VinOpera revine pe scena de la Castel Mimi într-o seară de excepţie, cu muzică clasică, voci superbe şi vin select

Fundaţia Constantin Mimi menţine muzica clasică în calendarul cultural al Republicii Moldova şi readuce la Castel Mimi, la început de toamnă, cea de-a VIII-a ediţie a Festivalului Internaţional de Muzică Clasică VinOpera. Şi în acest an, pe scena singurului castel vinicol din ţară, vor răsuna arii celebre, interpretate de muzicieni cu renume internaţional.

60 de muzicieni ai Orchestrei Municipale „Camerata Chişinău”, sub bagheta dirijorului Cristian Spătaru, vor acompania vocile incontestabile a patru solişti ai Operei Naţionale Bucureşti – Sorana Negrea, Alexandru Constantin, Georgiana Dumitru şi Bogdan Mihai – care pe 13 septembrie vor crea o seară excepţională de muzică clasică, la Castel Mimi.

Sorana Negrea – solistă a Operei Naţionale Bucureşti, laureată a numeroase concursuri de specialitate, care a susţinut concerte în ţară şi în afara României. Alexandru Constantin – bariton al Operei Naţionale Bucureşti şi Opera Naţională Română din Iaşi, invitat al Teatrului de Operă şi Balet „Maria Bieşu” din Chişinău. Alexandru Constantin, îndrăgostit de genul muzical lied, este câştigătorul Premiului I la Concursul Internaţional de Lied „Hariclea Darclee” ediția desfăşurată la București. Un alt nume care va evolua pe scena VinOpera 2025 este şi Georgiana Dumitru, solistă a Operei Naţionale Bucureşti, cea care timp de trei ani consecutiv a obţinut bursa Fundației Regale Margareta a României, laureată a Concursului Internațional de Canto „George Enescu” de la Paris, ediția din 2018.

Printre cele mai celebre voci ale VinOperei din acest an este cea a lui Bogdan Mihai, tenor al Operei Naţionale Bucureşti şi Ateneului Român de la Bucureşti. Bogdan Mihai a cântat pe scene lirice din oraşe mari precum: Stuttgart, Berlin, Paris, Montréal, Dubai, Milano, Barcelona, Salzburg, Geneva, Zurich, Amsterdam, Tokyo şi Sankt Petersburg, iar de 10 ani consecutiv are onoarea să fie invitat la Stuttgart Staatsoper. A cântat un rol până în prezent de peste 250 ori pentru publicul român și internațional, și anume cel al Contelui Almaviva din Opera Il Barbiere di Siviglia de Rossini. Cu acest rol, Bogdan Mihai a fost declarat primul român care a făcut o premieră absolută la Teatrul Bolșoi de la Moscova interpretând aria finală. Tenorul a împărțit aceeaşi scenă cu celebra Lara Fabian, în cadrul Festivalului Internațional „Elena Teodorini” de la Craiova, interpretând în duet splendida piesă „Caruso”.

Cei patru solişti ai Operei Române Bucureşti vor interpreta arii celebre sub bagheta dirijorului şi compozitorului Cristian Spătaru, care a studiat Compoziţia, Dirijatul orchestral şi coral la Viena, iar actualmente este Director Artistic al Teatrului Naţional de Operă şi Balet „Maria Bieşu”. Are în palmaresul său realizări notabile, printre care obţinerea Premiului al II-lea în cadrul Premio Guido Cantelli în anul 2022 şi obţinerea titlului de „Cel Mai Bun Dirijor Român” la două ediţii ale Concursului Internaţional de Dirijat „Jeunesses Musicales” în anii 2019 și 2021. În calitate de compozitor, Cristian Spătaru a creat aproape 100 de lucrări care au fost interpretate în numeroase locații prestigioase din Viena.

Cu aceste nume sonore ale Operei Române, Festivalul Internaţional VinOpera ediţia 2025 va crea o punte culturală pentru melomanii şi pasionaţii de vinuri de pe ambele maluri ale Prutului. Pe 13 septembrie, Fundaţia Constantin Mimi vă aşteaptă la o seară de excepţie în care muzica clasică va răsuna sub cerul liber de la Castel Mimi, una dintre capodoperele arhitecturale ale Republicii Moldova, incluse în top 15 cele mai frumoase vinării din lume.

Prin acest eveniment, Fundația Constantin Mimi pune în valoare nu doar patrimoniul cultural al Republicii Moldova din mediul rural, ci și devine o platformă de coeziune socială, atrăgând turiști care contribuie direct la dezvoltarea economică și culturală a regiunii.

Şi în acest an, Festivalul Internaţional de Muzică Clasică VinOpera continuă angajamentul faţă de sustenabilitate şi grijă pentru mediu. Pentru a doua ediţie consecutiv, evenimentul va fi organizat în totalitate cu cu energie regenerabilă, produsă de parcul fotovoltaic al Castel Mimi. Astfel, tot necesarul de energie pentru concert, scenă, dar şi iluminat va fi asigurat de soare.

Ca de fiecare dată, organizăm o cursă specială şi recomandăm publicului să dea prioritate trenului ca mijloc de transport mai ecologic, lăsând pentru o seară maşinile în parcare, pentru a putea savura o seară de muzică şi vin de excepţie. O altă realizare care contribuie la protejarea mediului este faptul că am exclus în totalitate plasticul de la evenimentele noastre, iar fiecare participant adult primeşte la intrare câte un pahar pentru vin din sticlă.

Urmăriţi site-urile şi reţelele sociale ale Fundaţiei Constantin Mimi şi Castel Mimi, pentru a afla detalii despre acces şi bilete. Ne vedem la VinOpera – unul dintre cele mai importante evenimente culturale ale toamnei din Republica Moldova.

Festivalul Internațional de Muzică Clasică VinOpera, ediția a VIII-a, este organizat de către Fundația Constantin Mimi, finanțat de către Ministerul Culturii al Republicii Moldova, Institutul Cultural Român la Chișinău „Mihai Eminescu”, în parteneriat cu Mastercard, Orange și Castel Mimi.

Biletele pot fi achiziționate online pe iTicket.md.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

parlament.md

Dodon la politică externă, Nichita și Usatîi la securitate națională. Membrii celor 12 comisii parlamentare și liderii lor

În Parlamentul de legislatura a XII-a au fost constituite 12 comisii permanente. Comparativ cu legislatura trecută, a fost creată o comisie nouă, care va fi responsabilă pentru domeniul integrării europene. Pe 30 octombrie a fost stabilită componența comisiilor parlamentare. Șapte dintre cele 12 comisii vor fi conduse de Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), două de Partidul Socialiștilor (PSRM) și câte una de „Alternativa”, de „Partidul Nostru” și de Partidul Comuniștilor (PCRM).

Comisia juridică, pentru numiri și imunități

Este formată din 9 membri:

  • Președintă: deputata PAS Veronica Roșca
  • Vicepreședinți: deputatul PAS Vasile Grădinaru și deputatul PSRM Pavel Voicu
  • Secretar: deputatul PAS Igor Chiriac
  • Membri: deputații PAS Artemie Cătănoi și Roman Cojuhari, deputatul „Alternativa” Alexandr Stoianoglo, deputatul „Partidul Nostru” Alexandr Berlinschii și deputatul neafiliat Vasile Tarlev

Comisia pentru economie, buget și finanțe

Este formată din 11 membri:

  • Președinte: deputatul PAS Radu Marian
  • Vicepreședinți: deputații PAS Victoria Belous și Dorian Istratii, deputata „Alternativa” Olga Ursu
  • Secretar: deputatul PAS Ilie Ionaș
  • Membri: deputații PAS Alic Baraboi și Dorin Recean, deputatul PSRM Petru Burduja, deputatul PCRM Andrei Godoroja, deputata „Partidul Nostru” Stela Onuțu, deputatul „Democrația Acasă” Vasile Costiuc

Comisia pentru securitate națională, apărare și ordine publică

Este formată din 7 membri:

  • Președinte: deputatul PAS Lilian Carp
  • Vicepreședinți: deputatul PAS Andrian Cheptonar și deputatul „Partidul Nostru” Renato Usatîi
  • Secretară: deputata PAS Anastasia Nichita
  • Membri: deputatul PAS Viorel Bostan, deputatul PSRM Marcel Cenușa și deputatul „Democrația Acasă” Alexandru Chițu

Comisia pentru integrare europeană

Este formată din 11 membri:

  • Președinte: deputatul PAS Marcel Spatari
  • Vicepreședinți: deputata PAS Ana Calinici și deputata PSRM Olga Cebotari
  • Secretar: deputatul PAS Ion Babici
  • Membri: deputații PAS Tatiana Cucuietu, Dinu Plîngău și Nicolae Popescu, deputatul PCRM Constantin Starîș, deputatul „Alternativa” Gaik Vartanean, deputata „Partidul Nostru” Elena Grițco, deputata „Democrația Acasă” Ana Țurcan-Oboroc

Comisia pentru politică externă

Este formată din 7 membri:

  • Președintă: deputata PAS Doina Gherman
  • Vicepreședinți: deputatul PAS Adrian Băluțel și deputatul „Democrația Acasă” Alexandru Verșinin
  • Secretar: deputatul PAS Ion Groza
  • Membri: deputatul PAS Mihail Druță, deputatul PSRM Igor Dodon, deputatul „Alternativa” Ion Chicu

Comisia pentru drepturile omului și relații interetnice

Este formată din 6 membri:

  • Președinte: deputatul PSRM Grigore Novac
  • Vicepreședintă: deputata PAS Natalia Davidovici
  • Secretar: deputatul PCRM Adrian Domentiuc
  • Membri: deputatele PAS Ana Butucea și Galina Dragan, deputatul PSRM Grigorie Uzun

Comisia pentru administrație publică și dezvoltare regională

Este formată din 7 membri:

  • Președintă: deputata „Alternativa” Liliana Iaconi
  • Vicepreședintă: deputata PAS Larisa Voloh
  • Secretar: deputatul PSRM Dorin Pavaloi
  • Membri: deputații PAS Nicolae Draganel, Maria Gonța și Ersilia Qatrawi, deputata PSRM Zinaida Greceanîi

Comisia pentru cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media

Este formată din 11 membri:

  • Președintă: deputata PAS Liliana Nicolaescu-Onofrei
  • Vicepreședinți: deputatul PAS Virgiliu Pâslariuc și deputata PSRM Adela Răileanu
  • Secretară: deputata PAS Marcela Adam
  • Membri: deputații PAS Nicolae Botgros, Constantin Cheianu și Maxim Potîrniche, deputata PSRM Ala Ursu-Antoci, deputata PCRM Diana Caraman, deputata „Alternativa” Gabriela Cuneva, deputata „Democrația Acasă” Valentina Meșină

Comisia pentru agricultură și industrie alimentară

Este formată din 7 membri:

  • Președinte: deputatul „Partidul Nostru” Serghei Ivanov
  • Vicepreședintă: deputata PAS Ludmila Catlabuga
  • Secretar: deputatul PAS Iurie Levinschi
  • Membri: deputații PAS Maria Acbaș și Valeriu Robu, deputata PCRM Vera Cernega, deputatul „Democrația Acasă” Sergiu Stefanco

Comisia pentru protecție socială, sănătate și familie

Este formată din 11 membri:

  • Președinte: deputatul PAS Adrian Belîi
  • Vicepreședinți: deputata PAS Marina Morozova și deputatul PSRM Vladimir Odnostalco
  • Secretară: deputata PAS Ludmila Adamciuc
  • Membri: deputații PAS Vladimir Bolea, Emil Ceban și Dan Perciun, deputatul PSRM Vlad Batrîncea, deputata PCRM Inga Sibova, deputatul „Alternativa” Ion Ceban, deputata „Partidul Nostru” Nina Cereteu

Comisia pentru mediu, climă și tranziție verde

Este formată din 8 membri:

  • Președinte: deputatul PCRM Valeriu Muduc
  • Vicepreședinte: deputatul PAS Sergiu Lazarencu
  • Secretară: deputata PAS Larisa Novac
  • Membri: deputații PAS Artur Mija și Mihail Popșoi, deputatele PSRM Alla Darovannaia și Alla Pilipețcaia, deputatul „Alternativa” Marc Tkaciuck

Comisia pentru control al finanțelor publice

Este formată din 5 membri:

  • Președinte: deputatul PSRM Adrian Lebedinskii
  • Vicepreședinte: deputatul PAS Eugeniu Sinchevici
  • Secretară: deputata PAS Stela Macari
  • Membri: deputatul PSRM Bogdat Țîrdea și deputatul PCRM Vladimir Voronin

Comisiile permanente sunt organe de lucru ale Parlamentului. Acestea examinează proiecte de acte legislative şi propuneri legislative în vederea elaborării rapoartelor sau avizelor, efectuează anchete parlamentare, dezbat şi hotărăsc asupra altor probleme, inclusiv din însărcinarea preşedintelui Parlamentului sau a vicepreşedinţilor. În probleme ce ţin de domeniul lor de activitate, comisiile permanente pot fi consultate de organele administraţiei publice, de alte organe sau întreprinderi, instituţii şi organizaţii, de alte părţi interesate.

colaj NM

Plîngău și Usatîi, replici acide pe funcția din Comisia securitate națională: „Ați ajuns în parlament cu „бесплатная путёвка”

Deputatul PAS Dinu Plîngău și colegul său din partea „Partidului Nostru” (PN), Renato Usatîi, au avut un schimb de replici la ședința plenară din 30 octombrie, referitor la funcția de vicepreședinte al Comisie parlamentare pentru securitate națională, apărare și ordine publică, pentru care a fost înaintat cel din urmă. Plîngău consideră că profilul lui Usatîi ar fi nepotrivit pentru această poziție și a propus ca deputatei PN, Elena Grițco, nominalizată în calitate de membră în Comisia pentru integrare europeană, să îi fie acordată poziția de vicepreședintă în cadrul acesteia în schimb. Vicepreședinta Parlamentului, Doina Gherman, a menționat că propunerea lui Plîngău poate fi implementată cu acordul formațiunii, însă PN a respins inițiativa.

În timpul dezbaterilor proiectului de hotărâre privind componența nominală a celor 12 comisii parlamentare, deputatul PAS Dinu Plîngău s-a arătat nemulțumit de acordarea poziției de vicepreședinte al Comisiei pentru securitate națională, apărare și ordine publică.

Să fie făcută în spiritul respectării regulamentului Parlamentului această rocadă pentru fracțiunea „Partidului Nostru”, să nu îi fie acordată funcția de vice la securitate. În schimb, iată, este doamna Grițco la integrare europeană. Nimeni n-are nicio obiecție față de personalitatea dumneaei. Să fie acordată funcția de vice la comisia integrare europeană. Și, nu vă supărați, dar fiecare nominalizare într-o comisie trebuie să țină cont și de profilul deputatului. (…) Nu te supăra Renato, tot internetul bântuie cu o fotografie cu tine la peretele unui comisariat, nu știu, în cătușe, fără cătușe. Domnul Usatîi singur se lăuda că are dosare penale, nu știu, finalizate, în Republica Moldova, peste hotare.  Și noi acum vrem să-l facem șef la securitate? Eu solicit să fie pus în dezbatere, dacă nu s-a discutat la ședința Biroului acest subiect”, a spus el.

În replică, liderul fracțiunii „Partidul Nostru” l-a acuzat pe Plîngău, fost președinte al Platformei DA, ales deputat pe lista PAS, în urma încheierii unui „parteneriat politic” între cele două formațiuni, că face „speculații”.

Domnule Plîngău, eu înțeleg că dvs., azi, ați venit în Parlament pentru că v-o dat o „putevkă besplatnaya” de la Edineț, de la azil de câini vagabonți. Dvs. tot ieșiți să mă acuzați de niște lucruri care niciodată nu au avut loc, și dvs. cunoașteți foarte bine acest lucru. (…) Toate aceste lucruri au fost explicate de mai multe ori. Și cum dvs. ați făcut speculații de mai multe ori, așa ați ieșit și astăzi. Da, în 2014, când am venit în politică, eu am publicat acest video, dacă vreți să-l discutăm. (…) Era un video în care nu este vorba nici de o reținere. (…) Și faptul cum mârșav procedați dvs. și vorbiți de dosarele mele… Din 30 de dosare penale care au fost fabricate contra mea și colegilor mei, toate au picat. (…) Da, eu astăzi am un dosar penal despre care am vorbit public. După primul tur al alegerilor prezidențiale, când am susținut-o pe doamna președinte Sandu și nu l-am susținut pe Igor Nicolaevici – Igor Nicolaevici, privet!… După primul tur, mi-au pornit dosar la Moscova și m-au băgat în dosar cu Laundromat, Platon și așa mai departe”, a spus Renato Usatîi.

La rândul său, vicepreședinta Parlamentului, Doina Gherman, a explicat că propunerea lui Plîngău poate fi implementată doar dacă fracțiunea „Partidul Nostru” o acceptă. „Există o distribuție a funcțiilor, atât în Biroul permanent, cât și în cadrul comisiilor permanente, conform reprezentării proporționale. Respectiv, conform datelor noastre, fracțiunea „Partidul Nostru” are o funcție de vicepreședinte. Respectiv, propunerea doamnei Grițco, pe care o respect, ar fi oportună, în condițiile în care s-ar elibera deja propunerea pentru un vicepreședinte. De aceea, noi avem nevoie de poziția consolidată a fracțiunii „Partidului Nostru” pentru a lua această decizie”, a declarat Gherman.

PN nu a acceptat, însă, să renunțe la poziția de vicepreședinte în Comisia pentru securitate națională, apărare și ordine publică pentru cea în Comisia pentru integrare europeană.

Într-un final, componența nominală a Comisie pentru securitate națională, apărare și ordine publică a fost aprobată conform propunerii inițiale.

Astfel, componența comisiei parlamentare permanente în cauză este următoarea:

  • Lilian Carp (PAS) – președinte;
  • Andrian Cheptonar (PAS) – vicepreședinte;
  • Renato Usatîi (PN) – vicepreședinte;
  • Anastasia Nichita (PAS) – secretară;
  • Viorel Bostan (PAS) – membru;
  • Marcel Cenușa (PSRM) – membru;
  • Alexandru Chițu (Partidul „Democrația Acasă”) – membru.
Alexandr Slusari

VIDEO Zeci de camioane blocate în vama Leușeni-Albița. Serviciul Vamal răspunde nemulțumirilor

Ex-directorul Asociației „Forța Fermierilor”, Alexandr Slusari, a declarat pe 30 octombrie că zeci de camioane stau în rând la vama Leușeni. El a spus că imagini în acest sens i-au fost trimise în dimineața zilei de exportatori de fructe, „care sunt în disperare”. Pentru NewsMaker, Serviciul Vamal a precizat că fotografiile au fost făcute în zona terminalului Leușeni–Albița, unde se desfășoară controlul comun R. Moldova-România. Situația a fost cauzată de o problemă tehnică, din cauza căreia mărfurile nu au putut fi temporar acceptate în UE. Instituția a mai spus că problema este în curs de remediere și că verificarea din partea R. Moldova a fost efectuată integral.

Pe 30 octombrie, Alexandr Slusari a publicat pe pagina sa de Facebook imagini cu mai multe camioane, menționând că este vorba de zeci, fotografiate la vama Leușeni. Slusari a spus că a primit imaginile de la exportatori de fructe „care sunt în disperare”.

Potrivit lui Slusari, pe timp de noapte, când traficul este mai liber, prin vamă trec cel mult opt camioane. „În medie e nevoie de 2 zile pentru fiecare camion pentru a trece vama. Oamenii care mi-au transmis foto zic că lucrează un singur vameș pe 2 culoare. (…) Vă amintesc că 3 ani în urmă a fost convenit cu exportatorii produselor perisabile că pentru transportarea acestor produse la vamă va funcționa un culoar special verde. Iată că din 10 septembrie 2025 ceva s-a schimbat și transportarea fructelor s-a transformat într-un calvar pentru exportatorii noștri”, a adăugat Slusari.

Contactată de NewsMaker pentru o reacție, șefa Secției relații publice a Serviciului Vamal, Tatiana Șompol, a declarat că „camioanele surprinse în imagini se află în zona terminalului vamal Leușeni–Albița, unde este implementat controlul coordonat al autorităților vamale din Republica Moldova și România”.

„Situația a fost generată de o problemă tehnică apărută în sistemul utilizat de operatorul economic pentru înregistrarea garanției aferente tranzitului. Întrucât garanția nu a fost confirmată în sistemul european, mărfurile nu au putut fi acceptate temporar pentru intrarea în spațiul Uniunii Europene. Problema este în proces de remediere, iar operatorul economic urmează să primească autorizarea necesară pentru continuarea tranzitului”, a precizat reprezentanta Serviciului Vamal.

Șefa Secției relații publice a Serviciului Vamal a subliniat că „din partea Republicii Moldova, controlul vamal a fost realizat integral, însă pentru intrarea în spațiul UE, operatorii economici trebuie să respecte procedurile și condițiile generale aplicabile tuturor transportatorilor”.

„Camioanele cu mărfuri perisabile beneficiază, atât la ieșirea din Republica Moldova, cât și la intrarea în România, de bandă separată și de trecere prioritizată. În medie, zilnic sunt perfectate aproximativ 100 de camioane cu mărfuri perisabile prin postul vamal Leușeni–Albița, autoritățile ambelor state depunând eforturi constante pentru menținerea unui flux fluent și sigur al acestui tip de transport, dacă sunt respectate procedurile și condițiile prevăzute de legislația vamală de către operatorii economici”, au conchis reprezentanta Serviciului Vamal.

Colaj NM

„Vom solicita retragerea gradelor didactice și manageriale”. Perciun, reacție la reținerea directoarei de la „Gheorghe Asachi”

Consiliul de etică al Ministerului Educației va lua act de probele prezentate de CNA în cazul directoarei liceului „Gheorghe Asachi” din Chișinău și va solicita retragerea gradelor didactice și manageriale. Declarația a fost făcută de ministrul Educației în exercițiu, Dan Perciun.

„Nu pot decât să salut intervenția promptă a organelor de drept. Cred că orice abatere de așa gen trebuie sancționată. Trebuie sancționată cât mai dur, pentru că asemenea practici știrbesc din imaginea profesiei și compromit munca a zeci de mii de oameni care își fac lucrul onest în sistemul educațional. (…) Felicit CNA-ul cu această operațiune”, a spus Perciun, în timpul unor declarații pentru jurnaliști.

Perciun a declarat că a văzut sumele de bani ridicate în timpul perchezițiilor de CNA și a menționat: „Este o practică regretabilă și un lucru care nu-și are locul în sistemul educațional. Ca și în cazul directoarei de grădiniță care recent a apărut în presă și a fost condamnată, și în cazul acestei doamne directoare Consiliul de etică al Ministerului Educației va lua act de probele care au fost prezentate și vom solicita retragerea gradelor didactice și manageriale”.

Pe pagina sa de Facebook, Perciun a scris, cu referire la acest caz, că „putem organiza zeci de sesiuni despre integritate, adopta Coduri de etică și stabili reguli clare de conduită, dar atâta timp cât lipsesc sancțiuni reale, schimbările profunde vor întârzia să apară”.

Ministerul Educației și Cercetării a declarat, într-un comunicat de presă, că acest caz va fi examinat în cadrul Consiliului de Etică. „Facem apel către cadrele didactice și managerii instituțiilor de învățământ să dea dovadă de integritate, responsabilitate și respect față de lege, iar părinții și elevii care se confruntă cu situații similare sunt încurajați să le raporteze la linia fierbinte a Centrului Național Anticorupție – 0800 55555”, se mai arată în declarația ministerului.

***

Pe 30 octombrie, CNA a anunțat că a reținut-o pe directoarea Liceului Teoretic „Gheorghe Asachi” din Chișinău și pe reprezentantul unui agent economic din capitală pentru fapte de corupție. Instituția a mai precizat că adjunctul directoarei liceului este, de asemenea, cercetat, însă în stare de libertate. Potrivit CNA, în cadrul liceului s-ar fi efectuat angajări fictive și s-ar fi pretins bani de la diverși agenți economici. Totodată, s-ar fi primit bani de la părinții elevilor înmatriculați la studii.

***

Menționăm că directoarea de grădiniță la care s-a referit Dan Perciun este Dina Pavaleanu, de la grădinița nr. 32 din Chișinău. Pe 16 octombrie, aceasta a fost condamnată la trei ani de închisoare cu suspendare pentru corupție pasivă, hotărârea nefiind definitivă. Pe 22 octombrie, Ministerul Educației a anunțat că Consiliul de Etică a cerut retragerea gradelor didactice și manageriale ale directoarei. Solicitarea a fost transmisă către Consiliul Republican de Atestare, structura responsabilă de acordarea gradelor manageriale și didactice. Potrivit Ministerului, Pavaleanu ar fi cerut 3.000 de lei pentru înscrierea copiilor și contribuții lunare de 500–600 de lei, discriminând părinții care au refuzat plata.

Tudor Mardei | NewsMaker

Botgros, despre viitorul ministru al Culturii: „Nu-l cunosc pe domnul Jardan, poate dumnealui mă cunoaște”

Deputatul PAS Nicolae Botgros a spus că nu îl cunoaște pe candidatul propus pentru funcția de ministru al Culturii, Cristian Jardan, însă este deschis pentru colaborare. Botgros, care este dirijor de meserie, a mai menționat că, cel mai probabil, se va regăsi în comisia parlamentară permanentă specializată pe domeniul culturii. Precizările au fost făcute în cadrul unor declarații de presă pentru Agora pe 30 octombrie.

Aș dori din suflet ca cultura noastră să fie mai la nivel decât este la ora actuală. (…) Am lucrat 48 de ani. Am întâlnit multe neajunsuri, am întâlnit multe ajunsuri frumoase, dar vreau să vă spun că sunt încă multe lucruri pe care trebuie să le punem la punct. (…) Trebuie să vă spun că încă nu-l cunosc pe domnul Jardan, nu l-am văzut. Poate dumnealui mă cunoaște pe mine, că n-are cum. Dar eu trebuie să-l cunosc pe dânsul mai de aproape, să vedem care sunt concepțiile lui, cum gândește el despre cultură și să punem la cale niște lucruri. Că eu întotdeauna am fost omul de ajutor”, a declarat Nicolae Botgros.

Deputatul PAS a precizat că, cel mai probabil, se va regăsi în componența viitoarei comisii parlamentare pentru cultură.

Membrii comisiilor parlamentare permanente din actualul legislativ vor fi stabiliți la ședința plenară de astăzi, 30 octombrie.

Amintim că, pe 28 septembrie, au avut loc alegeri parlamentare, în urma cărora Partidul Acțiune și Solidaritate a obținut 55 de mandate de deputat, asigurându-și din nou majoritate. În legislativ au mai acces comuniștii, socialiștii, Blocul „Alternativa”, Partidul „Democrația Acasă”, „Partidul Nostru” și deputatul neafiliat Vasile Tarlev.

Noul Parlament a fost constituit oficial pe 22 octombrie. Liderul PAS, Igor Grosu, a fost reales președinte al Parlamentului, iar Doina Gherman (PAS) și Vlad Batrîncea (PSRM) – vicepreședinți.

Pe 24 octombrie, președinta Maia Sandu l-a desemnat pe candidatul PAS Alexandru Munteanu la funcția de prim-ministru. Munteanu, care este economist și om de afaceri, a prezentat pe 28 octombrie persoanele pe care le propune în Cabinetul de miniștri. La funcția de ministru al Culturii a fost înaintat Cristian Jardan, jurnalist și consilier politic în Cabinetul premierului interimar Dorin Recean.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: