Aspecte ale traficului de ființe umane în Republica Moldova în context umanitar

Fenomenul traficului de ființe umane reprezintă o încălcare gravă a drepturilor și libertăților omului, dar și un subiect complex care trebuie privit, pe lângă datele statistice, și din perspectiva tendințelor care produc schimbări ale acestuia, precum și a factorilor importanți care influențează fenomenul, cum este contextul social, politic și economic.

Conform datelor publicate de Cancelaria de Stat a Guvernului Republicii Moldova, numărul victimelor traficului de ființe umane oficial înregistrate, în perioada 2015 — 2019, a variat de la 232 până la 365 de persoane anual, însă numărul estimat al celor care au avut suferit de pe urma acestui fenomen ar fi de 7 700 de persoane pe an, conform studiului «Info Sapiens» din 2019. În anul 2022, de către subdiviziunile Poliției au fost inițiate 60 cauze penale pentru traficul de ființe umane, comparativ cu 48 cauze penale inițiate în perioada anului 2021. Potrivit Raportului de activitate al poliției, pentru anul 2022, în cadrul cauzelor penale instrumentate pe infracțiuni de trafic de ființe umane au fost identificate 102 victime adulte.

De cele mai dese ori, cazurile de trafic de ființe umane se asociau cu exploatarea sexuală, dar începând cu anul 2015, s-a accentuat exploatarea prin muncă a victimelor traficului de ființe umane, cetățeni ai Republicii Moldova. În 2019 statistica formelor de exploatare arăta astfel: exploatarea prin muncă (66%), exploatarea sexuală (22%), exploatarea prin cerșit (7%), antrenarea în activități criminale, prelevarea de organe, țesuturi sau celule și mixt (5%).

Numărul mare al cazurilor de exploatare prin muncă este generat de creșterea rolului agenților economici specializați în recrutarea și angajarea în câmpul muncii a cetățenilor Republicii Moldova peste hotare. Potrivit datelor Liniei fierbinți privind migrația sigură și contracararea traficului de ființe umane a Centrului Internațional «LA STRADA» (0 800 77777), 98% dintre lucrătorii migranți din țara noastră utilizează serviciile intermediarilor pentru a găsi locuri de muncă peste hotare, fapt ce face complicată probarea complicității acestor agenți economici la fenomenul traficului de ființe umane.
Moldova a devenit o cale de tranzit pentru migranții care își doresc să ajungă ilegal în statele UE, fapt confirmat de incidența cazurilor de migrație ilegală a străinilor, statistică reflectată în Raportul național de realizare a politicii de prevenire și combatere a traficului de ființe umane pentru anul 2019, publicat de Cancelaria de Stat în 2020.

Războiul civil din Siria și conflictul din estul Ucrainei (anul 2014), precum și atacul Rusiei asupra Ucrainei din februarie 2022, a determinat strămutarea unui număr mare de persoane, situație ce implică luarea unui șir de măsuri urgente în vederea prevenirii și combaterii traficului de ființe umane. Mai mult, Republica Moldova a trebuit să facă față valului mare de persoane aflate la hotar, fiind admise pe teritoriul țării, în baza deciziilor Comisiei pentru Situații Excepționale, inclusiv cu actele de identitate expirate sau și fără acestea. Caracteristicile vulnerabilității persoanelor strămutate, pasibile la exploatare și trafic cuprind: modalitatea iregulară de intrare în RM (documente false sau ocolirea punctelor de trecere a frontierei de stat), încălcarea regimului de ședere, în cazul intrării legale, lipsa actelor de identitate, prezența unei dizabilități sau a altei probleme de sănătate, lipsa studiilor sau nivel scăzut de studii, precum și situația instabilă sau precară din punct de vedere economic sau de acomodare. O nouă provocare reprezintă atribuirea protecției temporare pentru persoanele strămutate pe teritoriul Republicii Moldova, începând cu 01 martie 2023. Persoanele urmează să prezinte un șir de acte pentru a beneficia de acest statut, în special dovada unei reședințe temporare. Având în vedere că peste 80% din persoanele strămutate sunt femei și copii, riscurile de a deveni victime ale traficului sunt sporite.

În perioada ianuarie — decembrie 2022, din cele 27 462 de apeluri recepționate de la persoanele care aveau nevoie de ajutor, cu risc înalt de trafic de ființe umane, 229 de apeluri au vizat persoane refugiate. Linia fierbinte pentru migrație sigură și anti-trafic a primit 37 de apeluri SOS, dintre care: un apel cu referire la o persoană dispărută, opt apeluri referitoare la cazuri de exploatare a muncitorilor peste hotare, patru apeluri — presupuse cazuri de trafic (unul cu referire la un refugiat) și 19 apeluri cu note de informare despre traficul de ființe umane (trei cu referire la refugiați). Conform Centrului pentru Combaterea Traficului de Persoane, din cele 67 de cazuri de trafic consemnate în anul 2022, pe marginea cărora au fost pornite urmăriri penale, victime printre refugiați nu au fost înregistrate..

Dacă sunteți victima traficului de ființe umane, sunteți supuși exploatării sau cunoașteți informații cu privire la astfel de cazuri, apelați Linia fierbinte pentru migrație sigură și anti-trafic, la numărul de telefon 0 800 77777 de pe teritoriul Republicii Moldova sau la +373 22 23 33 09 pentru apeluri de peste hotare.

Datele statistice au fost preluate din raportul analitic realizat în 2020 și alte resurse ale AO Centrul Internațional «LA STRADA» Moldova — organizație a societății civile, ai căror beneficiari din momentul înființării sale, în 2001, sunt victimele traficului de ființe umane și exploatării.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Ministrul Educației și Cercetării al României, Daniel David, care se află într-o vizită oficială la Chișinău, a avut pe 7 iunie o întâlnire cu ministrul Mediului, Sergiu Lazarencu. Părțile au discutat despre Inventarul Forestier Național (IFN), un sistem deja implementat în România, care asigură monitorizarea resurselor forestiere prin măsurători periodice realizate pe întreg teritoriul național.

Prin IFN se colectează date despre volumul de masă lemnoasă, suprafața împădurită, regenerarea naturală, sănătatea arborilor și stocul de carbon. Aceste informații sunt folosite pentru planificarea și implementarea unor politici de gestionare durabilă a pădurilor și pentru raportările naționale și internaționale în domeniul mediului.

Ministrul Lazarencu a subliniat importanța accelerării implementării acestui program și în Republica Moldova, evidențiind totodată necesitatea colaborării cu Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură ,,Marin Drăcea” din România. La rândul său, ministrul Daniel Ovidiu David și-a manifestat deschiderea pentru a acorda sprijin în implementarea Inventarului Forestier Național în Republica Moldova ca dovadă a cooperării strânse dintre țările noastre”, a transmis Ministerul Mediului într-un comunicat.

Întrevederea a avut loc în contextul în care Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice din R. Moldova se află în subordinea Ministerului Mediului, în timp ce instituția omoloagă din România – Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură ,,Marin Drăcea” – este subordonată Ministerului Educației și Cercetării.

mediu.gov.md

Ministrul Muncii și Protecției Sociale, Alexei Buzu, a venit cu precizări după ce regretatul compozitor Eugen Doga a declarat într-un interviu filmat în august 2024 și publicat în urma decesului său, în iunie 2025, că nu primește pensie în Republica Moldova. Oficialul a menționat că, după realizarea interviului, în luna septembrie a anului trecut, plata pensiei maestrului a fost reluată. Potrivit lui, în 2004, Eugen Doga a renunțat la pensia din Republica Moldova pentru a primi prestația socială din Rusia.

Pe 5 iunie, pe canalul de YouTube „mai întreb o dată” a fost publicat un interviu post-mortem cu Eugen Doga, care a fost înregistrat pe 30 august 2024. În cadrul acestuia, compozitorul a relatat că nu primește pensie în țara noastră.

Nu primesc pensie, aici nu am deloc. Cea de la Moscova, care mi-o plătesc, nu o pot folosi. Mi se pare că vreo 3 000 de ruble (circa 650 de lei). Să fie măcar și 100 000, care-i rostul? Eu oricum nu le pot lua. Ce, în fiecare lună să merg la Moscova? (…) Atât este de greu statului să intre în contact cu statul acela să se înțeleagă? (…) Statul nu se interesează. Toți știu că nu-mi plătesc pensie”, a declarat el.

Relatarea maestrului a provocat un val de critici și acuzații în adresa autorităților țării.

În comentariile unei postări pe Facebook, ministrul Muncii și Protecției Sociale, Alexei Buzu, a menționat că, în perioada 1997-2004, Eugen Doga a beneficiat de pensie în Republica Moldova, iar apoi a renunțat la aceasta pentru a primi în Federația Rusă. Ulterior, compozitorul a solicitat restabilirea pensiei din Republica Moldova, iar din septembrie 2024 plățile au fost reluate.

După ce a fost realizat interviul în cauză, dreptul la pensie a fost restabilit. Instituția media care a realizat interviul în 2024 trebuia ca minimum să specifice acest lucru pentru context”, a spus Buzu.

screenshot

Precizăm că Eugen Doga a spus încă din 2022, într-un interviu, că nu primește pensie în Republica Moldova, deși se adresase în scris șefului statului. „Președintele actual știe, și precedentul știa, și pre-precedentul. Toți știu și nimic”, a subliniat el.

***

Eugen Doga s-a stins din viață pe 3 iunie, la vârsta de 88 de ani.

Acesta a compus simfonie, piese instrumentale de cameră, romanțe, cântece de estradă. Valsul său compus pentru filmul „Tandra și gingașa mea fiară” al regizorului Emil Loteanu a fost recunoscut de UNESCO drept una dintre cele patru capodopere muzicale ale secolului XXI.

Comandamentul Forțelor Aeriene ale Ucrainei a anunțat că militarii ucraineni au doborât pe 7 iunie un avion de luptă multirol rusesc SU-35, pe direcția regiunii Kursk din Federația Rusă. Pe canalul de Telegram al Comandamentului a fost publicat și un videoclip în care apare aeronava prăbușită.

Publicația „Пепел” susține că avionul s-a prăbușit în raionul Korenevo din regiunea Kursk. „Deasupra locului prăbușirii se ridică un nor negru de fum, vizibil din diferite părți ale raionului”, scriu jurnaliștii.

Potrivit canalului rusesc pro-război de Telegram Fighterbomber, avionul a fost doborât deasupra teritoriului Rusiei, iar pilotul a supraviețuit.

Ministerul Apărării al Federației Ruse nu a comentat informația privind distrugerea avionului Su-35.

***

Amintim că, pe 1 iunie, Serviciul de Securitate al Ucrainei a distrus și avariat circa 40 de avioane militare de pe patru aerodromuri din Rusia. Acestea au fost atacate cu 117 drone FPV, care au fost introduse pe teritoriul rusesc, ascunse în cabine de lemn mobile și montate pe camioane. Operațiunea se numește „Pânza de păianjen” și a fost pregătită peste un an și jumătate.

Pe rețelele de socializare circulă un videoclip fals, creat cu ajutorul inteligenței artificiale, despre un așa-zis program guvernamental de îmbunătățire a bunăstării cetățenilor. Anunțul a fost făcute pe 7 iunie de Inspectoratul General al Poliției, care a rugat populația să nu distribuie imaginile.

Inspectoratul General al Poliției avertizează cetățenii cu privire la un videoclip care circulă în aceste zile pe rețelele de socializare, prezentat în mod fals ca un program de stat care are drept scop îmbunătățirea bunăstării moldovenilor. Materialul video este un fals generat cu ajutorul tehnologiei de inteligență artificială, folosind voce sintetică, imagini manipulate (deepfake) și informații fabricate. Vă rugăm insistent: NU distribuiți acest videoclip”, a transmis IGP.

Astfel, oamenii legii îndeamnă cetățenii să verifice sursa informațiilor înainte de a le distribui și să raporteze orice conținut suspect autorităților.

Comunitatea rusă din Moldova solicită să nu fie închisă „Casa Rusă” din Chișinău. În cadrul unei conferințe de presă organizate pe 6 iunie, reprezentanții comunității au declarat că această decizie a autorităților încalcă drepturile minorităților naționale, iar motivele invocate pentru închiderea „Casei Ruse” le-au calificat drept „inventate”.

La rândul său, președinta comunității, Liudmila Lașcenova, susține că autoritățile „intimidează cetățenii” și că, în cazul în care „Casa Rusă” va fi totuși închisă, peste o mie de angajați vor rămâne fără loc de muncă. De asemenea, ea a declarat că s-a adresat președintei Maia Sandu, precum și Parlamentului și Guvernului, cu solicitarea de a nu închide „Casa Rusă”.

Purtătoarea de cuvânt a lui Igor Grosu, Aurica Jardan, a declarat pentru NewsMaker că „Casa Rusă” a devenit o sursă de dezinformare, propagandă și de discuții despre crimele de război ale Federației Ruse în Ucraina. Iar purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, a subliniat că Executivul își menține poziția și motivele inițiale care au dus la inițierea procedurii de închidere.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: