Piața centrală
Максим Андреев, NewsMaker

„Au comparat ouăle cu prunele”. Despre ce tac autoritățile Moldovei, comparând datele despre COVID-19 cu alte țări

Statistica medicală a provocat mereu un interes deosebit, iar în perioada pandemiei de coronavirus, în mod special. În Moldova, Ministerul Sănătății este responsabil de informațiile despre persoanele care s-au îmbolnăvit și care au decedat din cauza COVID-19. Periodic, prim-ministrul Ion Chicu prezintă statistica actualizată în acest sens. De obicei, el face acest lucru după ce opoziția critică autoritățile pentru măsurile de carantină incorecte. În ajun, Chicu a comparat statistica mortalității provocate de coronavirus din Moldova cu cea din alte țări, de exemplu, din Belgia și Italia. Pe fundalul acestora, Moldova arăta bine. Experții consideră că o asemenea comparație este incorectă. NM a analizat dacă poate fi comparată mortalitatea din cauza COVID-19 din diferite țări și datele cui pot fi considerate corecte.

Cum autoritățile compară datele

Prim-ministrul Ion Chicu a declarat, în cadrul conferinței de presă din 19 mai, că în ce privește rata mortalității, situația din Moldova este mai bună decât cea din alte țări. Pentru comparație, Chicu a prezentat 34 de țări din spațiul european.

Conform datelor autorităților, până la 19 mai, în Moldova au decedat 213 persoane din cauza complicațiilor provocate de coronavirus, adică 60 de persoane la 1 milion de locuitori.

În multe țări care au fost menționate pentru comparație, rata mortalității provocate de coronavirus în rândul populației este mai înaltă. În Belgia, au decedat 781 de persoane din cauza coronavirusului raportat la 1 milion de locuitori, aceasta înseamnă de 60 de ori mai mult decât în Moldova. În Spania, la 1 milion de locuitori, revin 591 de persoane care au decedat din cauza COVID-19, în Italia – 252 de persoane.

Cea mai mică rată a mortalității dintre țările enumerate de premier se atestă în Letonia – aici au decedat din cauza coronavirusului 10 persoane la 1 milion de locuitori.

De asemenea, cei de la guvern au prezentat date comparative despre persoanele decedate din rândul celor infectați de COVID-19 în aceleași țări. Rata cea mai înaltă a mortalității este în Belgia – 16%, în Franța – 15%, în Marea Britanie și în Italia – câte 14%. În Moldova, acest indicator este cu mult mai mic – 3,5% din numărul celor infectați.

Menționăm că doar cu o zi până la declarațiile lui Chicu, la 18 mai, deputații PAS Dumitru Alaiba și Radu Marian au criticat acțiunile întreprinse de guvernul Moldovei în combaterea coronavirusului. Ei au comparat numărul de cazuri noi de COVID-19 înregistrate zilnic în Moldova și în alte țări, comparabile cu Moldova după suprafață și bunăstare. Conform graficului elaborat de deputați, în timp ce în Georgia, Macedonia de Nord, Lituania, Croația și Serbia numărul de cazuri noi scade în fiecare zi, în Moldova acești indicatori sunt în creștere.

Cifre halucinante

Sociologul Vasile Cantarji a comunicat pentru NM că ar trebui să comparăm foarte atent datele din diferite țări, pentru că în lume încă nu există o metologie unică de comparație a datelor statistice.

Astfel, potrivit afirmațiilor sale, este incorect să se compare țările în care speranța medie de viață este diferită. „De exemplu, în Italia, unde speranța de viață este cu mult mai mare decât în Moldova, și rata populației în vârstă este mai mare decât în Moldova. Însă în Italia, populația în vârstă este mult mai activă din punct de vedere social decât în Moldova. De aceea acolo sunt atât de multe decese”, a declarat expertul.

Menționăm că în Italia, speranța medie de viață este de aproape 83 de ani, iar în Moldova – 70,6 de ani.

Totodată, în opinia expertului, trebuie să se țină cont de faptul că în diferite țări, statistica mortalității poate fi interpretată în mod diferit. În unele țări, cauză a decesului poate fi considerată nu coronavirusul, ci o boală asociată, care s-a agravat din cauza coronavirusului, de exemplu, diabetul zaharat.

În opinia lui Cantarji, ar fi mai potrivit să se compare țările asemănătoare cu Moldova după mai mulți factori, inclusiv speranța medie de viață, perioada când a început epidemia și amploarea testării de coronavirus.

Și Ala Nemerenco, ex-ministrul sănătății, a criticat modul în care se compară rata mortalității în Moldova și în țările din Europa, declarând că acestea sunt date trunchiate, rupte din context.

„Ouă comparate cu prune, prunele – cu tractoare, iar tractoarele – cu crocodilii. Dacă aplicați o asemenea statistică, atunci aveți curaj să urmăriți rata fatalității în raioanele noastre [ale Moldovei] și o să descoperiți cifre halucinante. Nu mai jonglați cu cifrele, ar fi bine să utilizați resurse internaționale și nu powerpointuri făcute prin cabinete sumbre”, a scris Nemerenco pe Facebook.

Anterior, ex-ministrul a publicat un grafic bazat pe datele ourworldindata.org, în care este comparat numărul persoanelor decedate din cauza coronavirusului în Moldova și în țările din Europa de Est și Țările Baltice timp de șapte și trei zile, raportat la 1 milion de locuitori. Potrivit datelor publicate, în Moldova, rata mortalității zilnice este mai înaltă decât în țările selectate pentru comparație: Ungaria, Estonia, Rusia, Bulgaria și Georgia.

 

Нет описания фото.

Reprezentanța OMS în Moldova nu a comentat prezentările statistice ale guvernării și ale opoziției, ci a propus să explice într-un interviu situația privind coronavirusul în Moldova.

Cum sunt calculate decesele din cauza COVID-19 în alte țări

Menționăm că și autoritățile din alte țări sunt criticate pentru elaborarea statisticii „coronavirusului”. Astfel, conform proect.media, Ministerul Sănătății din Belarus publică o statistică neconcludentă despre situația coronavirusului în țară. Publicația menționează că statistica oficială despre mortalitatea în Belarus nu este credibilă, pentru că, potrivit datelor autorităților, mortalitatea provocată de coronavirus în Belarus este cu mult mai joasă decât în alte țări comparabile.

Și în statistica mortalității din cauza coronavirusului din Rusia nu sunt incluse toate persoanele care au fost diagnosticate cu COVID-19. În listele oficiale ale celor decedați din cauza coronavirusului nimeresc doar cei în cazul cărora necropsia va demonstra că anume coronavirusul a fost cauza decesului și nu boala asociată care s-a agravat.

Cel mai mare scandal despre „statistica coronavirusului” a avut loc în Daghestan. La 9 mai, „Meduza” a scris că în Daghestan sunt subestimate informațiile despre numărul deceselor: de exemplu, se înregistrează 20 de decese din cauza COVID-19 și peste 600 de decese – din cauza pneumoniei dobândite în comunitate. Acest lucru a denaturat și datele generale din Rusia. Câteva zile mai târziu, și Roszdravnadzor a prezentat un raport critic despre activitatea Ministerului Sănătății din Daghestan în perioada pandemiei de coronavirus. Peste trei zile, ministrul sănătății din Daghestan a oferit un interviu bloggerului Ruslan Kurbanov și, de facto, a recunoscut că într-adevăr, datele oficiale despre mortalitatea în regiune sunt micșorate considerabil. El a motivat acest lucru prin necoordonarea acțiunilor diferitelor instituții ale statului.

În prezent, conform datelor oficiale ale țărilor analizate de Ourworldindata, Moldova este pe locul doi în regiune după numărul de decese provocate de coronavirus la 1 milion de locuitori. La 20 mai, în Moldova, la 1 milion de locuitori revin 55 de persoane decedate din cauza coronavirusului. În România, acest indicator este de 59, în Ungaria – 49, în Estonia – 48.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Condițiile lui Plahotniuc la videoconferință, comparate cu cele ale lui Guțul și Popan. ANP reacționează FOTO/VIDEO

Fostul lider democrat, Vladimir Plahotniuc, a participat la ședința de judecată din 26 august din sala de videoconferință a Penitenciarului nr. 13. Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) a precizat pentru NewsMaker că penitenciarul dispune și de cinci cabine pentru videoconferințe, iar spațiul în care se desfășoară videoconferința este ales în funcție de disponibilitate și de necesitățile de securitate, „cu asigurarea acelorași drepturi și condiții de participare pentru toate persoanele deținute”. Precizările vin după comentarii pe rețelele de socializare potrivit cărora Plahotniuc ar fi avut condiții privilegiate comparativ cu Evghenia Guțul și Svetlana Popan, care au participat anterior la procese prin videoconferință din același penitenciar.

Pentru NewsMaker, Administrația Națională a Penitenciarelor a declarat că Penitenciarul nr. 13 – Chișinău are amenajată o singură sală pentru ședințele prin videoconferință, iar configurația acesteia permite prezența avocatului și, după caz, a personalului de escortă responsabil de supravegherea persoanei deținute.

„Întrucât instituția are statut de casă de arest (izolator de urmărire penală), iar majoritatea persoanelor aflate în custodie participă la proceduri judiciare, au fost amenajate suplimentar cinci cabine pentru videoconferințe. Acestea sunt folosite atunci când avocatul nu participă din incinta penitenciarului și nu se impun măsuri suplimentare de supraveghere”, a comunicat Administrația.

Potrivit instituției, sala principală este utilizată cu prioritate, iar când aceasta este ocupată, ședințele se desfășoară în cabine.

„În cazul menționat, ședința s-a desfășurat în sala de videoconferință deoarece era necesară prezența personalului de escortă. Încăperea în care are loc videoconferința este stabilită în funcție de disponibilitatea sălii și a cabinelor la ora programată, precum și de necesitățile de securitate, cu asigurarea acelorași drepturi și condiții de participare pentru toate persoanele deținute”, a adăugat Administrația Națională a Penitenciarelor.

Totodată, Administrația Națională a Penitenciarelor a prezentat imagini atât cu sala de videoconferință, cât și cu cabinele.

Menționăm că, după ce Vladimir Plahotniuc a participat prin videoconferință la ședința de judecată din 26 august, desfășurată la Curtea de Apel Centru, în mediul online au apărut comentarii potrivit cărora Plahotniuc ar fi avut condiții privilegiate, inclusiv comparativ cu Evghenia Guțul și Svetlana Popan, care au participat anterior la procese prin videoconferință din același penitenciar.

Vladimir Plahotniuc a fost condamnat pe 22 aprilie la 19 ani de închisoare în dosarul „frauda bancară”. Pentru ce a fost găsit vinovat, ce episoade au rămas în afara procesului și ce înseamnă acest verdict pentru politica din Republica Moldova, NewsMaker a explicat AICI. Sentința nu este definitivă. Pe 6 mai, Procuratura Anticorupție a contestat-o. Procurorii consideră pedeapsa prea blândă și cer Curții de Apel condamnarea fostului lider democrat la 25 de ani de închisoare, așa cum solicitase inițial în instanță.

Evghenia Guțul, condamnată în august 2025 la șapte ani de închisoare în dosarul privind finanțarea ilegală a fostului Partid „ȘOR”, a fost transferată recent în Penitenciarul nr. 7 – Rusca. Avocații Evgheniei Guțul au cerut ca aceasta să rămână în Penitenciarul nr. 13 din Chișinău, însă solicitarea a fost respinsă. Administrația Națională a Penitenciarelor a declarat că transferul fostei bașcane a fost făcut pentru executarea pedepsei definitive de șapte ani de închisoare. Menționăm că, în același dosar, Svetlana Popan a primit o pedeapsă de șase ani de detenție pentru complicitate la finanțarea ilegală a formațiunii. În mai 2026, Curtea de Apel Centru a menținut sentințele, acestea devenind definitive și executorii. Pe 27 iulie, avocații celor două au contestat hotărârea la Curtea Supremă de Justiție.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: