a.cec.md

ANALIZĂ: Cum încearcă autoritățile să limiteze participarea blocurilor electorale „camuflate” la alegerile din septembrie

Comisia Electorală Centrală (CEC) a publicat pe 9 iunie proiectul Regulamentului „privind particularitățile constituirii și înregistrării blocurilor electorale”, pe care l-a supus consultărilor publice. NM explică ce prevede proiectul și cine ar putea fi afectat de noile reguli.

Ce prevede regulamentul

Proiectul regulamentului stabilește procedura de constituire și înregistrare a blocurilor electorale. La fel ca și anterior, blocurile trebuie să fie înregistrate la CEC cu cel târziu 30 de zile înainte de începerea înregistrării candidaților. Deoarece alegerile parlamentare sunt programate pentru 28 septembrie, blocurile vor putea depune documentele aproximativ până pe 20 iunie.

Unul dintre punctele-cheie este interzicerea așa-numitelor „blocuri camuflate”. Conform definiției din Codul Electoral, acestea sunt forțe politice care acționează de comun acord și coordonat, dar nu sunt înregistrate ca bloc electoral conform procedurii stabilite. Noul regulament interzice în mod expres o astfel de activitate.

Documentul stabilește, de asemenea, reguli stricte privind denumirea și simbolistica blocurilor electorale: acestea nu trebuie să coincidă și nici să semene cu cele ale altor partide sau concurenți electorali, inclusiv cu simbolurile partidelor care compun blocul respectiv. Cu alte cuvinte, un bloc nu poate purta numele uneia dintre formațiunile membre și nici nu poate utiliza simbolul acesteia.

„Nu se admite coincidența sau asemănarea elementelor de identificare ale concurenților electorali și ale partidelor politice”, se menționează în proiectul de regulament.

De asemenea, sunt interzise denumirile și simbolurile partidelor declarate anterior neconstituționale.

În plus, regulamentul impune restricții privind componența conducerii blocurilor electorale: din aceasta nu pot face parte politicieni independenți care nu sunt membri ai partidelor componente. Aceeași regulă se aplică și listelor de candidați — doar membrii formațiunilor participante vor putea fi incluși.

Ce formațiuni intenționează să participe la alegeri în cadrul unui bloc

La alegerile parlamentare din 2025, mai multe alianțe și-au anunțat intenția de a participa în calitate de bloc electoral. Unul dintre acestea este blocul „Alternativa”. Din el fac parte partidul primarului Chișinăului, Ion Ceban – „Mișcarea Alternativă Națională” (MAN), „Congresul Civic”, partidul fostului prim-ministru Ion Chicu – „Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei” (PDCM), precum și fostul candidat la prezidențiale și procuror general Alexandr Stoianoglo.

Facebook/Blocul Alternativa

Este curios faptul că însuși Stoianoglo, deși joacă rolul unuia dintre liderii blocului, nu este membru oficial al niciunui partid din componența acestuia. De asemenea, simbolistica blocului include culorile logoului MAN, iar denumirea „Alternativa” amintește de „Mișcarea Alternativă Națională”.

Un alt potențial participant la alegeri este blocul „Victoria”. Acesta urmează să fie format din partide afiliate lui Ilan Șor – politician condamnat în Republica Moldova la 15 ani de închisoare, care se ascunde la Moscova. Posibilitatea de înregistrare a acestui bloc rămâne incertă: forțele politice asociate lui Șor fie nu au fost înregistrate, fie au fost excluse anterior din alegeri.

Dacă blocul nu va fi înregistrat, partidele vor putea participa la alegeri individual. Totuși, dacă regulamentul va fi aprobat în forma actuală, blocul nu va putea include pe listele sale candidați care nu sunt membri ai partidelor componente — cum ar fi personalități publice, artiști sau activiști loiali lui Șor. De asemenea, numele lui Ilan Șor nu va putea fi folosit în denumirea blocului: în anul 2023, partidul care îi purta numele a fost declarat neconstituțional. Ulterior, Ilan Șor a anunțat crearea blocului „Șansă. Obligații. Realizare”, prescurtat — „Ș.O.R.”. Acest proiect nu a fost dus la bun sfârșit, iar echipa lui Șor s-a concentrat pe promovarea unei „clone” — partidul „Șansă”.

Илан Шор, Евгения Гуцул, Марина Таубер в Москве, на запуске блока „Победа”, Facebook

Rămâne incertă și crearea unui alt bloc, considerat convențional „de stânga”. Săptămâna trecută, jurnaliștii Dmitri Ciubașenco și Liudmila Belcencov, împreună cu fostul ministru al Apărării, Victor Gaiciuc, au anunțat lansarea platformei „Pentru Moldova”, menită să unească forțele opoziției.

Crearea platformei a fost susținută de Partidul Socialiștilor, Partidul Comuniștilor, „Viitorul Moldovei” (partidul fostului premier Vasile Tarlev, al cărui nume este de asemenea asociat cu Ilan Șor) și „Inima Moldovei” — partidul fostei bașcane a Găgăuziei, Irina Vlah. Totuși, deocamdată, lucrurile nu au evoluat mai departe de simple declarații de susținere.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Natalia Morari

Natalia Morari a comentat informația privind posibila interdicție în spațiul Schengen, alături de Ion Ceban: „Nu am confirmare oficială”

Ex-jurnalista Natalia Morari, care în ultimul an este implicată în politică și a candidat inclusiv la funcția de președinte al țării, a comentat informațiile apărute în presa din Moldova și România despre posibila interdicție în spațiul Schengen alături de primarul Chișinăului, Ion Ceban.

Morari a reacționat pe rețelele sociale, declarând că „știrea este prea serioasă” pentru a o comenta în lipsa unei confirmări oficiale:

„Știu că așteptați o reacție din partea mea, dar știrea e prea serioasă ca să comentez ceea ce a apărut doar pe surse. Nu am deocamdată nicio confirmare oficială. Dacă va apărea, neapărat voi veni cu o reacție”, a scris aceasta.

Al doilea nume vehiculat în presa din Moldova și România, privind interdicția în spațiul Schengen este cel al ex-premierului Vasile Tarlev, în prezent lider al Partidului „Viitorul Moldovei”. El nu a comentat deocamdată informațiile. De menționat că, în dimineața de 9 iulie, Tarlev a expediat presei un comunicat în care a informat despre participarea la conferința științifico-practică organizată de Universitatea „Ovidius” din Constanța. În seara de 9 iulie, pe pagina de Facebook a acestuia a fost publicată o secvență dintr-un interviu oferit presei române.

Amintim că, pe 9 iulie, Ministerul de Externe de la București a confirmat că autoritățile naționale au decis impunerea unei interdicții de intrare pe teritoriul României și în spațiul Schengen pentru Ion Ceban. Alături de edilul capitalei, alți doi cetățeni ai Republicii Moldova au fost vizați de aceeași decizie. Instituția a menționat că măsura a fost luată din „motive de securitate”. Alături de edilul Chișinăului, încă doi cetățeni ai Republicii Moldova au primit interdicții.

Ion Ceban a calificat decizia în privința sa drept „răfuială politică” din partea conducerii Republicii Moldova.

***

Precizăm că Natalia Morari a activat peste 15 ani în domeniul jurnalismului politic din Republica Moldova. De-a lungul timpului a lucrat la TV8, unde a avut propria emisiune politică și făcut parte din Consiliul de administrare al televiziunii. În 2021, Morari a părăsit Consiliul de administrare al televiziunii, invocând „presiunii” din partea Serviciului de Informații și Securitate (SIS). Morari a declarat că SIS o șantaja cu informații despre viața ei personală și a dezvăluit că tatăl copilului ei este controversatul om de afaceri, Veaceslav Platon, care ulterior a fost anunțat în căutare. Informația despre legătura lui Morari cu Platon a provocat un scandal, deoarece s-a aflat că ea a făcut interviuri cu el în timp ce erau deja într-o relație. În final, emisiunea ei de la TV8 a fost închisă definitiv, iar Morari a devenit unul dintre primele și puținele exemple de „cancel culture” în comunitatea profesională și politică din care făcea parte.

După acest eveniment, Natalia Morari a devenit o voce critică față de actualul președinte al țării, Maia Sandu, și partidului de guvernare, pe care i-a susținut în trecut.

În mai 2024, ex-jurnalista a fost organizatoarea unei întâlniri dintre mai mulți lideri politici de opoziție, care a avut drept scop discutarea posibilității de a identifica un candidat comun la alegerile pentru funcția de președinte – o inițiativă a socialistului Igor Dodon. Într-un final, inițiativa a eșuat, iar în luna iulie, Natalia Morari și-a anunțat intenția de concura la scrutinul prezidențial în calitate de „candidat independent”.

În martie 2025, ea a realizat un interviu cu fostul candidat la președinția României, Călin Georgescu.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: