Piața centrală
Максим Андреев, NewsMaker

„Au comparat ouăle cu prunele”. Despre ce tac autoritățile Moldovei, comparând datele despre COVID-19 cu alte țări

Statistica medicală a provocat mereu un interes deosebit, iar în perioada pandemiei de coronavirus, în mod special. În Moldova, Ministerul Sănătății este responsabil de informațiile despre persoanele care s-au îmbolnăvit și care au decedat din cauza COVID-19. Periodic, prim-ministrul Ion Chicu prezintă statistica actualizată în acest sens. De obicei, el face acest lucru după ce opoziția critică autoritățile pentru măsurile de carantină incorecte. În ajun, Chicu a comparat statistica mortalității provocate de coronavirus din Moldova cu cea din alte țări, de exemplu, din Belgia și Italia. Pe fundalul acestora, Moldova arăta bine. Experții consideră că o asemenea comparație este incorectă. NM a analizat dacă poate fi comparată mortalitatea din cauza COVID-19 din diferite țări și datele cui pot fi considerate corecte.

Cum autoritățile compară datele

Prim-ministrul Ion Chicu a declarat, în cadrul conferinței de presă din 19 mai, că în ce privește rata mortalității, situația din Moldova este mai bună decât cea din alte țări. Pentru comparație, Chicu a prezentat 34 de țări din spațiul european.

Conform datelor autorităților, până la 19 mai, în Moldova au decedat 213 persoane din cauza complicațiilor provocate de coronavirus, adică 60 de persoane la 1 milion de locuitori.

În multe țări care au fost menționate pentru comparație, rata mortalității provocate de coronavirus în rândul populației este mai înaltă. În Belgia, au decedat 781 de persoane din cauza coronavirusului raportat la 1 milion de locuitori, aceasta înseamnă de 60 de ori mai mult decât în Moldova. În Spania, la 1 milion de locuitori, revin 591 de persoane care au decedat din cauza COVID-19, în Italia – 252 de persoane.

Cea mai mică rată a mortalității dintre țările enumerate de premier se atestă în Letonia – aici au decedat din cauza coronavirusului 10 persoane la 1 milion de locuitori.

De asemenea, cei de la guvern au prezentat date comparative despre persoanele decedate din rândul celor infectați de COVID-19 în aceleași țări. Rata cea mai înaltă a mortalității este în Belgia – 16%, în Franța – 15%, în Marea Britanie și în Italia – câte 14%. În Moldova, acest indicator este cu mult mai mic – 3,5% din numărul celor infectați.

Menționăm că doar cu o zi până la declarațiile lui Chicu, la 18 mai, deputații PAS Dumitru Alaiba și Radu Marian au criticat acțiunile întreprinse de guvernul Moldovei în combaterea coronavirusului. Ei au comparat numărul de cazuri noi de COVID-19 înregistrate zilnic în Moldova și în alte țări, comparabile cu Moldova după suprafață și bunăstare. Conform graficului elaborat de deputați, în timp ce în Georgia, Macedonia de Nord, Lituania, Croația și Serbia numărul de cazuri noi scade în fiecare zi, în Moldova acești indicatori sunt în creștere.

Cifre halucinante

Sociologul Vasile Cantarji a comunicat pentru NM că ar trebui să comparăm foarte atent datele din diferite țări, pentru că în lume încă nu există o metologie unică de comparație a datelor statistice.

Astfel, potrivit afirmațiilor sale, este incorect să se compare țările în care speranța medie de viață este diferită. „De exemplu, în Italia, unde speranța de viață este cu mult mai mare decât în Moldova, și rata populației în vârstă este mai mare decât în Moldova. Însă în Italia, populația în vârstă este mult mai activă din punct de vedere social decât în Moldova. De aceea acolo sunt atât de multe decese”, a declarat expertul.

Menționăm că în Italia, speranța medie de viață este de aproape 83 de ani, iar în Moldova – 70,6 de ani.

Totodată, în opinia expertului, trebuie să se țină cont de faptul că în diferite țări, statistica mortalității poate fi interpretată în mod diferit. În unele țări, cauză a decesului poate fi considerată nu coronavirusul, ci o boală asociată, care s-a agravat din cauza coronavirusului, de exemplu, diabetul zaharat.

În opinia lui Cantarji, ar fi mai potrivit să se compare țările asemănătoare cu Moldova după mai mulți factori, inclusiv speranța medie de viață, perioada când a început epidemia și amploarea testării de coronavirus.

Și Ala Nemerenco, ex-ministrul sănătății, a criticat modul în care se compară rata mortalității în Moldova și în țările din Europa, declarând că acestea sunt date trunchiate, rupte din context.

„Ouă comparate cu prune, prunele – cu tractoare, iar tractoarele – cu crocodilii. Dacă aplicați o asemenea statistică, atunci aveți curaj să urmăriți rata fatalității în raioanele noastre [ale Moldovei] și o să descoperiți cifre halucinante. Nu mai jonglați cu cifrele, ar fi bine să utilizați resurse internaționale și nu powerpointuri făcute prin cabinete sumbre”, a scris Nemerenco pe Facebook.

Anterior, ex-ministrul a publicat un grafic bazat pe datele ourworldindata.org, în care este comparat numărul persoanelor decedate din cauza coronavirusului în Moldova și în țările din Europa de Est și Țările Baltice timp de șapte și trei zile, raportat la 1 milion de locuitori. Potrivit datelor publicate, în Moldova, rata mortalității zilnice este mai înaltă decât în țările selectate pentru comparație: Ungaria, Estonia, Rusia, Bulgaria și Georgia.

 

Нет описания фото.

Reprezentanța OMS în Moldova nu a comentat prezentările statistice ale guvernării și ale opoziției, ci a propus să explice într-un interviu situația privind coronavirusul în Moldova.

Cum sunt calculate decesele din cauza COVID-19 în alte țări

Menționăm că și autoritățile din alte țări sunt criticate pentru elaborarea statisticii „coronavirusului”. Astfel, conform proect.media, Ministerul Sănătății din Belarus publică o statistică neconcludentă despre situația coronavirusului în țară. Publicația menționează că statistica oficială despre mortalitatea în Belarus nu este credibilă, pentru că, potrivit datelor autorităților, mortalitatea provocată de coronavirus în Belarus este cu mult mai joasă decât în alte țări comparabile.

Și în statistica mortalității din cauza coronavirusului din Rusia nu sunt incluse toate persoanele care au fost diagnosticate cu COVID-19. În listele oficiale ale celor decedați din cauza coronavirusului nimeresc doar cei în cazul cărora necropsia va demonstra că anume coronavirusul a fost cauza decesului și nu boala asociată care s-a agravat.

Cel mai mare scandal despre „statistica coronavirusului” a avut loc în Daghestan. La 9 mai, „Meduza” a scris că în Daghestan sunt subestimate informațiile despre numărul deceselor: de exemplu, se înregistrează 20 de decese din cauza COVID-19 și peste 600 de decese – din cauza pneumoniei dobândite în comunitate. Acest lucru a denaturat și datele generale din Rusia. Câteva zile mai târziu, și Roszdravnadzor a prezentat un raport critic despre activitatea Ministerului Sănătății din Daghestan în perioada pandemiei de coronavirus. Peste trei zile, ministrul sănătății din Daghestan a oferit un interviu bloggerului Ruslan Kurbanov și, de facto, a recunoscut că într-adevăr, datele oficiale despre mortalitatea în regiune sunt micșorate considerabil. El a motivat acest lucru prin necoordonarea acțiunilor diferitelor instituții ale statului.

În prezent, conform datelor oficiale ale țărilor analizate de Ourworldindata, Moldova este pe locul doi în regiune după numărul de decese provocate de coronavirus la 1 milion de locuitori. La 20 mai, în Moldova, la 1 milion de locuitori revin 55 de persoane decedate din cauza coronavirusului. În România, acest indicator este de 59, în Ungaria – 49, în Estonia – 48.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Shutterstock

Compensații, asistență medicală și psihologică: Promo-LEX cere modificarea proiectului privind reabilitarea victimelor infracțiunilor

Proiectul de lege privind reabilitarea victimelor infracțiunilor trebuie modificat înainte de examinarea în lectura a doua în Parlament, pentru ca persoanele persecutate din regiunea transnistreană să poată beneficia efectiv de sprijinul prevăzut de stat. Despre acest lucru scrie avocata Asociației Promo-LEX, Nicoleta Hriplivîi, într-un articol publicat pe 29 septembrie. Aceasta a atras atenția asupra mai multor prevederi care ar putea limita accesul victimelor la compensații și servicii.

Una dintre problemele semnalate se referă la compensațiile financiare. Proiectul prevede necesitatea unui act definitiv de constatare a infracțiunii, însă nu stabilește clar ce se întâmplă atunci când autorul este cunoscut, dar nu poate fi tras la răspundere de autoritățile constituționale, iar dosarul penal este suspendat.

„Fără o clarificare, există riscul ca blocajul existent sub Legea nr. 137/2016 să se mențină”, a spus Hriplivîi.

Avocata a atras atenția și asupra asistenței medicale. Proiectul garantează gratuit doar asistența medicală urgentă. Astfel, victimele care au nevoie de tratament sau recuperare pe termen lung și care nu sunt asigurate ar putea întâmpina în continuare dificultăți în accesarea serviciilor medicale necesare.

O altă problemă vizează durata asistenței psihologice, care ar urma să fie oferită din bugetul de stat pentru cel mult trei luni. Promo-LEX consideră că această perioadă poate fi prea scurtă pentru persoanele care au trecut prin abuzuri grave, inclusiv tortură. Procuratura Generală a propus ca, pentru anumite categorii de victime, perioada să poată ajunge la șase luni și să fie prelungită la recomandarea psihologului.

Hriplivîi consideră problematică și prevederea potrivit căreia victima poate pierde dreptul la compensație dacă refuză intenționat să contribuie la anchetă. În cazul victimelor din regiunea transnistreană, acestea s-ar putea teme de represalii împotriva rudelor care locuiesc în stânga Nistrului.

„Un asemenea comportament nu ar trebui tratat automat ca un refuz nejustificat”, a subliniat avocata. Promo-LEX a propus ca legea să țină cont de situațiile în care victima se teme de represalii.

O altă îngrijorare vizează finanțarea serviciilor de suport. Proiectul prevede că autoritățile locale își îndeplinesc obligațiile în limitele resurselor bugetare disponibile. Potrivit avocatei, acest lucru ar putea duce la situații în care lipsa resurselor financiare să constituie un motiv pentru neacordarea unor servicii precum asistența psihologică sau adăpostul.

Avocata a mai spus că este nevoie de un mecanism clar prin care victimele să fie preluate și direcționate către instituțiile de care au nevoie. În opinia sa, trebuie stabilit clar cine preia cazul, cine evaluează nevoile victimei și cine asigură accesul acesteia la asistență juridică, medicală sau socială.

Parlamentul a aprobat în prima lectură proiectul de lege privind reabilitarea victimelor infracțiunilor pe 24 septembrie. Documentul introduce pentru prima dată în legislație noțiunea de „victimă persecutată”, inclusiv pentru persoanele ale căror drepturi au fost încălcate de structurile ilegale din regiunea transnistreană. Proiectul a fost elaborat de Ministerul Justiției și aprobat de Guvern pe 22 septembrie.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: