Bugetul de stat, votat în lectură finală. La ce sumă se ridică deficitul

Parlamentul a votat astăzi, 19 decembrie, în lectura a doua – finală – proiectul bugetului de stat pentru anul 2020. Documentul a fost susținut de 56 dintre cei 77 de deputați prezenți în sală. Proiectul a fost elaborat în baza prognozei dezvoltării economiei în 2020-2022 și obiectivelor politicii bugetar-fiscale și vamale pentru anul viitor. O serie de amendamente propuse de blocul ACUM şi Partidul Şor au fost respinse.

După prezentarea proiectului în prima lectură, au parvenit 131 de amendamente, dintre care 63 au fost susținute. În rezultatul modificărilor de ordin redacțional, către lectura a doua indicatorii generali ai bugetului de stat – venituri și cheltuieli – au rămas nemodificați.

Astfel, veniturile vor însuma 44 136,6 mil. lei, cu o majorare de 8,6% față de 2019, datorită creșterii preconizate a impozitelor și taxelor, TVA fiind în continuare cea mai importantă sursă.

Cheltuielile bugetului de stat vor constitui circa 51 551,9 mil. lei, cu 11,3% mai mult față de 2019. Conform estimărilor, bugetul de stat în anul 2020 se va solda cu un deficit în sumă de cca 7 415,3 mil. lei.

Finanțarea deficitului bugetului public național în anul 2020 se va efectua din surse interne și externe, în special prin valorificarea împrumuturilor pentru finanțarea proiectelor din surse externe și pentru susținerea bugetului, emisiunea valorilor mobiliare de stat, acțiuni în formă de participare în capital, alte creanțe interne ale bugetului, precum și din mijloacele bănești din solduri la conturile bugetelor componente ale bugetului public național.

Proiectul se bazează pe prioritățile care derivă din programul de activitate a guvernului, Acordul de Asociere cu UE și alte angajamente asumate față de partenerii de dezvoltare, se arată într-un comunicat publicat pe site-ul parlamentului.

 

 

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Comunitatea rusă din Moldova solicită să nu fie închisă „Casa Rusă” din Chișinău. În cadrul unei conferințe de presă organizate pe 6 iunie, reprezentanții comunității au declarat că această decizie a autorităților încalcă drepturile minorităților naționale, iar motivele invocate pentru închiderea „Casei Ruse” le-au calificat drept „inventate”.

La rândul său, președinta comunității, Liudmila Lașcenova, susține că autoritățile „intimidează cetățenii” și că, în cazul în care „Casa Rusă” va fi totuși închisă, peste o mie de angajați vor rămâne fără loc de muncă. De asemenea, ea a declarat că s-a adresat președintei Maia Sandu, precum și Parlamentului și Guvernului, cu solicitarea de a nu închide „Casa Rusă”.

Purtătoarea de cuvânt a lui Igor Grosu, Aurica Jardan, a declarat pentru NewsMaker că „Casa Rusă” a devenit o sursă de dezinformare, propagandă și de discuții despre crimele de război ale Federației Ruse în Ucraina. Iar purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, a subliniat că Executivul își menține poziția și motivele inițiale care au dus la inițierea procedurii de închidere.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: