 2026
16:20

Cabina unui autocamion a luat foc la o stație de alimentare cu gaz din municipiul Bălți. Incidentul s-a produs în timpul alimentării cu gaz, în seara zilei de 14 februarie. Șase echipaje de pompieri au intervenit la fața locului. Urmare a incendiului, șoferul și un coleg de-al său, care au dat autocamionul în depărtare cu forțele proprii, au suferit arsuri și se află la spital. Informațiile au fost comunicate pentru NewsMaker de purtătoarea de cuvânt a Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU), Liliana Pușcașu.

Angajații IGSU au fost alertați că, pe teritoriul unei benzinării de pe strada Traian 35 din municipiul Bălți, drumul de ocolire R-14, arde o cisternă de gaz. Șase echipaje ale Inspectoratului au ajuns la locul incidentului.

„La fața locului s-a depistat că, pe teritoriul stației de alimentare cu gaz, în timpul alimentării cu gaz (CNG – metan), a ars cabina autocamionului de model GAZ-53, cu cisternă destinată transportării laptelui”, a comunicat reprezentanta IGSU.

În timpul incendiului, conducătorul auto și colegul său, cu forțele proprii, au dat autocamionul în depărtare și au suferit arsuri. Conducătorul auto, în vârstă de 67 de ani, a fost internat la Spitalul mun. Bălți și diagnosticat cu combustie termică de gr. II-III la membrul superior-stâng. Cealaltă persoană, în vârstă de 68 de ani, la fel a fost internată la spital, cu arsuri de gr. I și II în regiunea feței și la membrele superioare.

arsuri, Bălți, cisternă, incendiu, lapte, stație de alimentare cu gaz, top

Știri similare

Sport

Moldova și-a încheiat evoluția la Jocurile Olimpice de Iarnă. Cine a obținut cel mai bun rezultat

Mihaela Conovali
| 15 februarie, 2026
14:27

Republica Moldova și-a încheiat oficial participarea la cea de-a XXV-a ediție a Jocurilor Olimpice de Iarnă. Țara noastră a fost reprezentată de o echipă formată din cinci sportivi. Cel mai bun rezultat a fost obținut de biatlonista Alina Stremous. Informațiile au fost comunicate pe 15 februarie de Ministerul Educației și Cercetării.

Potrivit Ministerului Educației, ultima reprezentantă a țării noastre care a evoluat la această ediție a fost biatlonista Alina Stremous. Aceasta a concurat în proba de biathlon pe distanța de sprint 7.5 km, individual feminin. Stremous a trecut linia de finiș pe locul 73.

„Alina Stremous a obținut cel mai bun rezultat dintre sportivii noștri la această ediție a Jocurilor Olimpice de iarnă, atunci când s-a situat pe locul 14 în concursul probei de sprint pe distanța de 10 km, individual”, a precizat Ministerul.

Alți doi reprezentanți ai țării noastre, Pavel Magazeev și Maxim Macarov, care au participat în proba de biatlon pe distanța de 20 km, au ocupat locurile 84 și 89.

Iulian Luchin, care a fost portdrapelul delegației noastre, s-a clasat pe locul 96 în proba de schi fond, pe distanța de 10 kilometri, stil liber, iar coechipiera sa, Elizaveta Hlusovici, s-a situat pe locul 104, pe aceeași distanță.

Potrivit Ministerului Educației, aceasta a fost a opta participare a Republicii Moldova la Jocurile Olimpice de iarnă.

Precizăm că, în total, Jocurile Olimpice de iarnă Milano-Cortina reunesc peste 3 000 de sportivi din 92 de țări, concurând în 116 probe. Ceremonia de închidere este programată pentru data de 22 februarie.

Alina Stremous, Jocurile Olimpice de iarnă, Republica Moldova, top

Știri similare

Externe

Ex-ministrul Energiei din Ucraina, Gherman Galușenko, a fost reținut în timp ce încerca să părăsească țara

Mihaela Conovali
| 15 februarie, 2026
13:58

Fostul ministru al Energiei din Ucraina Gherman Galușenko, care a părăsit funcția în noiembrie 2025, a fost reținut în noaptea de 14 spre 15 februarie, în timp ce încerca să părăsească țara. Inițial, informația a fost raportată de publicația „Ukrainskaea Pravda”, iar mai târziu a fost confirmată de Biroul Național Anticorupție al Ucrainei.

Presa ucraineană a scris că Galușenko a fost scos din tren. Autoritățile de frontieră aveau înregistrate solicitări din partea Biroului Național Anticorupție al Ucrainei și a Procuraturii Specializate Anticorupție în cazul în care fostul ministru ar încerca să părăsească țara. Ulterior, Biroul Național Anticorupție al Ucrainei a confirmat că, în timpul trecerii frontierei de stat, angajații săi l-au reținut pe fostul ministru al Energiei în cadrul anchetei „Midas”. „Acțiunile de investigare continuă conform cerințelor legii și deciziilor instanței”, a declarat instituția.

Galușenko a fost numit în funcția de ministru al Energiei al Ucrainei în aprilie 2021, iar în iulie 2025 a trecut la funcția de ministru al Justiției. După plecarea sa, Ministerul Energiei al Ucrainei a fost preluat de Svetlana Grinciuk. În noiembrie 2025, Rada Supremă a Ucrainei i-a demis pe amândoi în legătură cu un scandal de corupție care a izbucnit în jurul companiei „Energoatom” din Ucraina și al omului de afaceri Timur Mindici. În cadrul operațiunii „Midas” a organelor anticorupție ucrainene, s-a desfășurat o percheziție și la domiciliul lui Galușenko.

Principalul suspect, Mindici, pe care presa îl numea prieten al președintelui Vladimir Zelenski, a plecat în Israel și respinge acuzațiile care i se aduc.