PAS

„Atacuri concertate și injuste”. Grosu, după reacțiile negative în adresa deputatei Natalia Davidovici

Igor Grosu, președintele Parlamentului și liderul Partidului de guvernământ Acțiune și Solidaritate (PAS), a publicat pe 18 martie o declarație cu privire la reacțiile negative în adresa deputatei PAS Natalia Davidovici după ce a înaintat inițiativa legislativă privind înființarea unei televiziuni publice în limba rusă. Acesta a catalogat comentariile la adresa colegei sale ca fiind „injuste”. Oficialul a adăugat că Natalia Davidovici a promovat inițiativa legislativă fiindcă a lucrat în televiziune și înțelege amploare fenomenului de dezinformare în rândul vorbitorilor de limbă rusă.

În ultimul timp asistăm la atacuri concentrate și injuste asupra colegei noastre, Natalia Davidovici. Este regretabil că s-a ajuns să fie atacată pentru apartenența sa etnică și limba pe care o vorbește. Colega noastră, în toți acești ani, a venit cu mai multe inițiative legislative precum programul de studiere a limbii române și multe altele cu impact pozitiv pentru toți cetățenii din Republica Moldova. La toate forumurile internaționale, Natalia și-a exprimat fără echivoc, la fel ca și toată echipa noastră, susținerea totală pentru aderare la UE și a condamnat invazia rusă în Ucraina

Natalia este jurnalistă de profesie și a lucrat mulți ani în televiziune, de aceea a promovat proiectul deschiderii a unui post public în limba rusă pentru că înțelege cel mai bine câtă dezinfomare este în rândul vorbitorilor de rusă. Proiectul de lege nu este perfect, el trebuie îmbunătățit, dar noi nu putem sta locului, statul trebuie să ajungă cu informații credibile pentru vorbitorii atât de română, căt și rusă. Cu certitudine, pe termen lung, trebuie să încurajăm vorbitorii de rusă să vorbească română, așa cum o facem prin programul național de studiere a limbii române, dar până atunci, țară se află în război hibrid cu mașinăria de propagandă de la Kremlin. Așa că e de datoria noastră să venim cu soluții pentru o problemă acută/urgentă care este dezinformarea și pune în pericol viitorul țării noastre”, a scris Igor Grosu pe pagina sa de Facebook.

Totodată, oficialul a făcut apel la un dialog civilizat, bazat pe idei în spiritul toleranței și empatiei.

Amintim că, pe 12 martie, deputații PAS Eugeniu Sinchevici și Natalia Davidovici au prezentat un proiect de lege care prevede că compania publică „Teleradio Moldova”, care deține posturile TV Moldova 1, Moldova 2, dar și Radio Moldova, va lansa o televiziune de limbă rusă. Parlamentarii au declarat că scopul televiziunii este să ofere vorbitorilor de limbă rusă este să ofere o sursă de informare „obiectivă”, fiind că aceștia ar consuma „în mare parte informații false”.

Inițiativa legislativă a atras un val de reacții negative, dar și critici în adresa celor doi parlamentari.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Votul prin corespondență: cum diaspora va putea vota fără să ajungă  la secție

Pe 28 septembrie 2025, o parte dintre moldovenii din diasporă vor avea pentru prima dată posibilitatea să  voteze prin corespondență la alegerile parlamentare. Este cea mai amplă aplicare a votului prin  corespondență din istoria alegerilor din Republica Moldova și un pas firesc către modernizarea procesului  electoral. În total, cetățenii din 10 state vor putea trimite votul acasă prin intermediul poștei, fără a fi  nevoiți să meargă la o secție de votare. 

Această noutate vine după ce, la alegerile anterioare, votul prin corespondență a fost testat în 4 țări.  Extinderea la 10 state arată că autoritățile încearcă să răspundă mai bine nevoilor unei diaspore răspândite  pe întreg globul. Pentru mulți oameni, în special cei care locuiesc departe de un oraș mare, unde se  organizează secții de vot, votul prin poștă este singura modalitate de a nu pierde șansa de a participa. 

Înregistrarea pentru această procedură s-a desfășurat între aprilie și august, iar la încheierea termenului  2606 cetățeni au confirmat că vor vota prin corespondență. Cei mai mulți alegători provin din Statele  Unite (1399) și Canada (682), urmați de Suedia (166), Finlanda (121), Norvegia (109), Australia (57),  Islanda (38), Japonia (14), Coreea de Sud (13) și Noua Zeelandă (7). Este încă un număr modest, dar  el arată un început promițător, care în anii viitori poate deveni tot mai atractiv pentru diasporă. 

Beneficiile acestei metode sunt evidente și, în multe state democratice, deja dovedite. Votul prin  corespondență elimină barierele distanței și ale timpului, oferind șansa de a participa și celor care  trăiesc la sute sau mii de kilometri de cea mai apropiată secție. În același timp, această opțiune îi include  pe cei cu mobilitate redusă, pe studenți sau pe angajații care nu își pot permite o deplasare lungă într-o  zi de duminică. Dincolo de aspectul practic, votul prin poștă transmite și un mesaj de respect: statul  recunoaște că diaspora are un cuvânt important de spus și îi oferă instrumente reale pentru a-și exercita  dreptul. 

Procesul este simplu, chiar dacă în spatele lui se află o logistică complexă. Cei care s-au înregistrat au fost  validați de către Comisia Electorală Centrală, iar apoi urmează să primească prin poștă plicurile  sigilate. În interior se află buletinul de vot și instrucțiunile clare privind completarea și returnarea lui.  Alegătorul bifează candidatul sau formațiunea preferată, plasează buletinul în plicul securizat și îl trimite  înapoi, astfel încât să ajungă în termenul stabilit. La numărarea voturilor, buletinele primite prin  corespondență au aceeași valoare și putere ca cele exprimate în secțiile de votare. 

Exemplele internaționale confirmă că această inovație funcționează. În Germania, aproape jumătate din  voturi la alegerile federale din 2021 au venit prin poștă. În Canada, numărul celor care aleg să voteze  astfel crește constant, iar în SUA această metodă este deja bine înrădăcinată în tradiția democratică. 

Rezultatul este simplu: participarea la vot crește, iar vocea cetățenilor, fie ei aproape sau departe, devine  mai puternică. 

Pentru Moldova, votul prin corespondență nu este doar o soluție tehnică, ci și o declarație de încredere.  Este o modalitate prin care diaspora, de multe ori la mii de kilometri distanță, poate rămâne conectată la  prezentul și viitorul țării. Și chiar dacă doar câteva mii de oameni au ales această opțiune în 2025, fiecare  plic trimis prin poștă duce cu el un mesaj: „Departe de casă, dar aproape de viitorul Moldovei. Nu am  uitat de unde am plecat și nu renunțăm la dreptul de a construi împreună o țară mai bună.”

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: