mfa.gov.md

„Au rămas aproape €68 mln. Sperăm să suplimentăm această sumă”. România este gata să ofere Moldovei un alt grant (VIDEO)

România este gata să ofere Republicii Moldova un nou grant, după ce acordul privind acordarea ajutorului nerambursabil în mărime de 100 mln de euro a expirat în luna martie, nefiind valorificat pe deplin. Anunțul a fost făcut de către ministrul de Externe al României, Bogdan Aurescu, în timpul întâlnirii cu vicepremierul, ministru de Externe al Moldovei, Nicu Popescu. Este prima vizită oficială a lui Popescu după învestire.

Bogdan Aurescu a precizat că a discutat cu Nicu Popescu despre proiectele strategice de interconectare – atât cele de gaz, cât și cele de electricitate, construcția și reabilitarea podurilor de peste Prut, multiplicarea proiectelor de asistență în beneficiul direct al cetățenilor Republicii Moldova. De asemenea, oficialii au discutat despre noul proiect de acord privind asistența nerambursabilă.

„Va înlocui acordul din 2010, privind grantul de 100 de milioane de euro, care, din păcate, a ieșit din vigoare în martie, deși noi am depus eforturi, de la București, pentru ca el să fie păstrat. Nu-i nimic, în orice fel de criză există și o oportunitate. Vom face un acord și mai bun, și mai cuprinzător, cu mai multe domenii și care să fie și mai eficient. Să nu uităm că acest acord a permis proiecte de impact la nivelul societății din Republica Moldova. Mă refer aici doar la renovarea celor peste 1000 de grădinițe, instituții școlare sau asigurarea de contribuții pentru gazoduct”, a menționat Aurescu.

Întrebat de jurnaliștii români dacă noul acord va avea la bază aceeași sumă, sau plafonul va fi ridicat.

„În ceea ce privește suma pe care o vom aloca noului Acord – nu am ajuns la o decizie finală. Examinăm posibilitatea de a crește această sumă pînă la cel puțin la 100 de milioane de euro. Până acum s-au cheltuit 32 de milioane, deci, au rămas aproape 68 de milioane. Sperăm să putem să suplimentăm această sumă, dar nu este un agajament formal”, a răspuns Aurescu și a subliniat că partea română și cea moldovenească sunt în „faza finală de redactare” a textului, pentru ca acesta să fie semnat cel târziu, în cadrul ședinței comune de guvern.

Amintim că, în martie 2021, Republica Moldova a ratat aproape  €68 mln, de care urma să beneficieze în cadrul Acordului privind programul de asistență tehnică și financiară din partea României. Președinta țării Maia Sandu a declarat atunci că banii au rămas nevalorificați din cauza că „Guvernul de la Chișinău a refuzat să semneze cel de-al Șaselea Protocol Adițional, necesar pentru extinderea Acordului”.

„Mai întâi Guvernul Chicu a refuzat să semneze Protocolul 6, propus de partea română încă la începutul lunii noiembrie 2020 pentru extinderea termenului de valabilitate a Acordului. Nici actualul Guvern în exercițiu nu a întreprins suficiente măsuri pentru a păstra Acordul, invocând lipsa de sprijin în Parlament. Vom opta pentru reluarea discuțiilor cu partea română pentru un nou program de asistență în speranța că în curând vom avea un Parlament care să susțină acest program și altele destinate oamenilor”, a argumentat președinta țării.

 

Precizăm că, la București, Nicu Popescu a avut o întrevedere și cu președintele României, Klaus Iohannis.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Виталий Шмаков / NewsMaker

CEC a decis: 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Câte vor fi în diaspora

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare, precum și a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Deciziile au fost luate pe 24 august, în cadrul unei ședințe.

CEC a decis organizarea a 12 secții de votare pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

De asemenea, Comisia a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate. Dintre acestea 4 secții de votare vor fi constituite pentru cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda, Republicii Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă care au ales să utilizeze drept metodă alternativă de vot, votarea prin corespondență.

***

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

***

Cu referire la secțiile de votare în diaspora, menționăm că în luna iulie CEC a propus deschiderea a 294 de secții. Totuși, lista prezentată atunci era una preliminară.

Prin comparație, la scrutinul din 2024 au fost deschise 231 de secții în 37 de țări.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: