Administrația lui Biden va relansa proiectul emblematic de a pune portretul activistei de culoare anti-sclavie Harriet Tubman pe bancnotele de 20 de dolari. Inițiativa fusese anteior abandonată de administrația lui Donald Trump, a anunțat Casa Albă, relatează AFP, citată de hotnews.ro.
„Trezoreria ia măsuri pentru a relansa eforturile pentru a o pune pe Harriet Tubman pe noile bancnote de 20 de dolari”, a declarat purtătoarea de cuvânt a președinției, Jen Psaki.
„Este important ca bancnotele noastre, banii noștri (…) să reflecte istoria și diversitatea țării noastre, iar imaginea lui Harriet Tubman pe bancnota de 20 de dolari le reflectă în mod clar”, a spus ea.
Activista va deveni prima personalitate afro-americană care va apărea pe o bancnotă din Statele Unite. În prezent, pe bancnota de 20 de dolari figurează fostul președinte al SUA, Andrew Jackson.
Acest proiect, inițiat în 2016 de Barack Obama, este relansat după ce țara a fost traversată aproape un an de o mișcare istorică care denunță rasismul și violența poliției împotriva minorităților de culoare
Harriet Tubman (1822-1913) a evadat din sclavie și a ajutat zeci de sclavi să fugă în nordul Statelor Unite și Canada înainte și în timpul Războiului Civil, înainte de a se alătura luptei pentru dreptul la vot al femeilor. Lupta sa, în cadrul rețelei secrete de evadare „Underground railroad”, a fost subiectul unui lungmetraj în 2019.
Cel mai alarmant semnal despre starea libertății presei din Republica Moldova a devenit autocenzura, despre care jurnaliștii vorbesc „cu calm”, a declarat coautoarea studiului Amnesty International, Anna Wright, în timpul emisiunii NM RealPolitik. Declarația a fost făcută după ce organizația pentru drepturile omului a prezentat un raport critic despre situația mass-media și libertatea de exprimare în țară.
Potrivit coautorei studiului, cercetătorii au discutat cu aproximativ 30 de jurnaliști și angajați ai mass-media, precum și cu oficiali, au studiat legile și deciziile autorităților, însă „tocmai discuțiile cu jurnaliștii au arătat cele mai grave probleme”.
„M-a uimit cât de calm vorbeau oamenii despre autocenzura pe care o aplică asupra lor înșiși. Câteva persoane au repetat aceeași expresie: „Între două rele, alegem pe cel mai mic”. Alții spuneau că știu care este alternativa și, pentru a evita această alternativă, sunt nevoiți să se oprească – să se gândească de două ori de fiecare dată dacă merită să critice autoritățile actuale și dacă merită să publice un anumit material”, a declarat Wright.
Autoarea studiului a subliniat că a fost „în special îngrijorată” de modul în care mulți jurnaliști încearcă să se „obișnuiască” cu o astfel de situație. „Ai impresia că mulți încearcă cumva să normalizeze această situație. Și acest lucru este trist și îngrijorător”, a spus ea.
Wright a menționat că de aproximativ trei ani se ocupă de tema drepturilor omului în Moldova și că anterior observase în țară o dezvoltare democratică sigură. „Aveam impresia că țara se îndreaptă în mod sigur spre democrație, că aici există libertăți, oamenii sunt protejați, se simt în siguranță și nu se gândesc la ceea ce pot spune și la ceea ce nu pot spune. Aceasta a fost o descoperire șocantă pentru mine. A trebuit să revizuiesc multe lucruri și să privesc situația dintr-un alt unghi”, a subliniat autoarea studiului.
Totodată, Wright a subliniat că nu consideră că Moldova s-a abătut de la calea democratică. „În niciun caz nu spun că Moldova nu se îndreaptă spre democrație. Dar, din păcate, există și procese îngrijorătoare”, a adăugat Wright.
***
Pe 17 noiembrie, organizația pentru drepturile omului, Amnesty International, a publicat un raport despre situația mass-media și libertatea de exprimare în Republica Moldova. Raportul a arătat că presa din Moldova este fragilă și se confruntă cu autocenzură, inclusiv din cauza unor măsuri luate de autorități, cum ar fi suspendarea licențelor mai multor posturi TV în perioada stării de urgență, instituită după invazia Rusiei în Ucraina. Organizația a cerut autorităților să revizuiască întreaga legislație privind mass-media în conformitate cu standardele internaționale și să garanteze dreptul fundamental la libertatea de exprimare pe întreg teritoriul țării, inclusiv în Găgăuzia și regiunea transnistreană.
