Au bătut recordul. Șase deputați PAS au participat la marșul LGBT

La Marșul Solidarității, organizat de comunitatea LGBT, au participat șase deputați ai Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS). Este vorba despre Dumitru Alaiba, Eugeniu Sinchevici, Vitalie Gavrouc, Marcela Nistor, Galina Sajin și Evghenia Cojocari. O informație în acest sens a fost comunicată de reprezentanții Centrul de Informaţii „GENDERDOC-M”, care au menționat că este cel mai mare număr de deputați care au participat la un marș desfășurat de comunitatea LGBT.

Potrivit Centrului, la Marș au participat în jur de 500 de persoane, acesta fiind cel mai mare număr de participanți la Marșul Pride în toate istoria desfășurării lui în Republica Moldova.

„De asemenea, la Marș au participat reprezentanții misiunilor diplomatice, atât ai ambasadelor, cât și ai structurilor internaționale”, comunică reprezentanții Centrului.

Organizatorii mai spun că traseul din acest an a fost cel mai lung traseu de până acum. Marșul a început la intersecția străzilor București și Ismail și s-a încheiat în Scuarul Consiliului Europei, pe strada Kogălniceanu.

Centrul de Informaţii „GENDERDOC-M” a fost fondat pe 8 mai 1998 și este una dintre cele mai vechi organizaţii neguvernamentale din țară. GENDERDOC-M promovează drepturile comunităţii LGBT+ în Republica Moldova.

***

Pe 19 iunie, la Chișinău s-a desfășurat marșul solidarității, organizat de comunitatea LGBT. Evenimentul a avut loc pe traseul planificat, chiar dacă pe unele străzi din capitală au început lucrări de reparații. Acesta a fost monitorizat de mai mulți polițiști, care au înconjurat membrii comunității. Anterior, primarul Ion Ceban a cerut comunității LGBT+ să își schimbe traseul, întrucât pe cel stabilit inițial a fost redirecționat transportul public, din cauza evenimentelor planificate în Piața Marii Adunări Naționale.

Încă de dimineață, un grup de preoți și enoriași s-a adunat în apropierea monumentului lui Ștefan cel Mare și Sfânt din centrul Chișinăului în semn de protest față de de desfășurarea Marșului Pride 2022. Aceștia au adus două bannere de mari dimensiuni cu mesajul „Stop propagării homosexualității”. Anterior, Mitropolia Moldovei a cerut în mod repetat autorităților mun. Chișinău să oprească „prin orice mijloace” desfășurarea marșului.

Astăzi la Chișinău urmează să se desfășoare și un protest împotriva guvernării, dar și un concert, anunțat de activistul Veaceslav Valico.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Ucraina și-a sincronizat sancțiunile cu SUA și a impus restricții împotriva Rosneft și Lukoil

Ucraina a sincronizat măsurile sale de sancțiuni cu cele ale SUA, impunând restricții împotriva companiilor petroliere rusești „Rosneft” și „Lukoil”. Anunțul a fost făcut de președintele ucrainean, Vladimir Zelenski, pe 30 noiembrie. Totodată, el a anunțat introducerea unor sancțiuni împotriva persoanelor implicate în dezvoltarea și producția dronelor rusești.

„În cadrul pachetului, sincronizat cu Statele Unite, Ucraina a aplicat sancțiuni împotriva a 26 de persoane juridice din Rusia, legate de sectorul energetic. Printre acestea se numără compania „Rosneft”, întreprinderile acesteia, precum și companiile care fac parte din grupul „Lukoil””, se arată în comunicatul biroului președintelui Ucrainei.

Al doilea decret introduce sancțiuni împotriva a 36 de persoane fizice și 13 persoane juridice, implicate în producția, instruirea și exploatarea dronelor rusești. Printre acestea se numără, în special, persoane implicate în activitatea centrului „Rubicon”, care testează noi modele de armament și participă la acțiuni militare împotriva Ucrainei.

Sancțiunile prevăd blocarea activelor, interzicerea operațiunilor comerciale, încetarea activității sau suspendarea licențelor și a altor autorizații, precum și interdicția de a participa la privatizări și la achiziții publice.

***

Pe 22 octombrie, SUA au inclus pe lista de sancțiuni două dintre cele mai mari companii petroliere ruse – Rosneft și Lukoil – precum și aproximativ 50 de filiale ale acestora. O săptămână mai devreme, sancțiuni similare au fost impuse și de Marea Britanie.

Ca urmare, Lukoil a decis să-și vândă activele din străinătate, afectate de înghețarea fondurilor și interdicția de noi tranzacții. Inițial, activele din Europa și SUA urmau să fie cumpărate de compania elvețiană Gunvor, apropiată prietenului lui Putin, Gennadi Timcenko, însă tranzacția a fost blocată de Washington. Lukoil a cerut mai mult timp pentru vânzare, iar termenul a fost prelungit de SUA până pe 13 decembrie, inițial fiind 21 noiembrie.

Fostul prim-ministru al Republicii Moldova și ex-director al Rompetrol Moldova, Ion Sturza, a declarat că Lukoil are în Moldova 100 de stații peco, iar în România – 300. „În ambele state, Lukoil are aproximativ 20% din piață de retail. Specificul Moldovei — la motorină deține aproape 50% din import și 100% la jetul de aviație”, a adăugat Sturza.

Pe 12 noiembrie, aeroportul din Chișinău a preluat în administrare, cu titlu gratuit, terminalul petrolier al companiei Lukoil, în baza unui contract de comodat. Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a declarat că acordul permite continuarea livrărilor de kerosen către sectorul avia și reprezintă o măsură de urgență, în condițiile riscului ca, din 21 noiembrie, Lukoil să nu mai poată furniza și opera terminalul. Pentru a asigura rezervele necesare, autoritățile au anunțat că au negociat cu o companie românească livrarea de combustibil către aeroportul Chișinău. Ministrul Energiei a dat asigurări că, în ciuda situației din jurul companiei petroliere ruse, Moldova este asigurată cu combustibil și stocurile sunt stabile.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: