Piața centrală
Максим Андреев, NewsMaker

„Au comparat ouăle cu prunele”. Despre ce tac autoritățile Moldovei, comparând datele despre COVID-19 cu alte țări

Statistica medicală a provocat mereu un interes deosebit, iar în perioada pandemiei de coronavirus, în mod special. În Moldova, Ministerul Sănătății este responsabil de informațiile despre persoanele care s-au îmbolnăvit și care au decedat din cauza COVID-19. Periodic, prim-ministrul Ion Chicu prezintă statistica actualizată în acest sens. De obicei, el face acest lucru după ce opoziția critică autoritățile pentru măsurile de carantină incorecte. În ajun, Chicu a comparat statistica mortalității provocate de coronavirus din Moldova cu cea din alte țări, de exemplu, din Belgia și Italia. Pe fundalul acestora, Moldova arăta bine. Experții consideră că o asemenea comparație este incorectă. NM a analizat dacă poate fi comparată mortalitatea din cauza COVID-19 din diferite țări și datele cui pot fi considerate corecte.

Cum autoritățile compară datele

Prim-ministrul Ion Chicu a declarat, în cadrul conferinței de presă din 19 mai, că în ce privește rata mortalității, situația din Moldova este mai bună decât cea din alte țări. Pentru comparație, Chicu a prezentat 34 de țări din spațiul european.

Conform datelor autorităților, până la 19 mai, în Moldova au decedat 213 persoane din cauza complicațiilor provocate de coronavirus, adică 60 de persoane la 1 milion de locuitori.

În multe țări care au fost menționate pentru comparație, rata mortalității provocate de coronavirus în rândul populației este mai înaltă. În Belgia, au decedat 781 de persoane din cauza coronavirusului raportat la 1 milion de locuitori, aceasta înseamnă de 60 de ori mai mult decât în Moldova. În Spania, la 1 milion de locuitori, revin 591 de persoane care au decedat din cauza COVID-19, în Italia – 252 de persoane.

Cea mai mică rată a mortalității dintre țările enumerate de premier se atestă în Letonia – aici au decedat din cauza coronavirusului 10 persoane la 1 milion de locuitori.

De asemenea, cei de la guvern au prezentat date comparative despre persoanele decedate din rândul celor infectați de COVID-19 în aceleași țări. Rata cea mai înaltă a mortalității este în Belgia – 16%, în Franța – 15%, în Marea Britanie și în Italia – câte 14%. În Moldova, acest indicator este cu mult mai mic – 3,5% din numărul celor infectați.

Menționăm că doar cu o zi până la declarațiile lui Chicu, la 18 mai, deputații PAS Dumitru Alaiba și Radu Marian au criticat acțiunile întreprinse de guvernul Moldovei în combaterea coronavirusului. Ei au comparat numărul de cazuri noi de COVID-19 înregistrate zilnic în Moldova și în alte țări, comparabile cu Moldova după suprafață și bunăstare. Conform graficului elaborat de deputați, în timp ce în Georgia, Macedonia de Nord, Lituania, Croația și Serbia numărul de cazuri noi scade în fiecare zi, în Moldova acești indicatori sunt în creștere.

Cifre halucinante

Sociologul Vasile Cantarji a comunicat pentru NM că ar trebui să comparăm foarte atent datele din diferite țări, pentru că în lume încă nu există o metologie unică de comparație a datelor statistice.

Astfel, potrivit afirmațiilor sale, este incorect să se compare țările în care speranța medie de viață este diferită. „De exemplu, în Italia, unde speranța de viață este cu mult mai mare decât în Moldova, și rata populației în vârstă este mai mare decât în Moldova. Însă în Italia, populația în vârstă este mult mai activă din punct de vedere social decât în Moldova. De aceea acolo sunt atât de multe decese”, a declarat expertul.

Menționăm că în Italia, speranța medie de viață este de aproape 83 de ani, iar în Moldova – 70,6 de ani.

Totodată, în opinia expertului, trebuie să se țină cont de faptul că în diferite țări, statistica mortalității poate fi interpretată în mod diferit. În unele țări, cauză a decesului poate fi considerată nu coronavirusul, ci o boală asociată, care s-a agravat din cauza coronavirusului, de exemplu, diabetul zaharat.

În opinia lui Cantarji, ar fi mai potrivit să se compare țările asemănătoare cu Moldova după mai mulți factori, inclusiv speranța medie de viață, perioada când a început epidemia și amploarea testării de coronavirus.

Și Ala Nemerenco, ex-ministrul sănătății, a criticat modul în care se compară rata mortalității în Moldova și în țările din Europa, declarând că acestea sunt date trunchiate, rupte din context.

„Ouă comparate cu prune, prunele – cu tractoare, iar tractoarele – cu crocodilii. Dacă aplicați o asemenea statistică, atunci aveți curaj să urmăriți rata fatalității în raioanele noastre [ale Moldovei] și o să descoperiți cifre halucinante. Nu mai jonglați cu cifrele, ar fi bine să utilizați resurse internaționale și nu powerpointuri făcute prin cabinete sumbre”, a scris Nemerenco pe Facebook.

Anterior, ex-ministrul a publicat un grafic bazat pe datele ourworldindata.org, în care este comparat numărul persoanelor decedate din cauza coronavirusului în Moldova și în țările din Europa de Est și Țările Baltice timp de șapte și trei zile, raportat la 1 milion de locuitori. Potrivit datelor publicate, în Moldova, rata mortalității zilnice este mai înaltă decât în țările selectate pentru comparație: Ungaria, Estonia, Rusia, Bulgaria și Georgia.

 

Нет описания фото.

Reprezentanța OMS în Moldova nu a comentat prezentările statistice ale guvernării și ale opoziției, ci a propus să explice într-un interviu situația privind coronavirusul în Moldova.

Cum sunt calculate decesele din cauza COVID-19 în alte țări

Menționăm că și autoritățile din alte țări sunt criticate pentru elaborarea statisticii „coronavirusului”. Astfel, conform proect.media, Ministerul Sănătății din Belarus publică o statistică neconcludentă despre situația coronavirusului în țară. Publicația menționează că statistica oficială despre mortalitatea în Belarus nu este credibilă, pentru că, potrivit datelor autorităților, mortalitatea provocată de coronavirus în Belarus este cu mult mai joasă decât în alte țări comparabile.

Și în statistica mortalității din cauza coronavirusului din Rusia nu sunt incluse toate persoanele care au fost diagnosticate cu COVID-19. În listele oficiale ale celor decedați din cauza coronavirusului nimeresc doar cei în cazul cărora necropsia va demonstra că anume coronavirusul a fost cauza decesului și nu boala asociată care s-a agravat.

Cel mai mare scandal despre „statistica coronavirusului” a avut loc în Daghestan. La 9 mai, „Meduza” a scris că în Daghestan sunt subestimate informațiile despre numărul deceselor: de exemplu, se înregistrează 20 de decese din cauza COVID-19 și peste 600 de decese – din cauza pneumoniei dobândite în comunitate. Acest lucru a denaturat și datele generale din Rusia. Câteva zile mai târziu, și Roszdravnadzor a prezentat un raport critic despre activitatea Ministerului Sănătății din Daghestan în perioada pandemiei de coronavirus. Peste trei zile, ministrul sănătății din Daghestan a oferit un interviu bloggerului Ruslan Kurbanov și, de facto, a recunoscut că într-adevăr, datele oficiale despre mortalitatea în regiune sunt micșorate considerabil. El a motivat acest lucru prin necoordonarea acțiunilor diferitelor instituții ale statului.

În prezent, conform datelor oficiale ale țărilor analizate de Ourworldindata, Moldova este pe locul doi în regiune după numărul de decese provocate de coronavirus la 1 milion de locuitori. La 20 mai, în Moldova, la 1 milion de locuitori revin 55 de persoane decedate din cauza coronavirusului. În România, acest indicator este de 59, în Ungaria – 49, în Estonia – 48.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Reuters: Rusia importă benzină din India pe fondul crizei de carburanți cauzate de atacurile ucrainene

Rusia a început să importe benzină pe cale maritimă din India, în contextul în care încearcă să reducă deficitul de carburanți provocat de atacurile ucrainene asupra infrastructurii energetice. Informația a fost raportată de agenția de presă Reuters, care face trimitere la declarațiile a două surse din industrie.

Lipsa combustibilului este resimțită în întreaga Federație Rusă, care se întinde pe 11 fusuri orare, fiind însoțită de raționalizări, cozi lungi la benzinării și creșteri record ale prețurilor la benzină.

Kremlinul a anunțat marți, 30 iunie, că Rusia se află în contact cu mai multe state și discută posibilitatea importului de carburanți la prețuri acceptabile.

Ministerul rus al Energiei și Ministerul indian al Petrolului nu au răspuns solicitărilor de comentarii.

Potrivit unei surse din industrie, cel puțin 60 000 de tone de benzină au fost deja expediate din India către Rusia. O altă sursă a precizat că două petroliere, fiecare cu încărcături de 30 000–40 000 de tone, se află în tranzit.

O a treia sursă a declarat că Rusia ar urma să importe, în total, aproximativ 400 000 de tone de benzină lunar din diverse țări, inclusiv din Belarus, care deja furnizează combustibil către piața rusă.

Consumul de benzină în Rusia depășește 110 000 de tone pe zi în sezonul estival, când cererea este ridicată.
Deocamdată nu este clar ce rafinărie din India va furniza carburanții.

Președintele Vladimir Putin a recunoscut duminică, în cadrul unei reuniuni cu membri ai guvernului și alți oficiali, că atacurile cu drone ucrainene asupra rafinăriilor de petrol au dus la apariția unor lipsuri de combustibil în anumite regiuni, însă a dat asigurări că situația este sub control.

Belarus și-a crescut aproape de trei ori livrările feroviare de benzină către Rusia, ajungând la peste 70.000 de tone în prima jumătate a lunii iunie, comparativ cu perioada similară din mai, potrivit calculelor și surselor Reuters.

Totodată, Parlamentul rus a aprobat săptămâna trecută modificări ale codului fiscal menite să atenueze deficitul de carburanți provocat de atacurile cu drone ucrainene, introducând și subvenții pentru importurile de combustibil, corelate cu costurile și prețurile de livrare din India.

În paralel, importurile de petrol ale Indiei din Rusia au atins un nivel record în iunie, potrivit datelor LSEG și Kpler, rafinăriile indiene majorând achizițiile de țiței rusesc pentru a compensa impactul întreruperilor din alte rute de aprovizionare.

Petrolul rusesc a reprezentat mai mult de jumătate din totalul importurilor de țiței ale Indiei în luna iunie, în creștere față de 36,5% în luna mai, arată datele Kpler.

India, al treilea cel mai mare importator de petrol din lume, a importat în iunie aproximativ 2,7 milioane de barili pe zi din Rusia, potrivit estimărilor preliminare Kpler și LSEG.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: