a.cec.md

ANALIZĂ: Cum încearcă autoritățile să limiteze participarea blocurilor electorale „camuflate” la alegerile din septembrie

Comisia Electorală Centrală (CEC) a publicat pe 9 iunie proiectul Regulamentului „privind particularitățile constituirii și înregistrării blocurilor electorale”, pe care l-a supus consultărilor publice. NM explică ce prevede proiectul și cine ar putea fi afectat de noile reguli.

Ce prevede regulamentul

Proiectul regulamentului stabilește procedura de constituire și înregistrare a blocurilor electorale. La fel ca și anterior, blocurile trebuie să fie înregistrate la CEC cu cel târziu 30 de zile înainte de începerea înregistrării candidaților. Deoarece alegerile parlamentare sunt programate pentru 28 septembrie, blocurile vor putea depune documentele aproximativ până pe 20 iunie.

Unul dintre punctele-cheie este interzicerea așa-numitelor „blocuri camuflate”. Conform definiției din Codul Electoral, acestea sunt forțe politice care acționează de comun acord și coordonat, dar nu sunt înregistrate ca bloc electoral conform procedurii stabilite. Noul regulament interzice în mod expres o astfel de activitate.

Documentul stabilește, de asemenea, reguli stricte privind denumirea și simbolistica blocurilor electorale: acestea nu trebuie să coincidă și nici să semene cu cele ale altor partide sau concurenți electorali, inclusiv cu simbolurile partidelor care compun blocul respectiv. Cu alte cuvinte, un bloc nu poate purta numele uneia dintre formațiunile membre și nici nu poate utiliza simbolul acesteia.

„Nu se admite coincidența sau asemănarea elementelor de identificare ale concurenților electorali și ale partidelor politice”, se menționează în proiectul de regulament.

De asemenea, sunt interzise denumirile și simbolurile partidelor declarate anterior neconstituționale.

În plus, regulamentul impune restricții privind componența conducerii blocurilor electorale: din aceasta nu pot face parte politicieni independenți care nu sunt membri ai partidelor componente. Aceeași regulă se aplică și listelor de candidați — doar membrii formațiunilor participante vor putea fi incluși.

Ce formațiuni intenționează să participe la alegeri în cadrul unui bloc

La alegerile parlamentare din 2025, mai multe alianțe și-au anunțat intenția de a participa în calitate de bloc electoral. Unul dintre acestea este blocul „Alternativa”. Din el fac parte partidul primarului Chișinăului, Ion Ceban – „Mișcarea Alternativă Națională” (MAN), „Congresul Civic”, partidul fostului prim-ministru Ion Chicu – „Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei” (PDCM), precum și fostul candidat la prezidențiale și procuror general Alexandr Stoianoglo.

Facebook/Blocul Alternativa

Este curios faptul că însuși Stoianoglo, deși joacă rolul unuia dintre liderii blocului, nu este membru oficial al niciunui partid din componența acestuia. De asemenea, simbolistica blocului include culorile logoului MAN, iar denumirea „Alternativa” amintește de „Mișcarea Alternativă Națională”.

Un alt potențial participant la alegeri este blocul „Victoria”. Acesta urmează să fie format din partide afiliate lui Ilan Șor – politician condamnat în Republica Moldova la 15 ani de închisoare, care se ascunde la Moscova. Posibilitatea de înregistrare a acestui bloc rămâne incertă: forțele politice asociate lui Șor fie nu au fost înregistrate, fie au fost excluse anterior din alegeri.

Dacă blocul nu va fi înregistrat, partidele vor putea participa la alegeri individual. Totuși, dacă regulamentul va fi aprobat în forma actuală, blocul nu va putea include pe listele sale candidați care nu sunt membri ai partidelor componente — cum ar fi personalități publice, artiști sau activiști loiali lui Șor. De asemenea, numele lui Ilan Șor nu va putea fi folosit în denumirea blocului: în anul 2023, partidul care îi purta numele a fost declarat neconstituțional. Ulterior, Ilan Șor a anunțat crearea blocului „Șansă. Obligații. Realizare”, prescurtat — „Ș.O.R.”. Acest proiect nu a fost dus la bun sfârșit, iar echipa lui Șor s-a concentrat pe promovarea unei „clone” — partidul „Șansă”.

Илан Шор, Евгения Гуцул, Марина Таубер в Москве, на запуске блока „Победа”, Facebook

Rămâne incertă și crearea unui alt bloc, considerat convențional „de stânga”. Săptămâna trecută, jurnaliștii Dmitri Ciubașenco și Liudmila Belcencov, împreună cu fostul ministru al Apărării, Victor Gaiciuc, au anunțat lansarea platformei „Pentru Moldova”, menită să unească forțele opoziției.

Crearea platformei a fost susținută de Partidul Socialiștilor, Partidul Comuniștilor, „Viitorul Moldovei” (partidul fostului premier Vasile Tarlev, al cărui nume este de asemenea asociat cu Ilan Șor) și „Inima Moldovei” — partidul fostei bașcane a Găgăuziei, Irina Vlah. Totuși, deocamdată, lucrurile nu au evoluat mai departe de simple declarații de susținere.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NYT: SUA ar propune reluarea importurilor de gaze rusești în Europa pentru a pune capăt războiului din Ucraina

Reluarea importurilor de cantități mari de gaze naturale rusești în Europa ar fi un element-cheie al noii propuneri a Statelor Unite ale Americii pentru încheierea războiului din Ucraina. Despre acest lucru scrie The New York Times (NYT), care citează surse familiarizate cu discuțiile.

Potrivit publicației, inițiativa a fost prezentată de Steve Witkoff și Jared Kushner, emisarii speciali ai președintelui american Donald Trump, în cadrul negocierilor cu reprezentanții Ucrainei și ai Uniunii Europene. Propunerea ar fi fost discutată și cu președintele ucrainean Vladimir Zelenski, în timpul unei întâlniri desfășurate la Kiev în septembrie.

Planul Washingtonului ar urmări să ofere Rusiei un stimulent economic pentru a pune capăt războiului, prin reluarea livrărilor de gaze naturale către Europa.

Ideea a fost însă întâmpinată cu scepticism de reprezentanții UE. Günter Sautter, principalul consilier pentru securitate al cancelarului german Friedrich Merz, s-ar fi pronunțat ferm împotriva acestei inițiative. Totodată, unii oficiali europeni și ucraineni se așteaptă ca SUA să încerce să obțină o parte din veniturile generate de exporturile de gaze rusești, potrivit surselor NYT.

SUA ar fi discutat cu Rusia despre reluarea funcționării gazoductului Nord Stream

Sursele citate de The New York Times au mai declarat că oficialii americani au discutat cu partea rusă despre posibilitatea reluării funcționării gazoductului Nord Stream, care leagă Rusia de Germania prin Marea Baltică. Conducta este nefuncțională din august 2022, când a fost avariată în urma unor explozii.

La începutul lunii octombrie, agenția Reuters a relatat, la rândul său, despre aceste discuții, citând cinci surse. Potrivit uneia dintre sursele NYT, administrația Trump consideră că reluarea funcționării Nord Stream ar fi „o sarcină ușoară” în cazul în care s-ar ajunge la un acord de pace.

Reprezentanții Casei Albe au negat însă că subiectul reluării funcționării gazoductului ar fi fost discutat. Aceștia au precizat că orice acord în această privință ar necesita o coordonare strânsă cu partenerii europeni, în cadrul unui acord de pace cuprinzător.

UE a decis să renunțe la gazele rusești până la sfârșitul anului 2027

În ianuarie 2026, Uniunea Europeană a convenit asupra eliminării treptate a importurilor de gaze naturale din Rusia, atât prin conducte, cât și sub formă de gaz natural lichefiat (GNL), până la 1 noiembrie 2027. Măsura prevede și interzicerea încheierii unor noi contracte de import de gaze cu Rusia, notează DW.

După declanșarea invaziei ruse la scară largă în Ucraina, în februarie 2022, ponderea gazelor rusești în totalul importurilor UE a scăzut considerabil. Dacă în 2021 acestea reprezentau 45% din importurile de gaze ale Uniunii, în 2024 ponderea a coborât la aproximativ 19%, iar în 2025 — la 13%.

La 1 ianuarie 2025, Ucraina a oprit tranzitul gazelor rusești către Europa, după ce a refuzat prelungirea contractului expirat cu gigantul energetic rus Gazprom.

Potrivit The New York Times, decizia provoacă pierderi anuale de aproximativ 900 de milioane de euro pentru Kiev, reprezentând veniturile pe care Ucraina le încasa din taxele de tranzit.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: