a.cec.md

ANALIZĂ: Cum încearcă autoritățile să limiteze participarea blocurilor electorale „camuflate” la alegerile din septembrie

Comisia Electorală Centrală (CEC) a publicat pe 9 iunie proiectul Regulamentului „privind particularitățile constituirii și înregistrării blocurilor electorale”, pe care l-a supus consultărilor publice. NM explică ce prevede proiectul și cine ar putea fi afectat de noile reguli.

Ce prevede regulamentul

Proiectul regulamentului stabilește procedura de constituire și înregistrare a blocurilor electorale. La fel ca și anterior, blocurile trebuie să fie înregistrate la CEC cu cel târziu 30 de zile înainte de începerea înregistrării candidaților. Deoarece alegerile parlamentare sunt programate pentru 28 septembrie, blocurile vor putea depune documentele aproximativ până pe 20 iunie.

Unul dintre punctele-cheie este interzicerea așa-numitelor „blocuri camuflate”. Conform definiției din Codul Electoral, acestea sunt forțe politice care acționează de comun acord și coordonat, dar nu sunt înregistrate ca bloc electoral conform procedurii stabilite. Noul regulament interzice în mod expres o astfel de activitate.

Documentul stabilește, de asemenea, reguli stricte privind denumirea și simbolistica blocurilor electorale: acestea nu trebuie să coincidă și nici să semene cu cele ale altor partide sau concurenți electorali, inclusiv cu simbolurile partidelor care compun blocul respectiv. Cu alte cuvinte, un bloc nu poate purta numele uneia dintre formațiunile membre și nici nu poate utiliza simbolul acesteia.

„Nu se admite coincidența sau asemănarea elementelor de identificare ale concurenților electorali și ale partidelor politice”, se menționează în proiectul de regulament.

De asemenea, sunt interzise denumirile și simbolurile partidelor declarate anterior neconstituționale.

În plus, regulamentul impune restricții privind componența conducerii blocurilor electorale: din aceasta nu pot face parte politicieni independenți care nu sunt membri ai partidelor componente. Aceeași regulă se aplică și listelor de candidați — doar membrii formațiunilor participante vor putea fi incluși.

Ce formațiuni intenționează să participe la alegeri în cadrul unui bloc

La alegerile parlamentare din 2025, mai multe alianțe și-au anunțat intenția de a participa în calitate de bloc electoral. Unul dintre acestea este blocul „Alternativa”. Din el fac parte partidul primarului Chișinăului, Ion Ceban – „Mișcarea Alternativă Națională” (MAN), „Congresul Civic”, partidul fostului prim-ministru Ion Chicu – „Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei” (PDCM), precum și fostul candidat la prezidențiale și procuror general Alexandr Stoianoglo.

Facebook/Blocul Alternativa

Este curios faptul că însuși Stoianoglo, deși joacă rolul unuia dintre liderii blocului, nu este membru oficial al niciunui partid din componența acestuia. De asemenea, simbolistica blocului include culorile logoului MAN, iar denumirea „Alternativa” amintește de „Mișcarea Alternativă Națională”.

Un alt potențial participant la alegeri este blocul „Victoria”. Acesta urmează să fie format din partide afiliate lui Ilan Șor – politician condamnat în Republica Moldova la 15 ani de închisoare, care se ascunde la Moscova. Posibilitatea de înregistrare a acestui bloc rămâne incertă: forțele politice asociate lui Șor fie nu au fost înregistrate, fie au fost excluse anterior din alegeri.

Dacă blocul nu va fi înregistrat, partidele vor putea participa la alegeri individual. Totuși, dacă regulamentul va fi aprobat în forma actuală, blocul nu va putea include pe listele sale candidați care nu sunt membri ai partidelor componente — cum ar fi personalități publice, artiști sau activiști loiali lui Șor. De asemenea, numele lui Ilan Șor nu va putea fi folosit în denumirea blocului: în anul 2023, partidul care îi purta numele a fost declarat neconstituțional. Ulterior, Ilan Șor a anunțat crearea blocului „Șansă. Obligații. Realizare”, prescurtat — „Ș.O.R.”. Acest proiect nu a fost dus la bun sfârșit, iar echipa lui Șor s-a concentrat pe promovarea unei „clone” — partidul „Șansă”.

Илан Шор, Евгения Гуцул, Марина Таубер в Москве, на запуске блока „Победа”, Facebook

Rămâne incertă și crearea unui alt bloc, considerat convențional „de stânga”. Săptămâna trecută, jurnaliștii Dmitri Ciubașenco și Liudmila Belcencov, împreună cu fostul ministru al Apărării, Victor Gaiciuc, au anunțat lansarea platformei „Pentru Moldova”, menită să unească forțele opoziției.

Crearea platformei a fost susținută de Partidul Socialiștilor, Partidul Comuniștilor, „Viitorul Moldovei” (partidul fostului premier Vasile Tarlev, al cărui nume este de asemenea asociat cu Ilan Șor) și „Inima Moldovei” — partidul fostei bașcane a Găgăuziei, Irina Vlah. Totuși, deocamdată, lucrurile nu au evoluat mai departe de simple declarații de susținere.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Primăria Chișinău

Decanul FRIȘPA critică absorbția universității din Cahul de către UTM: „Nu mai contează nici argumentele, nici bunul simț”

Decanul Facultății de Relații Internaționale, Științe Politice și Administrative (FRIȘPA) a USM, Alexandru Solcan, a publicat pe 27 decembrie un mesaj în care a criticat proiectul hotărârii de Guvern privind absorbția Universității de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul de către Universitatea Tehnică a Moldovei (UTM). El a sugerat că scopul reorganizării este, de fapt, acordarea celui de-al treilea mandat consecutiv rectorului UTM, după ce Ministerul Educației și Cercetării a propus o inițiativă care prevede o astfel de posibilitate pentru conducătorii instituțiilor de învățământ superior care au absorbit alte universități. Totodată, Solcan susține că autoritățile centrale ar dori să creeze un precedent pentru a începe să caute modalități prin care posibilitatea unui al treilea mandat consecutiv să fie atribuită și în cazul președintelui țării.

Absorbția de către UTM a Universității de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul e despre trei mandate consecutive, atunci când legea prevede doar două. Se caută un precedent. Nu mai contează nici argumentele, nici rațiunea, nici bunul simț. Cetățenii trebuie să se deprindă cu formula „al treilea termen”. Decizia a fost luată la cel mai înalt nivel. Toate discuțiile sunt inutile. Pe termen scurt, cei absorbiți vor avea, chiar, de câștigat. Se va investi mult în acest proiect. Este nevoie de o poveste de succes, iar formula „al treilea termen” va fi parte a narațiunii. (…) Urmează identificarea modalității de a deschide calea celui de-al treilea mandat consecutiv pentru președintele/președinta Republicii. Probabil, se va merge pe varianta referendumului constituțional, când, pe de o parte, vor fi accesate la turații maxime motoarele propagandei, manipulării și intimidării, iar pe de alta, resursele administrative și tot ce înseamnă condiția reală de partid-stat. Va fi greu, dar nu imposibil”, a scris Alexandru Solcan pe Facebook.

NM a solicitat o reacție la afirmațiile decanului FRIȘPA de la Președinție, însă, deocamdată, nu am primit un răspuns.

Amintim că Ministerul Educației și Cercetării desfășoară, în perioada 23 decembrie 2025 – 2 ianuarie 2026, consultări publice pe marginea proiectului unei hotărâri de Guvern care privind absorbția Universității de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul de către Universitatea Tehnică a Moldovei. Inițiativa prevede că, după procesul de reorganizare, la Cahul ar urma să fie creat Centrul Universitar „Bogdan Petriceicu Hașdeu” în cadrul UTM. De asemenea, documentul propune instituirea funcției de prorector responsabil de Centrul Universitar, care va fi numit de rectorul UTM și ales din rândul comunității academice locale.

Ministerul Educației și Cercetării a declarat anterior că scopul inițiativei este de a consolida și dezvolta învățământul superior din sudul Republicii Moldova, „prin integrarea universității din Cahul într-o instituție mai mare, cu capacități academice, administrative și financiare sporite”.

Consultările pe marginea proiectului hotărârii de Guvern au fost lansate la mai puțin de o lună după ce MEC a prezentat o serie de modificări la Codul Educației. Una dintre propuneri prevede posibilitatea acordării unui al treilea mandat consecutiv pentru rectorii instituțiilor care au absorbit alte universități. Conform propunerii, rectorul instituției de învățământ superior care a absorbit altă universitate nu obține automat un al treilea mandat: decizia trebuie să fie validată de comunitatea academică.

Actualmente, legislația stabilește că un rector sau decan poate conduce aceeași instituție maximum două mandate consecutive a câte cinci ani.

Propunerea ministerului a fost intens criticată în spațiul public, în special de rectorul USM, Igor Șarov, care a spus că astfel de practici, nu pot fi asociate cu un stat european precum Republica Moldova. Totodată, Șarov, dar și liderul PNM, Dragoș Galbur, au sugerat că scopul inițiativei este acordarea unui mandat suplimentar rectorului UTM, Viorel Bostan. În reacție, ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a declarat că „atacurile la adresa unuia dintre cei mai dinamici rectori sunt descalificante”.

Viorel Bostan, în vârstă de 53 de ani, a fost ales rector al Universității Tehnice a Moldovei în 2016, iar în decembrie 2020 a fost reales. Bostan a candidat pe lista partidului de guvernământ PAS la alegerile din 28 septembrie 2025, obținând un mandat de deputat. Ulterior, el a renunțat la fotoliul de parlamentar.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: