digi24.ro

Belarus a oprit temporar livrarea de petrol către Polonia și furnizarea de electricitate către Ucraina

Operatorul de conducte petroliere din Belarus a restricționat temporar fluxurile de petrol către Polonia pentru întreținere, a anunțat Varșovia miercuri pe fondul crizei de migranți care se desfășoară la frontiera polono-belarusă, scrie The Moscow Times, citat de digi24. În același timp, potrivit agenției Interfax, Minskul va întrerupe furnizarea de energie electrică recent reluată către Ucraina, de mâine.

Operatorul polonez de conducte PERN Group a declarat că monopolul rusesc de conducte Transneft a informat-o că „pomparea de petrol către Polonia și Germania va fi ușor redusă”.

„Volumul lunar de materie primă va fi îndeplinit conform așteptărilor. Depozitele de petrol ale Poloniei sunt complet securizate și funcționează continuu”, a mai transmis PERN Group.

Această situația apare după ce, săptămâna trecută, președintele din Belarus, Aleksandr Lukașenko, a amenințat că va întrerupe tranzitul gazelor naturale către Europa, ca răspuns la orice noi sancțiuni legate de criza migranților.

De altfel, compania Gomeltransneft Druzhba din Belarus a restricţionat aprovizionarea cu Petrol către Polonia la doar a doua zi după ce autoritatea de reglementare a energiei din Germania a suspendat temporar procedura de certificare a gazoductului Nord Stream 2. Precizarea e că noua conductă prin care se transportă gazele din Rusia către Europa nu respectă legile locale.

Începând cu data de 18 noiembrie, Belarus întrerupe furnizarea de energie electrică spre Ucraina.

„Livrările de energie electrică către Ucraina vor fi întrerupte începând cu 18 noiembrie, în conformitate cu procedura stabilită de interacțiune în cadrul relațiilor contractuale”, a anunțat Ministerului Energiei de la Minsk. Motivele întreruperii livrărilor nu sunt indicate în mesaj.

Pe 6 noiembrie, Belarus a reluat furnizarea de energie electrică către sistemul energetic ucrainean. Ministerul Energiei a raportat că, în conformitate cu contractul semnat, aprovizionările vor fi efectuate în cursul lunii noiembrie.

Occidentul îl acuză pe Lukașenko că ademenește migranții în Belarus pentru a-i trimite la granița UE ca răzbunare pentru sancțiunile impuse anul trecut.

Din primăvară, s-au înmulţit tentativele de intrare ilegală din Belarus în Letonia, Lituania şi Polonia, iar UE consideră că această situaţie este rezultatul unui plan al lui Lukaşenko de a destabiliza Europa, ca răspuns la sancţiunile occidentale aplicate Minskului după alegerile din 2020, pe care Occidentul le consideră fraudate, şi aterizarea forţată a unui zbor comercial soldat cu arestarea unui disident din Belarus.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

IPN

Furtună va contesta sancțiunile UE: „Grupările de la Bruxelles au decis să aleagă ei înșiși cine trebuie să conducă țara noastră”

Președinta Partidului „Moldova Mare”, Victoria Furtună, afiliată oligarhului fugar Ilan Șor, consideră că în spatele deciziei prin care a fost inclusă pe listele de sancțiuni ale Uniunii Europene ar sta Partidul de guvernământ Acțiune și Solidaritate (PAS). Politiciana a sugerat că măsurile restrictive ar fi o formă de presiune asupra opoziției și a acuzat UE că „a ales cine trebuie să conducă țara noastră”. Precizările au fost făcute într-un comunicat publicat pe 15 iulie.

Astăzi vedem cum are loc, în mod deliberat, distrugerea a tot ceea ce am iubit la Uniunea Europeană. Grupările de la Bruxelles au decis, fără rușine și la vedere, după tradițiile colonialiste, să aleagă ei înșiși cine trebuie să conducă țara noastră — suverană. (…) Regimul PAS aplică sancțiuni prin intermediul acoliților lor străini, doar în privința politicienilor care au susținere și de care PAS se teme. Niciodată nu am fost și nu vom fi o opoziție comodă pentru junta galbenă!”, a declarat Victoria Furtună.

Politiciana a menționat că va contesta la Curtea de Justiție a Uniunii Europene decizia prin care i-au fost impuse sancțiuni.

PAS nu a comentat, deocamdată, învinuirile lansate în adresa sa de Victoria Furtună.

Amintim că, pe 15 iulie, Uniunea Europeană a inclus încă 7 politicieni și 3 entități în lista sa de sancțiuni pentru acțiuni menite să destabilizeze Republica Moldova. Este vorba despre Blocul „Victorie”, compania A7, Centrul Cultural-educațional al Moldovei, liderul Forței de Alternativă și Salvare a Moldovei, Alexandru Beșchieru, președinta Partidului „Moldova Mare”, Victoria Furtună, deputații fugari Alexandr Nesterovschi și Irina Lozovan, președinta Partidului „Renaștere”, Natalia Parasca, președintele Partidului „Șansă”, Alexei Lungu, și liderul Partidului „Victorie”, Vadim Grozavu. Toți cei vizați au legături cu oligarhul fugar Ilan Șor, împotriva căruia UE a impus măsuri restrictive încă în 2023.

Măsurile restrictive includ interdicția furnizării de fonduri pentru cei vizați de sancțiuni, interdicție de intrare pe teritoriul UE și înghețarea activelor.

În prezent, lista UE de sancțiuni pentru acțiuni de destabilizare a Republicii Moldova include 23 de persoane și 5 entități.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: