jurnal.md

Bugetul de stat, votat în lectură finală. La ce sumă se ridică deficitul

Parlamentul a votat astăzi, 19 decembrie, în lectura a doua – finală – proiectul bugetului de stat pentru anul 2020. Documentul a fost susținut de 56 dintre cei 77 de deputați prezenți în sală. Proiectul a fost elaborat în baza prognozei dezvoltării economiei în 2020-2022 și obiectivelor politicii bugetar-fiscale și vamale pentru anul viitor. O serie de amendamente propuse de blocul ACUM şi Partidul Şor au fost respinse.

După prezentarea proiectului în prima lectură, au parvenit 131 de amendamente, dintre care 63 au fost susținute. În rezultatul modificărilor de ordin redacțional, către lectura a doua indicatorii generali ai bugetului de stat – venituri și cheltuieli – au rămas nemodificați.

Astfel, veniturile vor însuma 44 136,6 mil. lei, cu o majorare de 8,6% față de 2019, datorită creșterii preconizate a impozitelor și taxelor, TVA fiind în continuare cea mai importantă sursă.

Cheltuielile bugetului de stat vor constitui circa 51 551,9 mil. lei, cu 11,3% mai mult față de 2019. Conform estimărilor, bugetul de stat în anul 2020 se va solda cu un deficit în sumă de cca 7 415,3 mil. lei.

Finanțarea deficitului bugetului public național în anul 2020 se va efectua din surse interne și externe, în special prin valorificarea împrumuturilor pentru finanțarea proiectelor din surse externe și pentru susținerea bugetului, emisiunea valorilor mobiliare de stat, acțiuni în formă de participare în capital, alte creanțe interne ale bugetului, precum și din mijloacele bănești din solduri la conturile bugetelor componente ale bugetului public național.

Proiectul se bazează pe prioritățile care derivă din programul de activitate a guvernului, Acordul de Asociere cu UE și alte angajamente asumate față de partenerii de dezvoltare, se arată într-un comunicat publicat pe site-ul parlamentului.

 

 

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

IPN

Furtună va contesta sancțiunile UE: „Grupările de la Bruxelles au decis să aleagă ei înșiși cine trebuie să conducă țara noastră”

Președinta Partidului „Moldova Mare”, Victoria Furtună, afiliată oligarhului fugar Ilan Șor, consideră că în spatele deciziei prin care a fost inclusă pe listele de sancțiuni ale Uniunii Europene ar sta Partidul de guvernământ Acțiune și Solidaritate (PAS). Politiciana a sugerat că măsurile restrictive ar fi o formă de presiune asupra opoziției și a acuzat UE că „a ales cine trebuie să conducă țara noastră”. Precizările au fost făcute într-un comunicat publicat pe 15 iulie.

Astăzi vedem cum are loc, în mod deliberat, distrugerea a tot ceea ce am iubit la Uniunea Europeană. Grupările de la Bruxelles au decis, fără rușine și la vedere, după tradițiile colonialiste, să aleagă ei înșiși cine trebuie să conducă țara noastră — suverană. (…) Regimul PAS aplică sancțiuni prin intermediul acoliților lor străini, doar în privința politicienilor care au susținere și de care PAS se teme. Niciodată nu am fost și nu vom fi o opoziție comodă pentru junta galbenă!”, a declarat Victoria Furtună.

Politiciana a menționat că va contesta la Curtea de Justiție a Uniunii Europene decizia prin care i-au fost impuse sancțiuni.

PAS nu a comentat, deocamdată, învinuirile lansate în adresa sa de Victoria Furtună.

Amintim că, pe 15 iulie, Uniunea Europeană a inclus încă 7 politicieni și 3 entități în lista sa de sancțiuni pentru acțiuni menite să destabilizeze Republica Moldova. Este vorba despre Blocul „Victorie”, compania A7, Centrul Cultural-educațional al Moldovei, liderul Forței de Alternativă și Salvare a Moldovei, Alexandru Beșchieru, președinta Partidului „Moldova Mare”, Victoria Furtună, deputații fugari Alexandr Nesterovschi și Irina Lozovan, președinta Partidului „Renaștere”, Natalia Parasca, președintele Partidului „Șansă”, Alexei Lungu, și liderul Partidului „Victorie”, Vadim Grozavu. Toți cei vizați au legături cu oligarhul fugar Ilan Șor, împotriva căruia UE a impus măsuri restrictive încă în 2023.

Măsurile restrictive includ interdicția furnizării de fonduri pentru cei vizați de sancțiuni, interdicție de intrare pe teritoriul UE și înghețarea activelor.

În prezent, lista UE de sancțiuni pentru acțiuni de destabilizare a Republicii Moldova include 23 de persoane și 5 entități.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: