Pandemia de coronavirus

„Au comparat ouăle cu prunele”. Despre ce tac autoritățile Moldovei, comparând datele despre COVID-19 cu alte țări

Anastasia Moraru, Tatiana Sultanova
| 21 mai, 2020
14:39

Statistica medicală a provocat mereu un interes deosebit, iar în perioada pandemiei de coronavirus, în mod special. În Moldova, Ministerul Sănătății este responsabil de informațiile despre persoanele care s-au îmbolnăvit și care au decedat din cauza COVID-19. Periodic, prim-ministrul Ion Chicu prezintă statistica actualizată în acest sens. De obicei, el face acest lucru după ce opoziția critică autoritățile pentru măsurile de carantină incorecte. În ajun, Chicu a comparat statistica mortalității provocate de coronavirus din Moldova cu cea din alte țări, de exemplu, din Belgia și Italia. Pe fundalul acestora, Moldova arăta bine. Experții consideră că o asemenea comparație este incorectă. NM a analizat dacă poate fi comparată mortalitatea din cauza COVID-19 din diferite țări și datele cui pot fi considerate corecte.

Cum autoritățile compară datele

Prim-ministrul Ion Chicu a declarat, în cadrul conferinței de presă din 19 mai, că în ce privește rata mortalității, situația din Moldova este mai bună decât cea din alte țări. Pentru comparație, Chicu a prezentat 34 de țări din spațiul european.

Conform datelor autorităților, până la 19 mai, în Moldova au decedat 213 persoane din cauza complicațiilor provocate de coronavirus, adică 60 de persoane la 1 milion de locuitori.

În multe țări care au fost menționate pentru comparație, rata mortalității provocate de coronavirus în rândul populației este mai înaltă. În Belgia, au decedat 781 de persoane din cauza coronavirusului raportat la 1 milion de locuitori, aceasta înseamnă de 60 de ori mai mult decât în Moldova. În Spania, la 1 milion de locuitori, revin 591 de persoane care au decedat din cauza COVID-19, în Italia – 252 de persoane.

Cea mai mică rată a mortalității dintre țările enumerate de premier se atestă în Letonia – aici au decedat din cauza coronavirusului 10 persoane la 1 milion de locuitori.

De asemenea, cei de la guvern au prezentat date comparative despre persoanele decedate din rândul celor infectați de COVID-19 în aceleași țări. Rata cea mai înaltă a mortalității este în Belgia – 16%, în Franța – 15%, în Marea Britanie și în Italia – câte 14%. În Moldova, acest indicator este cu mult mai mic – 3,5% din numărul celor infectați.

Menționăm că doar cu o zi până la declarațiile lui Chicu, la 18 mai, deputații PAS Dumitru Alaiba și Radu Marian au criticat acțiunile întreprinse de guvernul Moldovei în combaterea coronavirusului. Ei au comparat numărul de cazuri noi de COVID-19 înregistrate zilnic în Moldova și în alte țări, comparabile cu Moldova după suprafață și bunăstare. Conform graficului elaborat de deputați, în timp ce în Georgia, Macedonia de Nord, Lituania, Croația și Serbia numărul de cazuri noi scade în fiecare zi, în Moldova acești indicatori sunt în creștere.

Cifre halucinante

Sociologul Vasile Cantarji a comunicat pentru NM că ar trebui să comparăm foarte atent datele din diferite țări, pentru că în lume încă nu există o metologie unică de comparație a datelor statistice.

Astfel, potrivit afirmațiilor sale, este incorect să se compare țările în care speranța medie de viață este diferită. „De exemplu, în Italia, unde speranța de viață este cu mult mai mare decât în Moldova, și rata populației în vârstă este mai mare decât în Moldova. Însă în Italia, populația în vârstă este mult mai activă din punct de vedere social decât în Moldova. De aceea acolo sunt atât de multe decese”, a declarat expertul.

Menționăm că în Italia, speranța medie de viață este de aproape 83 de ani, iar în Moldova – 70,6 de ani.

Totodată, în opinia expertului, trebuie să se țină cont de faptul că în diferite țări, statistica mortalității poate fi interpretată în mod diferit. În unele țări, cauză a decesului poate fi considerată nu coronavirusul, ci o boală asociată, care s-a agravat din cauza coronavirusului, de exemplu, diabetul zaharat.

În opinia lui Cantarji, ar fi mai potrivit să se compare țările asemănătoare cu Moldova după mai mulți factori, inclusiv speranța medie de viață, perioada când a început epidemia și amploarea testării de coronavirus.

Și Ala Nemerenco, ex-ministrul sănătății, a criticat modul în care se compară rata mortalității în Moldova și în țările din Europa, declarând că acestea sunt date trunchiate, rupte din context.

„Ouă comparate cu prune, prunele – cu tractoare, iar tractoarele – cu crocodilii. Dacă aplicați o asemenea statistică, atunci aveți curaj să urmăriți rata fatalității în raioanele noastre [ale Moldovei] și o să descoperiți cifre halucinante. Nu mai jonglați cu cifrele, ar fi bine să utilizați resurse internaționale și nu powerpointuri făcute prin cabinete sumbre”, a scris Nemerenco pe Facebook.

Anterior, ex-ministrul a publicat un grafic bazat pe datele ourworldindata.org, în care este comparat numărul persoanelor decedate din cauza coronavirusului în Moldova și în țările din Europa de Est și Țările Baltice timp de șapte și trei zile, raportat la 1 milion de locuitori. Potrivit datelor publicate, în Moldova, rata mortalității zilnice este mai înaltă decât în țările selectate pentru comparație: Ungaria, Estonia, Rusia, Bulgaria și Georgia.

Reprezentanța OMS în Moldova nu a comentat prezentările statistice ale guvernării și ale opoziției, ci a propus să explice într-un interviu situația privind coronavirusul în Moldova.

Cum sunt calculate decesele din cauza COVID-19 în alte țări

Menționăm că și autoritățile din alte țări sunt criticate pentru elaborarea statisticii „coronavirusului”. Astfel, conform proect.media, Ministerul Sănătății din Belarus publică o statistică neconcludentă despre situația coronavirusului în țară. Publicația menționează că statistica oficială despre mortalitatea în Belarus nu este credibilă, pentru că, potrivit datelor autorităților, mortalitatea provocată de coronavirus în Belarus este cu mult mai joasă decât în alte țări comparabile.

Și în statistica mortalității din cauza coronavirusului din Rusia nu sunt incluse toate persoanele care au fost diagnosticate cu COVID-19. În listele oficiale ale celor decedați din cauza coronavirusului nimeresc doar cei în cazul cărora necropsia va demonstra că anume coronavirusul a fost cauza decesului și nu boala asociată care s-a agravat.

Cel mai mare scandal despre „statistica coronavirusului” a avut loc în Daghestan. La 9 mai, „Meduza” a scris că în Daghestan sunt subestimate informațiile despre numărul deceselor: de exemplu, se înregistrează 20 de decese din cauza COVID-19 și peste 600 de decese – din cauza pneumoniei dobândite în comunitate. Acest lucru a denaturat și datele generale din Rusia. Câteva zile mai târziu, și Roszdravnadzor a prezentat un raport critic despre activitatea Ministerului Sănătății din Daghestan în perioada pandemiei de coronavirus. Peste trei zile, ministrul sănătății din Daghestan a oferit un interviu bloggerului Ruslan Kurbanov și, de facto, a recunoscut că într-adevăr, datele oficiale despre mortalitatea în regiune sunt micșorate considerabil. El a motivat acest lucru prin necoordonarea acțiunilor diferitelor instituții ale statului.

În prezent, conform datelor oficiale ale țărilor analizate de Ourworldindata, Moldova este pe locul doi în regiune după numărul de decese provocate de coronavirus la 1 milion de locuitori. La 20 mai, în Moldova, la 1 milion de locuitori revin 55 de persoane decedate din cauza coronavirusului. În România, acest indicator este de 59, în Ungaria – 49, în Estonia – 48.

coronavirus, deces, statistica, top

Știri similare

Viață

De la +35°C la ploi și vijelie. Cod galben de instabilitate atmosferică în toată țara

Politică

De ce verișoara Maiei Sandu nu a depus declarații de avere când era consiliera lui Recean? Explicațiile Guvernului

Politică

MoldATSA, acuzată că ar fi „rătăcit” €3 milioane dintr-un grant. Declarația instituției

Dumitru Petruleac
| 23 iunie, 2026
13:33

Fostul director al MoldATSA, Sorin Stati, susține că grantul de 3 milioane de euro, oferit Republicii Moldova de EUROCONTROL în 2022 pentru susținerea activității întreprinderii în perioada de criză, ar fi dispărut, informația fiindu-i comunicată de Dumitru Vangheli, demis recent de la șefia întreprinderii. Potrivit acestuia, resursele erau destinate pentru plata salariilor și acoperirea dificultăților economice generate de scăderea drastică a traficului aerian. În reacție, MoldATSA a respins acuzațiile, prezentând un raport de audit independent care certifică utilizarea conformă a fondurilor. Între timp, deputatul Vasile Costiuc a anunțat că a depus un denunț la Procuratura Generală.

Potrivit lui Sorin Stati, Dumitru Vangheli i-ar fi comunicat că banii au sosit în perioada în care Oleg Popșoi exercita funcția de director interimar al MoldATSA și că acesta i-ar fi spus să nu se implice în situație, întrucât aceasta era gestionată de Andrei Spînu, viceprim-ministru și ministru al Infrastructurii la acea dată.

„EUROCONTROL a alocat aceste 3 milioane de euro întreprinderii, deoarece au scăzut drastic vânzările și trebuia menținuți angajații cu achitarea salariului. Vangheli m-a informat că banii aceștia au venit pe timpul lui Oleg Popșoi și banii au dispărut, 3 milioane de euro. El a discutat cu Popșoi și acesta i-a spus să nu se implice în situație, deoarece situația este gestionată de către Andrei Spînu”, a declarat Stati la emisiunea „Puterea a patra” de la N4.

Deputatul Partidului Democrația Acasă, Vasile Costiuc, a anunțat că a depus un denunț la Procuratura Generală în legătură cu aceste dezvăluiri.

„Am depus denunț penal la Procuratura Generală pe dezvăluirile privind furtul a 3 milioane de euro de la Moldatsa”, a scris Costiuc.

Reacția MoldATSA

Întreprinderea de stat MoldATSA a respins acuzațiile, invocând raportul auditorului independent ATA Consult din martie 2024, potrivit căruia fondurile au fost utilizate în conformitate cu destinația pentru care au fost acordate.

„Afirmația potrivit căreia fondurile EUROCONTROL ar fi dispărut este falsă și este infirmată de raportul auditorului independent ATA Consult. Conform raportului emis în martie 2024, MOLDATSA a recepționat în anul 2023 suma de 2.623.118 euro din Fondul de Solidaritate Voluntară al EUROCONTROL. Raportul constată că fondurile au fost utilizate în conformitate cu destinația pentru care au fost acordate”, se arată în comunicatul MoldATSA.

Potrivit raportului de audit, suma de 911.000 euro a fost utilizată pentru cheltuieli de personal, formare profesională și alte costuri operaționale, iar suma de 1.712.117,97 euro — pentru avansuri aferente unor investiții în infrastructura și echipamentele tehnice ale întreprinderii. O parte din fonduri au contribuit la implementarea sistemului ILS CAT III pe Aeroportul Internațional Chișinău, care permite aterizarea aeronavelor în condiții meteorologice nefavorabile.

„Raportul de verificare nu identifică lipsuri de fonduri, utilizări neconforme sau alte nereguli privind gestionarea grantului acordat de EUROCONTROL. Considerăm important ca dezbaterile publice să fie bazate pe documente, nu pe speculații sau afirmații neprobate”, a mai transmis MoldATSA.

Reacția fostului viceprim-ministru Andrei Spînu

Fostul ministru al Infrastructurii, Andrei Spînu, a reacționat pe rețelele de socializare, precizând că nu mai deține funcția de ministru din noiembrie 2024 și respingând orice implicare în situația de la MoldATSA. Acesta a susținut demiterea imediată a tuturor persoanelor care primesc salarii nejustificate, indiferent de gradul de rudenie, și a solicitat publicarea tuturor informațiilor privind utilizarea fondurilor primite de la EUROCONTROL.

„Toate resursele alocate de EUROCONTROL pentru plata salariilor și implementarea echipamentului CAT3 au fost auditate și verificate cap-coadă de EUROCONTROL. Cer MoldATSA să publice toate informațiile referitoare la utilizarea resurselor de la EUROCONTROL. Informația trebuie să includă toate sumele transferate de EUROCONTROL și toate cheltuielile care au fost realizate”, a declarat Spînu.

Acesta a mai adăugat că, dacă Dumitru Vangheli a falsificat informații în CV, atunci acesta trebuie să răspundă.

„Dacă Dumitru Vangheli a falsificat informația din CV, atunci el trebuie să răspundă. Ce am văzut public din partea lui nu este nici pe departe convingător”, a conchis Spînu.

Precizăm că întreprinderea de stat MoldATSA, responsabilă de securitatea traficului aerian din Republica Moldova, a ajuns în ultimele zile în centrul unui scandal. O investigație a Ziarului de Gardă a arătat că directorul instituției, Dumitru Vangheli, ar fi indicat în CV-ul depus la concurs că a obținut licența de pilot la una dintre cele mai mari academii private de pilotaj din Canada și că a lucrat ulterior timp de doi ani ca pilot pe avioane de linie la Air Canada, informații care, potrivit ZdG, nu corespund realității. În urma investigației, Agenția Proprietății Publice l-a demis pe Vangheli începând cu 22 iunie, „ca urmare a pierderii încrederii fondatorului în persoana administratorului”, interimatul funcției urmând să fie asigurat de Andrei Cebanu, director adjunct la Autoritatea Aeronautică Civilă.

În același timp, scandalul a continuat în legătură cu Anastasia Taburceanu, verișoara președintei Maia Sandu. O investigație RISE Moldova a arătat că aceasta a fost remunerată cu peste un milion de lei în mai puțin de un an de activitate în calitate de purtătoare de cuvânt la MoldATSA. Potrivit investigației, în 2026 remunerația lunară a acesteia a depășit 120.000 de lei, fiind de aproximativ opt ori mai mare decât salariul mediu pe economie și de aproape patru ori mai mare decât indemnizația salarială a președintei Maia Sandu. Detalii – AICI.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!