Fenomenul traficului de ființe umane reprezintă o încălcare gravă a drepturilor și libertăților omului, dar și un subiect complex care trebuie privit, pe lângă datele statistice, și din perspectiva tendințelor care produc schimbări ale acestuia, precum și a factorilor importanți care influențează fenomenul, cum este contextul social, politic și economic.
Conform datelor publicate de Cancelaria de Stat a Guvernului Republicii Moldova, numărul victimelor traficului de ființe umane oficial înregistrate, în perioada 2015 — 2019, a variat de la 232 până la 365 de persoane anual, însă numărul estimat al celor care au avut suferit de pe urma acestui fenomen ar fi de 7 700 de persoane pe an, conform studiului «Info Sapiens» din 2019. În anul 2022, de către subdiviziunile Poliției au fost inițiate 60 cauze penale pentru traficul de ființe umane, comparativ cu 48 cauze penale inițiate în perioada anului 2021. Potrivit Raportului de activitate al poliției, pentru anul 2022, în cadrul cauzelor penale instrumentate pe infracțiuni de trafic de ființe umane au fost identificate 102 victime adulte.
De cele mai dese ori, cazurile de trafic de ființe umane se asociau cu exploatarea sexuală, dar începând cu anul 2015, s-a accentuat exploatarea prin muncă a victimelor traficului de ființe umane, cetățeni ai Republicii Moldova. În 2019 statistica formelor de exploatare arăta astfel: exploatarea prin muncă (66%), exploatarea sexuală (22%), exploatarea prin cerșit (7%), antrenarea în activități criminale, prelevarea de organe, țesuturi sau celule și mixt (5%).
Numărul mare al cazurilor de exploatare prin muncă este generat de creșterea rolului agenților economici specializați în recrutarea și angajarea în câmpul muncii a cetățenilor Republicii Moldova peste hotare. Potrivit datelor Liniei fierbinți privind migrația sigură și contracararea traficului de ființe umane a Centrului Internațional «LA STRADA» (0 800 77777), 98% dintre lucrătorii migranți din țara noastră utilizează serviciile intermediarilor pentru a găsi locuri de muncă peste hotare, fapt ce face complicată probarea complicității acestor agenți economici la fenomenul traficului de ființe umane.
Moldova a devenit o cale de tranzit pentru migranții care își doresc să ajungă ilegal în statele UE, fapt confirmat de incidența cazurilor de migrație ilegală a străinilor, statistică reflectată în Raportul național de realizare a politicii de prevenire și combatere a traficului de ființe umane pentru anul 2019, publicat de Cancelaria de Stat în 2020.
Războiul civil din Siria și conflictul din estul Ucrainei (anul 2014), precum și atacul Rusiei asupra Ucrainei din februarie 2022, a determinat strămutarea unui număr mare de persoane, situație ce implică luarea unui șir de măsuri urgente în vederea prevenirii și combaterii traficului de ființe umane. Mai mult, Republica Moldova a trebuit să facă față valului mare de persoane aflate la hotar, fiind admise pe teritoriul țării, în baza deciziilor Comisiei pentru Situații Excepționale, inclusiv cu actele de identitate expirate sau și fără acestea. Caracteristicile vulnerabilității persoanelor strămutate, pasibile la exploatare și trafic cuprind: modalitatea iregulară de intrare în RM (documente false sau ocolirea punctelor de trecere a frontierei de stat), încălcarea regimului de ședere, în cazul intrării legale, lipsa actelor de identitate, prezența unei dizabilități sau a altei probleme de sănătate, lipsa studiilor sau nivel scăzut de studii, precum și situația instabilă sau precară din punct de vedere economic sau de acomodare. O nouă provocare reprezintă atribuirea protecției temporare pentru persoanele strămutate pe teritoriul Republicii Moldova, începând cu 01 martie 2023. Persoanele urmează să prezinte un șir de acte pentru a beneficia de acest statut, în special dovada unei reședințe temporare. Având în vedere că peste 80% din persoanele strămutate sunt femei și copii, riscurile de a deveni victime ale traficului sunt sporite.
În perioada ianuarie — decembrie 2022, din cele 27 462 de apeluri recepționate de la persoanele care aveau nevoie de ajutor, cu risc înalt de trafic de ființe umane, 229 de apeluri au vizat persoane refugiate. Linia fierbinte pentru migrație sigură și anti-trafic a primit 37 de apeluri SOS, dintre care: un apel cu referire la o persoană dispărută, opt apeluri referitoare la cazuri de exploatare a muncitorilor peste hotare, patru apeluri — presupuse cazuri de trafic (unul cu referire la un refugiat) și 19 apeluri cu note de informare despre traficul de ființe umane (trei cu referire la refugiați). Conform Centrului pentru Combaterea Traficului de Persoane, din cele 67 de cazuri de trafic consemnate în anul 2022, pe marginea cărora au fost pornite urmăriri penale, victime printre refugiați nu au fost înregistrate..
Dacă sunteți victima traficului de ființe umane, sunteți supuși exploatării sau cunoașteți informații cu privire la astfel de cazuri, apelați Linia fierbinte pentru migrație sigură și anti-trafic, la numărul de telefon 0 800 77777 de pe teritoriul Republicii Moldova sau la +373 22 23 33 09 pentru apeluri de peste hotare.
Datele statistice au fost preluate din raportul analitic realizat în 2020 și alte resurse ale AO Centrul Internațional «LA STRADA» Moldova — organizație a societății civile, ai căror beneficiari din momentul înființării sale, în 2001, sunt victimele traficului de ființe umane și exploatării.
