VinOpera revine pe scena de la Castel Mimi într-o seară de excepţie, cu muzică clasică, voci superbe şi vin select

Fundaţia Constantin Mimi menţine muzica clasică în calendarul cultural al Republicii Moldova şi readuce la Castel Mimi, la început de toamnă, cea de-a VIII-a ediţie a Festivalului Internaţional de Muzică Clasică VinOpera. Şi în acest an, pe scena singurului castel vinicol din ţară, vor răsuna arii celebre, interpretate de muzicieni cu renume internaţional.

60 de muzicieni ai Orchestrei Municipale „Camerata Chişinău”, sub bagheta dirijorului Cristian Spătaru, vor acompania vocile incontestabile a patru solişti ai Operei Naţionale Bucureşti – Sorana Negrea, Alexandru Constantin, Georgiana Dumitru şi Bogdan Mihai – care pe 13 septembrie vor crea o seară excepţională de muzică clasică, la Castel Mimi.

Sorana Negrea – solistă a Operei Naţionale Bucureşti, laureată a numeroase concursuri de specialitate, care a susţinut concerte în ţară şi în afara României. Alexandru Constantin – bariton al Operei Naţionale Bucureşti şi Opera Naţională Română din Iaşi, invitat al Teatrului de Operă şi Balet „Maria Bieşu” din Chişinău. Alexandru Constantin, îndrăgostit de genul muzical lied, este câştigătorul Premiului I la Concursul Internaţional de Lied „Hariclea Darclee” ediția desfăşurată la București. Un alt nume care va evolua pe scena VinOpera 2025 este şi Georgiana Dumitru, solistă a Operei Naţionale Bucureşti, cea care timp de trei ani consecutiv a obţinut bursa Fundației Regale Margareta a României, laureată a Concursului Internațional de Canto „George Enescu” de la Paris, ediția din 2018.

Printre cele mai celebre voci ale VinOperei din acest an este cea a lui Bogdan Mihai, tenor al Operei Naţionale Bucureşti şi Ateneului Român de la Bucureşti. Bogdan Mihai a cântat pe scene lirice din oraşe mari precum: Stuttgart, Berlin, Paris, Montréal, Dubai, Milano, Barcelona, Salzburg, Geneva, Zurich, Amsterdam, Tokyo şi Sankt Petersburg, iar de 10 ani consecutiv are onoarea să fie invitat la Stuttgart Staatsoper. A cântat un rol până în prezent de peste 250 ori pentru publicul român și internațional, și anume cel al Contelui Almaviva din Opera Il Barbiere di Siviglia de Rossini. Cu acest rol, Bogdan Mihai a fost declarat primul român care a făcut o premieră absolută la Teatrul Bolșoi de la Moscova interpretând aria finală. Tenorul a împărțit aceeaşi scenă cu celebra Lara Fabian, în cadrul Festivalului Internațional „Elena Teodorini” de la Craiova, interpretând în duet splendida piesă „Caruso”.

Cei patru solişti ai Operei Române Bucureşti vor interpreta arii celebre sub bagheta dirijorului şi compozitorului Cristian Spătaru, care a studiat Compoziţia, Dirijatul orchestral şi coral la Viena, iar actualmente este Director Artistic al Teatrului Naţional de Operă şi Balet „Maria Bieşu”. Are în palmaresul său realizări notabile, printre care obţinerea Premiului al II-lea în cadrul Premio Guido Cantelli în anul 2022 şi obţinerea titlului de „Cel Mai Bun Dirijor Român” la două ediţii ale Concursului Internaţional de Dirijat „Jeunesses Musicales” în anii 2019 și 2021. În calitate de compozitor, Cristian Spătaru a creat aproape 100 de lucrări care au fost interpretate în numeroase locații prestigioase din Viena.

Cu aceste nume sonore ale Operei Române, Festivalul Internaţional VinOpera ediţia 2025 va crea o punte culturală pentru melomanii şi pasionaţii de vinuri de pe ambele maluri ale Prutului. Pe 13 septembrie, Fundaţia Constantin Mimi vă aşteaptă la o seară de excepţie în care muzica clasică va răsuna sub cerul liber de la Castel Mimi, una dintre capodoperele arhitecturale ale Republicii Moldova, incluse în top 15 cele mai frumoase vinării din lume.

Prin acest eveniment, Fundația Constantin Mimi pune în valoare nu doar patrimoniul cultural al Republicii Moldova din mediul rural, ci și devine o platformă de coeziune socială, atrăgând turiști care contribuie direct la dezvoltarea economică și culturală a regiunii.

Şi în acest an, Festivalul Internaţional de Muzică Clasică VinOpera continuă angajamentul faţă de sustenabilitate şi grijă pentru mediu. Pentru a doua ediţie consecutiv, evenimentul va fi organizat în totalitate cu cu energie regenerabilă, produsă de parcul fotovoltaic al Castel Mimi. Astfel, tot necesarul de energie pentru concert, scenă, dar şi iluminat va fi asigurat de soare.

Ca de fiecare dată, organizăm o cursă specială şi recomandăm publicului să dea prioritate trenului ca mijloc de transport mai ecologic, lăsând pentru o seară maşinile în parcare, pentru a putea savura o seară de muzică şi vin de excepţie. O altă realizare care contribuie la protejarea mediului este faptul că am exclus în totalitate plasticul de la evenimentele noastre, iar fiecare participant adult primeşte la intrare câte un pahar pentru vin din sticlă.

Urmăriţi site-urile şi reţelele sociale ale Fundaţiei Constantin Mimi şi Castel Mimi, pentru a afla detalii despre acces şi bilete. Ne vedem la VinOpera – unul dintre cele mai importante evenimente culturale ale toamnei din Republica Moldova.

Festivalul Internațional de Muzică Clasică VinOpera, ediția a VIII-a, este organizat de către Fundația Constantin Mimi, finanțat de către Ministerul Culturii al Republicii Moldova, Institutul Cultural Român la Chișinău „Mihai Eminescu”, în parteneriat cu Mastercard, Orange și Castel Mimi.

Biletele pot fi achiziționate online pe iTicket.md.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

oficial.md

Consiliul Europei: Republica Moldova, printre statele europene cu cele mai ridicate rate de încarcerare

Republica Moldova se numără printre țările europene cu cele mai ridicate rate de încarcerare, potrivit statisticilor penale anuale SPACE I pentru 2025, publicate de Consiliul Europei. Cu 245 de deținuți la 100 000 de locuitori, Republica Moldova ocupă locul al treilea în Europa, fiind depășită doar de Turcia și Azerbaidjan.

Raportul arată că la 31 ianuarie 2025, cele mai ridicate rate de încarcerare au fost înregistrate în Turcia (458 de deținuți la 100 000 de locuitori), Azerbaidjan (271) și Republica Moldova (245). Moldova este urmată de Georgia (232), Ungaria (206) și Muntenegru (200).

În ceea ce privește gradul de ocupare a penitenciarelor, Republica Moldova se află aproape de media europeană. Sistemul penitenciar moldovenesc a raportat 87 de deținuți la 100 de locuri disponibile, în condițiile în care densitatea mediană europeană este de 89 de deținuți la 100 de locuri. Spre comparație, unele state europene se confruntă cu supraaglomerare severă, precum Franța și Turcia, cu câte 131 de deținuți la 100 de locuri.

Raportul evidențiază și faptul că Republica Moldova are una dintre cele mai tinere populații carcerale din Europa. Vârsta medie a deținuților moldoveni este de 30 de ani, cea mai scăzută dintre statele analizate, în timp ce media europeană este de 39 de ani.

Totodată, 4,2% dintre deținuții din penitenciarele moldovenești au vârsta de peste 65 de ani, un procent comparabil cu cel înregistrat în Portugalia și Norvegia.

Datele SPACE I mai arată că Republica Moldova se numără printre statele europene cu cele mai reduse proporții de deținuți străini. Aceștia reprezintă doar 1,9% din totalul populației carcerale, față de media europeană de 17%. Doar România are o pondere mai mică, de 1,1%.

Statisticile SPACE I sunt elaborate anual de Consiliul Europei și analizează evoluția populațiilor penitenciare din statele europene.

Imagine simbol

Chișinăul răspunde la acuzațiile Tiraspolului privind interferența în „alegerile” pentru noul lider de facto al Transnistriei

Așa-zisele scrutine electorale organizate în regiunea transnistreană, care nu se află sub controlul autorităților constituționale ale Republicii Moldova, încalcă suveranitatea și integritatea teritorială a țării, Constituția și legislația națională. Declarația a fost făcută de Biroul politici de reintegrare într-un comentariu pentru NewsMaker, după ce Tiraspolul a acuzat Chișinăul că ar plănui să interfereze în „alegerile” noului lider de facto al regiunii, programate pentru luna decembrie.

Pretinsele exerciții electorale desfășurate periodic în regiunea transnistreană sfidează în mod constant suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova, prevederile constituționale și legislația națională în vigoare. Democratizarea și demilitarizarea regiunii transnistrene – autoizolată, militarizată și menținută într-o cenzură informațională dură de factori de propagandă special instruiți – reprezintă elemente esențiale pentru avansarea în procesul de reglementare finală a conflictului, respectând caracterul teritorial integru al țării, în frontierele recunoscute de comunitatea internațională”, a declarat Biroul politici de reintegrare.

Instituția a mai menționat că autoritățile constituționale vor continua să promoveze politici „ferme” și „eficiente” de reintegrare a țării.

Afirmațiile Biroului vin după ce, într-un interviu pentru presa rusă, așa-zisul „ministru al securității” din regiunea transnistreană, Valerii Ghebos, a acuzat Chișinăul că ar intenționa să intervină în „alegerile” pentru funcția de lider de facto al regiunii. El susține că Serviciul de Informații și Securitate (SIS) ar urma să facă presiuni asupra funcționarilor electorali din stânga Nistrului, inclusiv să-i „amenințe” cu retragerea cetățeniei Republicii Moldova.

În reacție, SIS a catalogat afirmațiile drept speculații și a menționat că acestea „nu merită comentarii suplimentare”.

European Union 2026 - Source : EP/Daina LE LARDIC

Maia Sandu, în Parlamentul European: Moldova este pregătită pentru deschiderea oficială a tuturor clusterelor de negociere (VIDEO)

Președinta Maia Sandu a declarat că Republica Moldova este pregătită de deschiderea oficială a tuturor clusterelor de negociere pentru aderarea la UE. Ea a mai spus că autoritățile de la Chișinău își doresc începerea discuțiilor formale. Afirmațiile au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă cu președinta Parlamentului Europeană, Roberta Metsola, la Strasbourg, pe 19 mai.

Moldova este pregătită pentru toate negocierile pe toate clusterele. Suntem pregătiți de ceva timp, fapt recunoscut și de Comisie (Comisia Europeană – n. r.), și de Consiliu (Consiliul European – n. r.). Deschiderea oficială negocierilor pe toate clusterele va permite Moldovei să facă următorii pași. Mai este multă muncă care trebuie realizată. Dar vrem să ni se permită să avansăm spre următorii pași”, a declarat Maia Sandu.

Amintim că Republica Moldova, împreună cu Ucraina, a obținut statutul de țară candidată la aderarea la Uniunea Europeană în iunie 2022. Cele două state au lansat oficial negocierile de aderare în iunie 2024, iar în prezent poartă discuții tehnice cu Comisia Europeană pe toate cele șase clustere de negociere.

Deschiderea formală a clusterelor de negociere a fost blocată de opoziția Guvernului de la Budapesta, condus de Viktor Orban, față de candidatura Ucrainei. Orban, considerat apropiat Kremlinului, a declarat în repetate rânduri că inițierea negocierilor cu Ucraina, care se confruntă cu agresiunea militară rusă, ar putea atrage UE în război.

În urma alegerilor parlamentare din Ungaria, desfășurate în aprilie, Orban și partidul său, Fidesz, au pierdut puterea. Guvernarea a fost preluată de Tisza, iar liderul formațiunii, Peter Magyar, a devenit prim-ministru. Noul lider de la Budapesta a semnalat că nu se va opune avansării procesului de negociere, ceea ce a relansat discuțiile privind deschiderea formală a clusterelor de aderare.

Pe 20 aprilie, comisara europeană pentru Extindere, Marta Kos, a declarat că, în pofida presiunilor Rusiei și a consecințelor războiului din Ucraina, Republica Moldova realizează „reforme de calitate într-un ritm rapid” pe calea aderării la Uniunea Europeană. Ea și-a exprimat, de asemenea, speranța că Consiliul UE va lua în curând decizia de a deschide oficial toate cele șase clustere de negocieri.

European Union 2026 - Source : EP/Daina LE LARDIC

Maia Sandu, despre nota juriului Moldovei pentru România la Eurovision: „Nu ar trebui să permitem nimic să afecteze relația dintre cele două țări”

Președinta Maia Sandu a declarat că cetățenii din Republica Moldova și România nu ar trebuie să lase nimic să deterioreze relația dintre cele două state, după scandalul privind scorul mic acord României în finala Eurovision 2026 de către juriul de la Chișinău. Oficiala a menționat că „cel mai important” este că publicul din Republica Moldova a oferit punctaj maxim. Afirmațiile au fost făcute în timpul unei conferințe de presă la Strasbourg, marți, 19 mai.

Cred că nu ar trebui să permitem nimic și nimănui să afecteze relația dintre cele două țări și cred cu tărie că este important faptul că oamenii din Moldova au acordat cea mai înaltă apreciere cântăreței române. Aceasta este cea mai importantă parte”, a declarat Maia Sandu.

Amintim că juriul R. Moldova la Eurovision a acordat doar 3 puncte reprezentantei României în finala concursului muzical, ceea ce a provocat un val de critici pe ambele maluri ale Prutului.

Juriul a fost format din șapte persoane, printre care directorul general adjunct al companiei publice „Teleradio-Moldova” (TRM), Andrei Zapșa. Componența a fost aprobată de TRM, care a fost responsabilă de participarea Republicii Moldova la Eurovision.

Pe fundalul controversei, ministrul Culturii, Cristian Jardan, a declarat că este nevoie „de explicații” cu privire la notele acordate, iar deputatul PAS Dinu Plîngău a solicitat demisiile conducerii „Teleradio-Moldova”.

La rândul său, TRM a emis o declarație în care a precizat că membrii juriului au fost selectați în conformitate cu regulamentul stabilit în acest sens de Uniunea Europeană pentru Radio şi Televiziune (UERT), organizatorul Eurovision. Compania publică a mai subliniat că nu a influențat decizia juriului și s-a disociat de punctajele acordate.

Iar pe 18 mai, directorul general al TRM, Vlad Țurcanu, a anunțat că demisionează în contextul scandalului. El a spus că rezultatul jurizării nu reflectă atitudinea Republicii Moldova față de România. „Sentimentul nostru pentru România nu poate fi decât unul de dragoste”, a adăugat el.

Menționăm că, în cadrul televotului, publicul din Republica Moldova a acordat României 12 puncte, scorul maxim.

România a fost reprezentată la ediția din acest an a Eurovision de Alexandra Căpitănescu, cu piesa „Choke me”. Statul a încheiat competiția pe locul 3.

screenshot

„S-a făcut de râs”. Eurodeputat, după ce Cristian Rizea a întrerupt discursul Maiei Sandu din Parlamentul European (VIDEO)

Eurodeputatul Siegfried Mureșan consideră că fostul deputat Cristian Rizea „s-a făcut de râs”, după ce a întrerupt discursul președintei Maia Sandu din Parlamentul European, în timpul ceremoniei de decernare a Ordinului European de Merit și a acuzat-o că ar fi „dictator”. Oficialul, care a fost prezent la eveniment, a catalogat învinuirile lui Rizea ca fiind „ridicole” și a menționat că parlamentarii europeni nu le cred. Afirmațiile au fost făcute marți, 19 mai, pentru NewsMaker.

E irelevant. (…) Un cetățean nemulțumit a ieșit să spună că Maia Sandu ar fi dictator. Nu te crede nimeni cu o astfel de afirmație ridicolă. Deci o persoană s-a făcut de râs. Remarcabilă a fost reacția întregului Parlament European. Toate grupurile politice parlamentare au fost în solidaritate cu președinta Maia Sandu. S-au ridicat în picioare, au susținut discursul ei prin aplauze prelungite. Deci vedem foarte clar că oamenii în Uniunea Europeană înțeleg lupta care are loc în Republica Moldova, înțeleg cine dorește să oprească parcursul european al Republicii Moldova. Și Parlamentul European nu s-a uitat neajutorat astăzi, ci a fost în deplină solidaritate cu președinta Maia Sandu și implicit cu toți cetățenii Republicii Moldova, care de ani de zile luptă pentru valori europene, fac eforturi”, a a declarat Siegfried Mureșan.

Amintim că, pe 19 mai, Maia Sandu a fost decorată cu Ordinul European de Merit, distincție instituită de Parlamentul European cu ocazia marcării a 75 de ani de la Declarația Schuman. Ceremonia de decernare a avut loc în plenul legislativului european de la Strasbourg.

În timp ce Maia Sandu ținea discursul de acceptare la tribuna centrală, Cristian Rizea, care se afla în zona pentru presă, a perturbat momentul. Fostul deputat, condamnat anterior pentru corupție, s-a prezentat drept „jurnalist” și a strigat că lidera de la Chișinău ar fi „dictator”, înainte de a fi scos din plenul legislativului.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: