finavia.fi

Blue Air, fost acționar Air Moldova, a intrat în insolvenţă

Compania aeriană low-cost Blue Air, fost acționar majoritar Air Moldova, a intrat în insolvenţă la propria cerere, scrie profit.ro. 

Anterior, operatorul aerian se confrunta cu prima cerere de intrare în insolvență, procedura de concordat preventiv, care proteja compania de astfel de cereri, fiind constatată ca nereușită și închisă prin decizie a instanței.

Se menționează că după această cerere, compania și-a solicitat singură intrarea în insolvență.

Sursa menționează că Blue Air figura recent în evidențele Agenției Naționale de Administrare Fiscală din România cu obligații de plată în sumă totală de 402,52 milioane lei. Din această sumă, 336 de milioane de lei sunt obligații de plată rezultate din ajutorul de stat acordat companiei în 2020, în contextul pandemiei de coronavirus.

Pentru recuperarea de sume restante la bugetul de stat, Agenția a pus sechestru pe 6 aeronave, a înființat popriri asupra disponibilităților bănești, precum și adrese de înființare a popririi asupra sumelor datorate debitorului de către terți.

„Statul a preluat recent controlul companiei, ca urmare a garanției de 75% din acțiunile companiei pentru creditul-ajutor de stat acordat în urmă cu doi ani, conform planului discutat la nivelul Guvernului”, comunică sursa.

Blue Air a suspendat din 6 septembrie 2022 toate cursele programate de pe aeroporturile din România, după ce conturile i-au fost blocate de Administrația Fondului de Mediu cu argumentul că societatea ar fi în procedură de executare silită deoarece nu ar fi achiziționat și nu ar fi restituit certificatele de gaze de seră.

În luna iulie 2022, Blue Air a primit o amendă de 2 milioane de euro de la Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorului, cu justificarea că, în decurs de un an, compania a anulat 11.289 de zboruri, acestora corespunzându-le 178.405 rezervări, pentru care au fost efectuate plăți în valoare totală de peste 66 de milioane de lei, de către pasageri din 20 de state membre ale Uniunii Europene.

***

În octombrie 2018, Blue Air Aviation din România a cumpărat Air Moldova cu 2,5 milioane de euro, preluând totodată datorii de 61,2 milioane de euro. În octombrie 2019 Blue Air, care deținea 49% în capitalul Civil Aviation Group SRL, proprietarul Air Moldova, a cedat pachetul.

Menționăm că în ultima perioadă, Air Moldova a anulat mai multe zboruri. Pe 6 martie, Autoritatea Aeronautică Civilă declara că anularea are loc din cauza unei aeronave intrată la mentenanță planificată și staționarea la sol a altor două aeronave. Pe 10 martie, compania aeriană a anunțat că a contractat 3 aeronave de la companii europene pentru a opera o parte din cursele programate. Se menționa că o altă parte din zborurile planificate vor suferi modificări de orar. Totodată vor fi reduse frecvențele de zbor pentru anumite destinații.

Pe 15 martie, ministra Infrastructurii și Dezvoltării Regionale Lilia Dabija a declarat că Air Moldova nu dispune de nici o navă operabilă din cele trei care au fost închiriate recent. Aceasta ar avea loc pentru că în cazul a două nave a fost solicitată returnarea acestora, iar una s-ar afla în procedură de mentenanță, adăugând că responsabilii de la Autoritatea Aeronautică Civilă vor solicita limitarea vânzării biletelor.

De cealaltă parte, compania aeriană a respins informațiile și le-a numit „expirate și neactuale”. Air Moldova a spus că „aeronavele închiriate continuă să opereze zboruri”.

Pe 16 martie, Air Moldova a anunțat că partenerii săi sunt „la datorie” pe Aeroportul Internațional Chișinău, pregătiți pentru a opera zborurile companiei. Este vorba despre operatorii aerieni SkyUp Airlines, ETF Airways și ALK airlines.

Air Moldova a publicat pe 17 martie o declarație din numele celor 290 de angajați ai companiei. Reprezentanții acesteia susțin că au devenit „ținta unei campanii de denigrare”, prin care s-ar urmări falimentarea companiei. Se întâmplă după ce, în ultimele săptămâni, compania a fost nevoită să anuleze numeroase zboruri.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Între aplauze și scandări: noii judecători ai Curții Constituționale au depus jurământul FOTO/VIDEO

Cei cinci judecători ai Curții Constituționale – Liuba Șova, Nicolae Roșca, Domnica Manole, Sergiu Litvinenco și Ion Malanciuc – au depus jurământul în plenul Parlamentului, pe 17 august. La ceremonie a fost prezentă și președinta Republicii Moldova, Maia Sandu. Depunerea jurământului a fost marcată de aplauzele majorității parlamentare și de scandările opoziției.

Duminică, Parlamentul s-a convocat în sesiune specială. 78 de deputați și-au înregistrat prezența.

Potrivit legislației, judecătorii Curții Constituționale depun jurământul în fața Parlamentului, președintelui Republicii Moldova și Consiliului Superior al Magistraturii.

Judecătorii au depus următorul jurământ: „Jur să îndeplinesc cu bună-credință obligațiile de judecător al Curții Constituționale, să apăr ordinea constituțională a Republicii Moldova, să protejez supremația Constituției, drepturile și libertățile fundamentale ale omului și să mă supun în exercitarea funcției numai Constituției”.

În timp ce majoritatea parlamentară aplauda fiecare judecător care ieșea să depună jurământul, opoziția scanda: „Demisia” și „Rușine”. „Curtea Constituțională aparține poporului”, „Curtea Constituțională nu este a voastră”, erau mesajele de pe pancartele opoziției parlamentare.

Menționăm că, în fața Legislativului a avut loc și un protest organizat de partidele conduse de Igor Dodon, Vladimir Voronin, Irina Vlah și Vasile Tarlev.

Mandatul noilor judecători desemnați începe din momentul depunerii jurământului de către aceștia. 

***

Amintim că în doar câteva zile – între 20 și 24 iunie – Parlamentul, Guvernul și Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) au numit cinci noi judecători ai Curții Constituționale (CC), cu un mandat de șase ani. Parlamentul i-a numit pe actualii judecători ai Curții – Liuba Șova și Nicolae Roșca; Guvernul – pe actuala președintă a Curții, Domnica Manole, și pe fostul ministru al Justiției, Sergiu Litvinenco; CSM – pe judecătorul Ion Malanciuc.

Șova, înainte de prima numire în CC în 2019, activa în domeniul didactic și lucra într-un birou de avocatură. Roșca a fost membru al Uniunii Avocaților, avocat al președintei Maia Sandu, a condus Colegiul disciplinar al judecătorilor. Manole, înainte de primul mandat la CC, a activat la Curtea de Apel Chișinău, iar Litvinenco a fost ministru al Justiției în Guvernul condus de Natalia Gavrilița. În legătură cu numirea lui Litvinenco, Sandu a remarcat anterior că acesta a fost consultant în unul dintre proiectele de reformă a justiției. Malanciuc, în calitate de judecător, a instrumentat mai multe dosare de rezonanță, inclusiv „dosarul Kuliok”, în care figurează fostul președinte și lider al Partidului Socialiștilor, Igor Dodon.

Noii membri ai Curții Constituționale au fost numiți în legătură cu expirarea, pe 16 august, a mandatelor a cinci din cei șase judecători ai CC. Singura care își va continua activitatea este Viorica Puică, al cărei mandat expiră în 2029 (CSM a numit-o în această funcție în 2023).

Reamintim că, potrivit legii, doi dintre cei șase judecători constituționali sunt numiți de Parlament, doi — de Guvern, iar alți doi — de Consiliul Superior al Magistraturii.

Procedura de numire a fost criticată de opoziție și de societatea civilă. NM a explicat care sunt acuzațiile aduse autorităților de opoziție și societatea civilă, și ce spune legea despre numirea judecătorilor constituționali. Detalii AICI.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: