Piața centrală
Максим Андреев, NewsMaker

„Au comparat ouăle cu prunele”. Despre ce tac autoritățile Moldovei, comparând datele despre COVID-19 cu alte țări

Statistica medicală a provocat mereu un interes deosebit, iar în perioada pandemiei de coronavirus, în mod special. În Moldova, Ministerul Sănătății este responsabil de informațiile despre persoanele care s-au îmbolnăvit și care au decedat din cauza COVID-19. Periodic, prim-ministrul Ion Chicu prezintă statistica actualizată în acest sens. De obicei, el face acest lucru după ce opoziția critică autoritățile pentru măsurile de carantină incorecte. În ajun, Chicu a comparat statistica mortalității provocate de coronavirus din Moldova cu cea din alte țări, de exemplu, din Belgia și Italia. Pe fundalul acestora, Moldova arăta bine. Experții consideră că o asemenea comparație este incorectă. NM a analizat dacă poate fi comparată mortalitatea din cauza COVID-19 din diferite țări și datele cui pot fi considerate corecte.

Cum autoritățile compară datele

Prim-ministrul Ion Chicu a declarat, în cadrul conferinței de presă din 19 mai, că în ce privește rata mortalității, situația din Moldova este mai bună decât cea din alte țări. Pentru comparație, Chicu a prezentat 34 de țări din spațiul european.

Conform datelor autorităților, până la 19 mai, în Moldova au decedat 213 persoane din cauza complicațiilor provocate de coronavirus, adică 60 de persoane la 1 milion de locuitori.

În multe țări care au fost menționate pentru comparație, rata mortalității provocate de coronavirus în rândul populației este mai înaltă. În Belgia, au decedat 781 de persoane din cauza coronavirusului raportat la 1 milion de locuitori, aceasta înseamnă de 60 de ori mai mult decât în Moldova. În Spania, la 1 milion de locuitori, revin 591 de persoane care au decedat din cauza COVID-19, în Italia – 252 de persoane.

Cea mai mică rată a mortalității dintre țările enumerate de premier se atestă în Letonia – aici au decedat din cauza coronavirusului 10 persoane la 1 milion de locuitori.

De asemenea, cei de la guvern au prezentat date comparative despre persoanele decedate din rândul celor infectați de COVID-19 în aceleași țări. Rata cea mai înaltă a mortalității este în Belgia – 16%, în Franța – 15%, în Marea Britanie și în Italia – câte 14%. În Moldova, acest indicator este cu mult mai mic – 3,5% din numărul celor infectați.

Menționăm că doar cu o zi până la declarațiile lui Chicu, la 18 mai, deputații PAS Dumitru Alaiba și Radu Marian au criticat acțiunile întreprinse de guvernul Moldovei în combaterea coronavirusului. Ei au comparat numărul de cazuri noi de COVID-19 înregistrate zilnic în Moldova și în alte țări, comparabile cu Moldova după suprafață și bunăstare. Conform graficului elaborat de deputați, în timp ce în Georgia, Macedonia de Nord, Lituania, Croația și Serbia numărul de cazuri noi scade în fiecare zi, în Moldova acești indicatori sunt în creștere.

Cifre halucinante

Sociologul Vasile Cantarji a comunicat pentru NM că ar trebui să comparăm foarte atent datele din diferite țări, pentru că în lume încă nu există o metologie unică de comparație a datelor statistice.

Astfel, potrivit afirmațiilor sale, este incorect să se compare țările în care speranța medie de viață este diferită. „De exemplu, în Italia, unde speranța de viață este cu mult mai mare decât în Moldova, și rata populației în vârstă este mai mare decât în Moldova. Însă în Italia, populația în vârstă este mult mai activă din punct de vedere social decât în Moldova. De aceea acolo sunt atât de multe decese”, a declarat expertul.

Menționăm că în Italia, speranța medie de viață este de aproape 83 de ani, iar în Moldova – 70,6 de ani.

Totodată, în opinia expertului, trebuie să se țină cont de faptul că în diferite țări, statistica mortalității poate fi interpretată în mod diferit. În unele țări, cauză a decesului poate fi considerată nu coronavirusul, ci o boală asociată, care s-a agravat din cauza coronavirusului, de exemplu, diabetul zaharat.

În opinia lui Cantarji, ar fi mai potrivit să se compare țările asemănătoare cu Moldova după mai mulți factori, inclusiv speranța medie de viață, perioada când a început epidemia și amploarea testării de coronavirus.

Și Ala Nemerenco, ex-ministrul sănătății, a criticat modul în care se compară rata mortalității în Moldova și în țările din Europa, declarând că acestea sunt date trunchiate, rupte din context.

„Ouă comparate cu prune, prunele – cu tractoare, iar tractoarele – cu crocodilii. Dacă aplicați o asemenea statistică, atunci aveți curaj să urmăriți rata fatalității în raioanele noastre [ale Moldovei] și o să descoperiți cifre halucinante. Nu mai jonglați cu cifrele, ar fi bine să utilizați resurse internaționale și nu powerpointuri făcute prin cabinete sumbre”, a scris Nemerenco pe Facebook.

Anterior, ex-ministrul a publicat un grafic bazat pe datele ourworldindata.org, în care este comparat numărul persoanelor decedate din cauza coronavirusului în Moldova și în țările din Europa de Est și Țările Baltice timp de șapte și trei zile, raportat la 1 milion de locuitori. Potrivit datelor publicate, în Moldova, rata mortalității zilnice este mai înaltă decât în țările selectate pentru comparație: Ungaria, Estonia, Rusia, Bulgaria și Georgia.

 

Нет описания фото.

Reprezentanța OMS în Moldova nu a comentat prezentările statistice ale guvernării și ale opoziției, ci a propus să explice într-un interviu situația privind coronavirusul în Moldova.

Cum sunt calculate decesele din cauza COVID-19 în alte țări

Menționăm că și autoritățile din alte țări sunt criticate pentru elaborarea statisticii „coronavirusului”. Astfel, conform proect.media, Ministerul Sănătății din Belarus publică o statistică neconcludentă despre situația coronavirusului în țară. Publicația menționează că statistica oficială despre mortalitatea în Belarus nu este credibilă, pentru că, potrivit datelor autorităților, mortalitatea provocată de coronavirus în Belarus este cu mult mai joasă decât în alte țări comparabile.

Și în statistica mortalității din cauza coronavirusului din Rusia nu sunt incluse toate persoanele care au fost diagnosticate cu COVID-19. În listele oficiale ale celor decedați din cauza coronavirusului nimeresc doar cei în cazul cărora necropsia va demonstra că anume coronavirusul a fost cauza decesului și nu boala asociată care s-a agravat.

Cel mai mare scandal despre „statistica coronavirusului” a avut loc în Daghestan. La 9 mai, „Meduza” a scris că în Daghestan sunt subestimate informațiile despre numărul deceselor: de exemplu, se înregistrează 20 de decese din cauza COVID-19 și peste 600 de decese – din cauza pneumoniei dobândite în comunitate. Acest lucru a denaturat și datele generale din Rusia. Câteva zile mai târziu, și Roszdravnadzor a prezentat un raport critic despre activitatea Ministerului Sănătății din Daghestan în perioada pandemiei de coronavirus. Peste trei zile, ministrul sănătății din Daghestan a oferit un interviu bloggerului Ruslan Kurbanov și, de facto, a recunoscut că într-adevăr, datele oficiale despre mortalitatea în regiune sunt micșorate considerabil. El a motivat acest lucru prin necoordonarea acțiunilor diferitelor instituții ale statului.

În prezent, conform datelor oficiale ale țărilor analizate de Ourworldindata, Moldova este pe locul doi în regiune după numărul de decese provocate de coronavirus la 1 milion de locuitori. La 20 mai, în Moldova, la 1 milion de locuitori revin 55 de persoane decedate din cauza coronavirusului. În România, acest indicator este de 59, în Ungaria – 49, în Estonia – 48.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Mai puține instrumente, mai multă eficiență: ghidul IMM-urilor pentru un ecosistem digital potrivit

Pentru IMM-urile din Republica Moldova, digitalizarea nu mai este o opțiune pentru viitor, ci o necesitate de prezent. Clienții caută, compară și cumpără deja online, iar companiile se confruntă cu un număr tot mai mare de platforme care promit să le ajute să țină pasul. Adevărata provocare nu este să adopte cât mai multă tehnologie, ci să aleagă acele instrumente care pot produce rezultate concrete: de la a fi găsit și a transforma interesul într-o vânzare, până la livrarea comenzii și revenirea clientului.

Digitalizarea nu înseamnă să fii prezent peste tot

În mediul digital există câte un instrument pentru aproape orice: publicitate, rețele sociale, plăți, gestionarea stocurilor, date despre clienți, livrare, analiză sau programe de fidelizare. Pentru un antreprenor care se ocupă deja de furnizori, angajați, clienți și operațiunile de zi cu zi, adăugarea continuă de noi platforme poate deveni rapid o povară, în loc să fie un avantaj.

De aceea, digitalizarea nu ar trebui să însemne acumularea de instrumente, ci alegerea celor potrivite. Iar punctul de pornire este o întrebare simplă: ce problemă vrem să rezolvăm? Pentru unele afaceri, provocarea este vizibilitatea. Pentru altele, este vorba despre un proces complicat de plasare a comenzilor, opțiunile limitate de livrare sau dificultatea de a transforma cumpărătorii ocazionali în clienți fideli. Un ecosistem digital bine construit ar trebui să răspundă acestor nevoi concrete și să facă afacerea mai eficientă.

Pentru IMM-urile din Moldova, marketplace-urile locale pot deveni o componentă importantă a acestui ecosistem. O astfel de platformă poate funcționa ca o extensie digitală a magazinului fizic, ajutând afacerile locale să ajungă la consumatori care caută deja produse online.

De la magazinul din cartier la telefonul clientului

Digitalizarea nu înseamnă să o iei de la zero. În multe cazuri, înseamnă să extinzi ceea ce funcționează deja. O brutărie poate prelua comenzi în avans online. Un magazin de materiale și unelte din cartier poate oferi livrare clienților din apropiere. Un producător local își poate prezenta produsele într-un marketplace și poate ajunge la consumatori dincolo de cei care trec întâmplător pe lângă magazinul său.

Aici marketplace-urile locale pot avea un rol important. În loc ca fiecare afacere mică să fie nevoită să-și creeze propriul site, să-și construiască de la zero o audiență și să dezvolte separat fiecare componentă a infrastructurii digitale, un marketplace poate reuni mai multe dintre aceste funcții într-un singur spațiu.

Pentru IMM-urile din Moldova, aceasta poate fi o modalitate practică de a-și consolida prezența online, fără să-și piardă atenția de la ceea ce știu să facă cel mai bine: să-și servească clienții și să-și dezvolte afacerea. Scopul nu este să înlocuiască magazinul fizic. Este să-i ofere o nouă ușă către client.

Patru pași pentru un ecosistem digital eficient

Un ecosistem digital poate fi privit prin cele patru etape principale ale parcursului clientului: vizibilitate, achiziție, livrare și relația cu clientul.

1. Vizibilitate: fă-ți afacerea ușor de găsit

Înainte ca un client să cumpere de la tine, trebuie să te găsească. Un magazin fizic poate avea o reputație foarte bună în cartierul său, însă aceasta nu se transferă automat în mediul online. Un profil digital actualizat, prezența în rețelele sociale, optimizarea pentru motoarele de căutare și listarea produselor pe platformele relevante pot ajuta o afacere să devină mai ușor de găsit.

Pentru IMM-urile locale, proximitatea rămâne importantă. În era livrărilor rapide, clienții nu caută doar un anumit produs, ci unul disponibil în apropiere și care poate ajunge la ei într-un timp scurt. Un marketplace local poate reduce această distanță, conectând afacerile și produsele lor cu consumatorii care caută deja ceva de cumpărat.

2. Achiziție: transformă interesul într-o cumpărătură

Să fii găsit este doar jumătate din drum. Odată ce clientul a descoperit un produs, procesul de cumpărare trebuie să fie cât mai simplu. Un proces de plată complicat, informații neclare despre produs, opțiuni limitate de plată sau incertitudinea privind livrarea pot transforma rapid interesul într-o comandă abandonată. Magazinele online, listările pe marketplace-uri, serviciile de tip „comandă online și ridică din magazin” și publicitatea integrată în platforme pot elimina o parte dintre aceste obstacole.

Pentru IMM-uri, platformele care reunesc mai multe funcții într-un singur loc pot fi deosebit de utile, deoarece reduc numărul sistemelor separate care trebuie administrate. Obiectivul este simplu: mai puține clickuri, întrebări și mai puține motive pentru care clientul să renunțe.

3. Livrare: ajungi la client fără să construiești totul de la zero

Odată plasată comanda, experiența clientului nu se încheie. Livrarea produsului în condiții bune și la timp poate fi una dintre cele mai mari provocări operaționale pentru o afacere mică. Crearea unei flote proprii sau a unei întregi infrastructuri logistice nu este o soluție realistă pentru fiecare IMM. Platformele de livrare la cerere și serviciile externe de logistică pot oferi o alternativă, permițând companiilor să utilizeze infrastructură care există deja.

Un magazin local poate livra clienților din apropiere fără să întrețină o flotă proprie. O brutărie sau un restaurant poate ajunge la clienți care nu se pot deplasa. Un magazin specializat își poate extinde aria de deservire fără să deschidă o nouă locație fizică. Tehnologia nu trebuie să facă o afacere locală mai puțin locală. Poate pur și simplu să o ajute să servească mai mulți oameni.

4. Relația cu clientul: transformă prima comandă într-un motiv de revenire

Câștigarea unui client este doar începutul. Pentru un IMM, la fel de important ca atragerea de cumpărători noi este să-i convingă pe cei existenți să revină. Programele de fidelizare, ofertele personalizate, comunicarea automatizată și notificările privind disponibilitatea produselor pot transforma o achiziție ocazională într-o relație de durată. Instrumentele digitale pot oferi, de asemenea, informații valoroase despre comportamentul clienților. Ce produse caută? Când cumpără? Ce oferte îi determină să revină? Pentru o afacere mică, astfel de informații pot transforma digitalizarea dintr-un simplu canal de vânzări într-un instrument care ajută antreprenorul să ia decizii mai bune.

Moldova face parte dintr-o schimbare mai amplă la nivel european

Ceea ce se întâmplă în Moldova reflectă o transformare mult mai amplă care are loc în Europa. Consumatorii au un stil de viață tot mai aglomerat și mai puțin previzibil. În marile orașe, traficul, timpul petrecut în drum spre serviciu și aglomerația urbană influențează modul în care oamenii fac cumpărături și timpul pe care îl au la dispoziție. Confortul și rapiditatea devin tot mai mult parte din așteptările clienților.

Pentru IMM-uri, acest context creează atât presiune, cât și oportunități. Instrumentele digitale pot face mai simplă descoperirea unei afaceri, mai rapidă plasarea unei comenzi și mai comodă primirea acesteia. În același timp, ele pot ajuta afacerile mici să concureze într-un mediu în care companiile mari au avut în mod tradițional avantaje în ceea ce privește tehnologia, acoperirea și infrastructura. Dar digitalizarea nu elimină avantajele afacerilor locale. O brutărie din cartier își cunoaște clienții. Un magazin local își înțelege comunitatea. Un mic producător are o poveste și o identitate care nu pot fi reproduse cu ușurință de o companie internațională de mari dimensiuni. Oportunitatea constă în combinarea acestor avantaje cu beneficiile tehnologiei. Viitorul comerțului nu înseamnă neapărat fizic versus digital. Înseamnă, tot mai mult, fizic și digital care funcționează împreună.

Mai puține instrumente, dar mai bine alese

Provocarea pentru antreprenorii din IMM-uri în următorii ani nu va fi lipsa instrumentelor digitale. Dimpotrivă, vor exista probabil prea multe. Afacerile care vor avea cel mai mult de câștigat nu vor fi neapărat cele care folosesc cele mai multe platforme. Vor fi cele care aleg instrumentele ce le fac cu adevărat mai ușor de găsit, mai ușor de cumpărat de la ele, mai ușor de livrat și mai ușor de ales din nou.

Pentru IMM-urile din Moldova, marketplace-urile locale pot face parte din această tranziție, oferind o cale suplimentară către clienți și ajutând afacerile să participe la economia digitală fără să fie nevoite să construiască singure fiecare componentă.

Digitalizarea nu ar trebui să schimbe ceea ce face o afacere locală unică. Ar trebui să-i amplifice avantajele. Un ecosistem digital bine construit nu transformă o afacere mică într-o companie de tehnologie. Îi oferă antreprenorului mai mult timp, clientului mai multă comoditate și afacerii locale șanse mai bune de a concura. În cele din urmă, obiectivul nu este mai multă tehnologie. Este o afacere mai bună, susținută de tehnologia potrivită.

Despre Glovo

Glovo este o platformă tehnologică de top care conectează clienții, companiile și curierii, oferind servicii la cerere din mai multe categorii, de la restaurante locale, magazine alimentare și supermarketuri până la magazine și branduri de retail. În calitate de pionier în Quick Commerce, următoarea generație a comerțului electronic, viziunea Glovo este de a construi cea mai mare piață online, oferind tuturor acces, în doar câteva minute, la produsele și serviciile disponibile în orașul lor. Fondată în 2015 la Barcelona, compania activează în 22 de țări din Europa, Asia Centrală și Africa. Pentru mai multe informații despre Glovo, accesați https://about.glovoapp.com/

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: