APP

Avia Invest merge la CSJ: Motivul rezilierii contractului este absurd și va costa Moldova peste 90 mln euro

Avia Invest consideră că decizia Curții de Apel Chisinau din 23 noiembrie, privind rezilierea contractului de concesiune a Aeroportului Chișinău, este ilegală. Compania susține că, dacă va fi pusă în aplicare, inițiativa va costa statul peste 90 mln euro. Mai mult, decizia va fi atacată la Curtea Supremă de Justiție.

„Motivul rezilierii, presupusa neprezentare a unei garanții privind buna execuției a contractului, este absolut absurd și chiar ciudat. Cel puțin prin faptul că în baza actelor judecătorești, contractul de asigurare este valabil și obligatoriu din punct de vedere juridic. Mai mult, a doua asigurare (suplimentară) nu a fost contestată de nimeni niciodată, iar polița de asigurare a fost acceptată de Agenția Proprietăți Publice și este încă acolo. Cum poate instanța de apel să ia o decizie de reziliere a contractului de concesiune pe faptul presupusei lipsei de asigurări, dacă însuși asigurarea este valabilă în baza unei hotărâri judecătorești?”, se arată în reacția Avia Invest.

Reprezentanții companiei susțin că asupra instanțelor s-ar fi făcut presiuni politice.

„Atragem atenția publicului și autorităților din Republica Moldova că rezilierea contractului presupune o restituire obligatorie a investițiilor făcute, care în prezent se ridică la peste 90 de milioane de euro”, se mai arată în declarație.

Amintim că judecătorii Curții de Apel Chișinău au pronunțat pe 23 noiembrie hotărârea prin care Aeroportul Internațional Chișinău urmează să revină în proprietatea statului.

***

Amintim că, pe 21 noiembrie, compania „KomaksAvia Airport Invest”, care deține Aeroportul Internațional Chișinău (AIC), a acuzat judecătorii de la Curtea de Apel Chișinău de ilegalități și califică acțiunile acestora drept „un atac raider”. În replică, Curtea de Apel a publicat un comunicat în care a scris că declarațiile au un caracter declarativ și subiectiv, fiind formulate cu un singur scop, cel de a influența opinia publică despre situația din dosar.

Potrivit RISE Moldova, Avia Invest este firma care, practic imediat de la fondare, a luat în concesiune, pentru 49 de ani, pe 30 august 2013, Aeroportul Internaţional Chişinău. De atunci, firma şi-a schimbat de câteva ori proprietarii. Ultima mutare în rândul asociaților a avut loc în septembrie 2016, când Komaksavia Airport Invest LTD, o companie din Cipru proaspăt fondată, a cumpărat 95% din capitalul Avia Invest SRL de la Komaksavia OOO din Federația Rusă, restul 5% rămânând la Aeroportul Habarovsk.

Avia Invest a fost constant în centrul atenției publice.

Dosarul concesionării a fost examinat atât de comisii parlamentare și Curtea de Conturi, cât și de Guvern. În 2015, bunăoară, Guvernul Gaburici, și mai apoi și Guvernul Streleţ, au cerut o anchetă privind concesionarea aeroportului. Totodată, Guvernul examina posibilitatea rezilierii contractului de concesiune cu Avia Invest, în urma recomandărilor Centrului Național Anticorupţie (CNA). Atunci, CNA a constatat că modernizarea aeroportului nu era efectuată din investiții atrase din afară, ci din profiturile obținute de Avia Invest în urma gestionării aeroportului. Mai mult, o parte din bani au fost direcționați spre companii ce aparțineau lui Ilan Șor.

În vara anului 2019, de acest caz s-a ocupat și o Comisie parlamentară de anchetă, care a analizat mai multe privatizări și concesionări făcute în perioada respectivă, iar ulterior a cerut Procuraturii să ancheteze cum Avia Invest a obținut aeroportul pentru 49 de ani.

În toamna anului 2019 au fost inițiate și o serie de proceduri în instanțe pentru anularea contractului de concesiune, care au continuat și în 2020, inclusiv cu pretenții că firma nu își execută obligațiile contractuale la realizarea planului investițional. În replică, la mijlocul lunii mai 2020, Komaksavia Airport Invest din Cipru, asociatul majoritar al Avia Invest, a anunțat că a depus o plângere împotriva Republicii Moldova la Curtea de Arbitraj Internațional de la Stockholm, cerând Guvernului plata unor despăgubiri de circa 900 milioane de euro.

Pe de altă parte pe 8 iulie 2020, Agenția Proprietății Publice (APP) a rezoluționat contractul de concesiune a activelor aflate în gestiunea ÎS „Aeroportul Internaţional Chişinău” şi a terenului aferent. Ca rezultat, agenția a solicitat de la Avia Invest restituirea bunurilor Aeroportului Chișinău.

Pe 2 august 2020, Institutul de Arbitraj de pe lângă Camera de Comerț din Stockholm a recomandat statului Republica Moldova să se abțină de la executarea notificării de rezoluțiune din 8 iulie 2020 emise de APP. Această e o măsură provizorie pe un termen de 180 de zile, prin care s-a suspendat executarea notificării de rezoluțiune.


Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

realitatea.md

Ministerul Apărării nu a comunicat suficient? Sandu, prima reacție la noile reguli în caz de război, propuse din 1 ianuarie

Președinta Maia Sandu susține că proiectul privind starea de război și de asediu conține prevederi standard, care se regăsesc în legislația tuturor țărilor. Potrivit șefei statului, „politicienii rău-intenționați, care se țin doar de sperierea cetățenilor, au folosit această ocazie ca să divizeze”. Pe de altă parte, președinta a menționat că Ministerul Apărării trebuia „să comunice proactiv și să explice lucrurile înainte ca ele să fie prezentate eronat de opoziție”. Declarațiile au fost făcute pe 6 noiembrie, în cadrul unei conferințe de presă, ca urmare a unei întrebări adresate de NewsMaker.

„Legile cu privire la apărare au fost actualizate de curând pentru că, dacă vă amintiți, legea precedentă a fost aprobată în ’92. Era clar că este o lege depășită și, ca urmare a actualizării cadrului legislativ și normativ, Ministerul Apărării a venit și cu actualizarea acestei legi. În această lege sunt prevederi standard, care le regăsiți în legile din toate țările. Nu este nimic deosebit. Bineînțeles că trebuie să avem cadru legal și pentru situații grave. Sperăm din tot sufletul și facem tot ce putem ca să nu ajungem acolo, dar asta nu înseamnă că nu trebuie să avem cadrul legal adus în ordine”, a comunicat Maia Sandu.

Potrivit șefei statului, „politicienii rău-intenționați, care se țin doar de sperierea cetățenilor, au folosit această ocazie ca să divizeze, să sperie”. „Pe de altă parte, cred că și Ministerul Apărării trebuia să comunice proactiv și să explice lucrurile înainte ca ele să fie prezentate eronat de reprezentanți ai opoziției”, a conchis șefa statului.

***

Reamintim, secretarii de stat ai Guvernului au examinat, în ședința din 2 noiembrie, un proiect elaborat de Ministerul Apărării care reglementează instituirea stării de război sau de asediu, aflat în consultări încă din primăvară. Documentul prevede că moldovenii aflați peste hotare, supuși obligațiilor de mobilizare, ar putea fi nevoiți să revină în țară dacă primesc ordin de chemare sau li se comunică obligația de prezentare. Proiectul prevede obligații și pentru rezerviștii aflați în țară. După declararea mobilizării, aceștia vor putea părăsi localitatea de domiciliu sau de reședință pentru mai mult de 12 ore numai cu permisiunea comandantului organului administrativ-militar teritorial.

Starea de asediu ar putea fi instituită în cazul unei agresiuni armate iminente sau al unor amenințări grave cu componentă militară identificabilă, pentru cel mult 30 de zile, cu posibilitatea prelungirii succesive pentru perioade de maximum 30 de zile. Starea de război ar putea fi instituită în cazul unei agresiuni armate, al declarării războiului sau al notificării declanșării operațiunilor militare împotriva Republicii Moldova, la propunerea președintelui. În ambele situații, autoritățile ar putea dispune evacuări, restricții temporare de circulație, reguli speciale de traversare a frontierei și, dacă va fi necesar, raționalizarea consumului unor bunuri esențiale.

Proiectul se află în etapa de consultări. Totuși, acesta a stârnit deja un val de reacții, majoritatea critice, în societate. Și liderul PSRM, Igor Dodon, a cerut retragerea lui. Potrivit parlamentarului, documentul „ar pregăti Moldova de război, după scenariul ucrainean”. Solicitat de NM, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dumitru Ciorici, l-a îndemnat pe Dodon „să renunțe la sperietori”. Între timp, liderul Partidului „Democrația Acasă”, deputatul Vasile Costiuc, a lansat o petiție prin care cere retragerea proiectului. Premierul Vasile Tofan a apărat proiectul, menționând că fiecare țară are un cadru legal care reglementează instituirea stării de război sau de asediu.

Dacă noua lege va fi aprobată de Guvern, votată în Parlament și promulgată de președinta Maia Sandu, aceasta va intra în vigoare pe 1 ianuarie 2027.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: