jurnaltv.md

Businessmanul Valeriu Cucu a declarat greva foamei în penitenciarul nr. 13. Ce s-a întâmplat?

Valeriu Cucu, deținut în penitenciarul nr. 13, ține greva foamei de cel puțin o săptămână. El cere ca CA Chișinău să înceteze amânarea ședințelor în cazul său. Informația a fost confirmată pentru NM de Olesea, soția lui Cucu, dar și de serviciul de presă al Administrației Naționale a Penitenciarelor. NM a studiat situația.

Pentru ce a fost închis Cucu?

Businessmanul Valeriu Cucu a fost reținut la 28 martie 2017 de colaboratorii Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale într-un dosar despre contrabandă. Potrivit anchetei, din 2016 până în 2017, Cucu a adus ilegal în Moldova mărfuri în valoare de 27 milioane de lei, pe care le cumpăra de la piața „Kilometrul șapte” din Odessa. În dosar mai este vizat un broker vamal, un colaborator al Serviciului Vamal și un șofer. Cucu a fost ținut în arest un an întreg în acest dosar. În luna martie 2018, a fost eliberat, iar peste o oră, a fost reținut în alt dosar penal.

La 18 aprilie 2019, Cucu a fost condamnat la opt ani privațiune de libertate în penitenciar de tip semiînchis. Compania sa, „Camarad Grop 1992”, a fost forțată să plătească amendă de 55 mii de lei și i s-a interzis să transporte mărfuri pe un termen de cinci ani.

În luna februarie 2020, dosarul lui Cucu a fost inclus în lista „dosarelor politice”, care au fost verificate de un grup special la Procuratura Generală. Soției lui Cucu i-au comunicat că dosarul este „sub controlul Procuraturii Generale”.

Menționăm că Valeriu Cucu a susținut activ Partidul „Platforma Demnitate și Adevăr” (DA). El este veteran al conflictului de pe Nistru, fost polițist. În anul 2015, a participat la protestele opoziției. Potrivit lui Cucu, el este urmărit de forțele de ordine din cauza că a vorbit deschis despre cinci grupări ale contrabandiștilor pe care „le acopereau instituțiile statului”.

De ce Cucu a declarat greva foamei?

Olesea Cucu a comunicat pentru NM că soțul ei a declarat greva foamei în semn de protest, deoarece din luna septembrie 2019, Curtea de Apel Chișinău amână ședințele în dosarul său. „El nu mai are puteri. Îl țin în închisoare de doi ani și trei luni. Ședințele se amână mereu, și-a pierdut speranța că se va schimba ceva”, a menționat ea.

Olesea Cucu a mai spus că a fost împotriva deciziei soțului de a declara greva foamei. Ea a precizat că soțul său are probleme de sănătate cu ficatul și inima și îi este teamă că din cauza grevei foamei, starea sănătății soțului de va înrăutăți.

Oleg Pantea, purtătorul de cuvânt al Administrației Naționale a Penitenciarelor, a comunicat pentru NM că Valeriu Cucu ține greva foamei de cel puțin o săptămână. „Săptămânal, el este examinat de medicul de gardă și de colaboratorii penitenciarului. Starea sănătății sale este considerată satisfăcătoare. Penitenciarul a informat procuratura și Avocatul Poporului în acest sens”, a subliniat Pantea.

De ce ședințele se amână?

Potrivit afirmațiilor soției lui Cucu, ședințele de judecată sunt amânate din cauza că cei de la Curtea de Apel nu pot forma completul de judecători. Angela Istrate, avocata lui Cucu, a scris pe pagina sa de Facebook, la 25 mai, că de mai mult de un an, CA nu inițiază examinarea dosarului lui Cucu. Istrate a mai subliniat că judecătorii declară mereu că se abțin de la judecarea cauzei.

„Eu încerc să înțeleg logica, de ce un complet de judecători găsește temei pentru a examina dosarul în regim urgent, iar altul – nu?”,a menționat Istrate.

Cei de la Procuratura Generală au dat asigurări pentru NM că „nicio ședință de la CA nu a fost amânată din vina lor”. Ei au menționat că după carantină, ședința în dosarul lui Cucu a fost stabilită pentru ziua de 2 iulie. „Însă avocații săi au solicitat examinarea dosarului cât mai rapid. Și atunci ședința a fost stabilită pentru o dată mai apropiată, pentru 19 iunie”, a comunicat pentru NM Maria Vieru, purtătorul de cuvânt al Procuraturii Generale.

Cei de la Curtea de Apel Chișinău au declarat pentru NM că nu au știut că Valeriu Cucu a declarat greva foamei. Octombrina Popa, purtătorul de cuvânt al CA, a comunicat că CA a acceptat deja să examineze dosarul acestuia cât mai rapid, însă nu pot stabili ședința mai devreme de 19 iunie, pentru că instanța are „un program încărcat”. Octombrina Popa a menționat că în perioada funcționării regimului stării de urgență din cauza coronavirusului, CA a examinat doar dosarele urgente, iar după anularea stării de urgență, CA a revenit la examinarea tuturor dosarelor care au fost amânate. „CA va lua toate măsurile pentru a nu admite tărăgănarea în continuare a acestui caz”,a mai spus Octombrina Popa.

Ce spun cei de la Consiliul pentru Prevenirea Torturii

Alexandru Zubco, șeful Consiliului pentru prevenirea torturii (CPT) de pe lângă Oficiul Avocatului Poporului, a comunicat pentru NM că Administrația Națională a Penitenciarelor îi informează cu regularitate despre astfel de cazuri. Potrivit lui Zubco, imediat ce deținutul declară greva foamei, un medic trebuie să-l examineze în decurs de 24 de ore, iar administrația penitenciarului trebuie să-i asculte cerințele. De asemenea, administrația este obligată să informeze procuratura și Oficiul Avocatului Poporului.

Zubco a precizat pentru NM că CPT poate interveni dacă deținutul se plânge de încălcarea drepturilor sale în închisoare. De exemplu, a fost bătut sau este întreținut în condiții foarte rele. Zubco mai spune că întrebările ce țin de instanțele de judecată nu țin de competența Consiliului. „Instanța decide, când să organizeze ședințele, ea are propriul orar”, a concluzionat șeful Consiliului .

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Reuters

Tiraspolul cere 41 de secții de vot pentru moldovenii care locuiesc în regiunea transnistreană pentru parlamentare. Reacția Chișinăului

Organul legislativ nerecunoscut de la Tiraspol a publicat pe 15 august textul unei declarații în care cere deschiderea a 41 de secții de vot pentru cetățenii Republicii Moldova din regiunea transnistreană pentru alegerile parlamentare din toamnă. Instituția nerecunoscută a menționat că documentul urmează a fi expediat, între altele, Parlamentului de la Chișinău. Contactat de NM, Biroul politici de reintegrare a declarat că autoritățile de la Chișinău au primit o astfel de adresare, fiind informată în acest sens Comisia Electorală Centrală. Biroul a subliniat că a transmis autorității electorale că este necesară luarea „măsurilor ce se impun” pentru a fi asigurată desfășurarea procesului electoral în condiții optime, așa încât cetățenii din stânga Nistrului care se vor prezenta la urnele de vot să-și poată exprima opțiunea.

Deputații primesc numeroase solicitări din partea cetățenilor și organizațiilor neguvernamentale, îngrijorați de informațiile privind o posibilă reducere a numărului de secții de vot pentru cetățenii Moldovei care locuiesc în Transnistria. În plus, în calitate de argument se invocă prezența scăzută la alegerile anterioare. Această justificare nu corespunde realității”, se arată în declarație.

Astfel, organul legislativ local a cerut să fie deschise 41 de secții de vot pentru cetățenii Republicii Moldova din regiunea transnistreană, la fel ca la algerile parlamentare precedente.

Instituția nerecunoscută de la Tiraspol a transmis că va expedia declarația Parlamentului de la Chișinău și CEC-ului, dar și Consiliului Europei, UE, ONU și altor structuri internaționale.

Contactat de NM pentru un comentariu, Biroul politici de reintegrare a declarat că reprezentantul politic în procesul de negocieri privind reglementarea transnistreană din partea Tiraspolului a remis o adresare în acest sens Chișinăului, fiind informată Comisia Electorală Centrală.

În avizul Biroului către CEC a fost evidențiată necesitatea întreprinderii măsurilor ce se impun pentru organizarea și desfășurarea în condiții optime, legale și sigure a procesului electoral, astfel, încât toți alegătorii cu domiciliu în stânga Nistrului și mun. Bender, care dețin acest drept și se vor prezenta la scrutin să își poată exercita dreptul de vot”, a adăugat Biroul.

Precizăm că președinta Maia Sandu și alți oficiali de la Chișinău au afirmat în repetate rânduri că este imposibil să fie deschise secții de vot pe malul stâng al Nistrului, deoarece acest teritoriu ne se află sub controlul autorităților constituționale. Totuși, locuitorii din regiunea transnistreană pot vota la secțiile deschise pe malul drept.

Liderul nerecunoscut al regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski, a declarat, într-un interviu pentru presa rusă, în primăvara anului 2025, că ar putea fi deschise secții de votare pentru alegerile pentru Parlamentului Republicii Moldova pe malul stâng al Nistrului, în cazul în care va parveni o astfel de solicitare din partea Chișinăului.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: