коллаж NM

„Avem nevoie de un procuror ca Laura Codruța Kovesi”. Litvinenco l-a catalogat pe Stoianoglo drept „papă-lapte”

Ministrul Justiției Sergiu Litvinenco l-a catalogat pe procurorul general Alexandr Stoianoglo drept „papă-lapte”. Insulta vine după ce ce, pe 6 septembrie, conducerea Procuraturii Generale a solicitat explicații de la președinta țării Maia Sandu cu privire la decizia adoptată de Consiliul Suprem de Securitate, în cadrul ședinței din 10 august. Litvinenco a menționat că Moldova are nevoie de un procuror ca Lauda Codruța Kovesi, fosta șefă a Direcției Naționale Anticorupție a României.

„Observ că instituțiile de drept care (încă) sunt controlate de puşcăriabili fugari sau politicieni aruncaţi la groapa de gunoi de cetăţeni au devenit foarte vocali în ultima vreme. În fiecare zi ies cu declaraţii, mai mult politice şi ameninţări la adresa guvernării, dacă aceasta nu-i va lăsa în pace. Avem o veste proastă pentru ei: nu vor fi lăsaţi în pace! (…) Părerea mea este că avem nevoie de un procuror adevărat, dar nu de un papă-lapte. Un procuror ca L.C.Kovesi, de exemplu”, a menționat Litvinenco și a precizat că Laura Codruța Kovesi nu „se plângea” pe președinte și ministru, ci ”comunica” prin intermediul dosarelor pe care le gestiona.

Reacția vine după ce reprezentanții Procuraturii Generale au solicitat să le fie prezentate „materialele factologice” care au stat la baza deciziei CSS din 10 august 2021, prin care s-a constatat că procurorii au admis inacțiuni, datorită cărora, anumite persoane implicate în cazuri de corupție în proporții mari și deosebit de mari, s-au eschivat de la răspunderea penală.

Amintim că președinta țării Maia Sandu a convocat, pe 10 august, în ședință, Consiliul Suprem de Securitate. Ulterior, într-o conferință de presă, șefa statului a menționat că reprezentanții Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) și Procuraturii Anticorupție nu s-au prezentat la ședință, pentru că ar fi „în vacanță”. La întrunire a venit doar viceprocurorul general, care nu ar fi oferit răspunsurile necesare pe anumite subiecte.

În urma întrunirii, CSS a elaborat un set de recomandări pentru Procuratura Generală, care să reducă riscurile eschivării persoanelor acuzate de la răspunderea penală în cazurile de corupţie mare.

Maia Sandu s-a referit la persoane controversate precum Vladimir Plahotniuc, Serghei Iaralov, Ilan Șor, Gheorghe Cavcaliuc, Constantin Botnari, Vladimir Andronache.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

glodeni.md

Sectorul construcțiilor din Moldova a scăzut cu 2,9% în primele nouă luni ale anului

În perioada ianuarie-septembrie 2026, volumul lucrărilor de construcții din Republica Moldova a scăzut cu 2,9% în prețuri comparabile, față de aceeași perioadă a anului trecut. Totuși, în trimestrul al treilea, sectorul a înregistrat o creștere de 4%. Asta arată datele Biroului Național de Statistică (BNS), publicate pe 20 noiembrie.

Scăderea înregistrată în perioada ianuarie-septembrie a fost determinată în principal de reducerea volumului lucrărilor de reparații curente și întreținere, cu 12,8%. De asemenea, lucrările de construcții noi au înregistrat un ușor declin, de 0,5%.

În schimb, volumul reparațiilor capitale a crescut cu 1,2%, iar cel al altor lucrări de construcții, categorie care include demolările și pregătirea terenurilor, a înregistrat un avans de 19,6%.

Datele BNS arată că, în primele nouă luni ale anului, cele mai mari creșteri au fost înregistrate la construcția clădirilor rezidențiale, unde volumul lucrărilor a sporit cu 8,6%. În cazul construcțiilor inginerești, creșterea a fost de 0,6%. La polul opus, lucrările la clădirile nerezidențiale s-au redus cu 17,1%.

În structura pieței construcțiilor, cea mai mare pondere o au construcțiile inginerești, care reprezintă 44% din total. Acestea sunt urmate de clădirile nerezidențiale, cu 27,7%, și cele rezidențiale, cu 25,4%.

În trimestrul al treilea, sectorul construcțiilor a înregistrat o creștere de 4% față de aceeași perioadă a anului trecut. Evoluția pozitivă a fost susținută de lucrările de construcții noi, care au crescut cu 5,6%, reparațiile capitale, cu 6%, și lucrările pregătitoare, cu 30,9%. În același timp, volumul reparațiilor curente a scăzut cu 2,6%.

În funcție de tipul construcțiilor, cea mai mare creștere a fost înregistrată în cazul clădirilor rezidențiale, unde volumul lucrărilor a avansat cu 26,1%. Lucrările la construcțiile inginerești au crescut cu 5,2%, în timp ce cele la clădirile nerezidențiale au scăzut cu 14,1%.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: