Tudor Mardei | NewsMaker

Buzu a solicitat clarificări suplimentare de la ministra belgiană în cazul „abuzurilor de azil” (VIDEO)

Alexei Buzu, ministrul Muncii și Protecției Sociale, a declarat că persoanele publice trebuie să fie mai conștiente de modul în care se exprimă față de anumite categorii din societate. „Noi ne dorim să evităm victimizarea și stigmatizarea unor grupuri”, a comunicat Buzu pe 14 mai. Întrebat de jurnaliști care sunt motivele pentru care romii ar cere azil în Belgia, ministrul a menționat că, în acest sens, a solicitat clarificări suplimentare de la ministra belgiană a Azilului și Migrației pentru a înțelege „natura acestei probleme”.

„Noi, în calitate de persoane publice, trebuie să fim mult mai conștienți de modul în care vorbim și ne exprimăm public față de anumite categorii din societate, pentru că noi ne dorim să evităm victimizarea și stigmatizarea unor grupuri și eu încerc să respect această regulă foarte importantă”, a comunicat Buzu.

Întrebat de jurnaliști din ce motive romii ar cere azil, ministrul a răspuns: „În discuțiile mele cu ministra, am solicitat clarificări adiționale pentru ca să înțelegem… noi, dacă este o problemă, suntem o țară responsabilă, suntem cetățeni responsabili și suntem un guvern responsabil, dacă este o problemă, noi vrem să înțelegem natura acestei probleme. Am solicitat clarificări adiționale și când le vom primi le vom expune”.

Ministra belgiană a Azilului și Migrației, Anneleen Van Bossuyt, aflată într-o vizită în Republica Moldova, a declarat că Belgia înregistrează un număr mare de cereri de azil din partea cetățenilor moldoveni, în special din comunitatea romă, începând din 2020, în fiecare iarnă. Ea a afirmat că mulți moldoveni vin temporar în Belgia pentru a beneficia de condițiile din centrele de primire, fără un temei real pentru protecție, numindu-l „turism al adăpostului”. Detalii AICI.

Platforma femeilor rome „Romni” din Republica Moldova a condamnat declarațiile ministrei belgiene, menționând că afirmațiile acesteia „alimentează rasismul instituțional” și „încalcă dreptul la protecție internațională”. Organizația a subliniat că migrația și cererea de azil sunt „acte de supraviețuire”. Detalii AICI.

Despre motivele acestei poziții, despre cum este privită politica migrațională a UE în Belgia și dacă Moldova riscă să devină un refugiu regional pentru migranții „indezirabili” în Europa — toate acestea au fost discutate de Anneleen Van Bossuyt într-un interviu oferit jurnalistei NewsMaker, Olga Gnatkova. Detalii AICI.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

banca de economii
Максим Андреев, NewsMaker

Dosarul „Banca de Economii”: sentințe de până la 9 ani de închisoare și despăgubiri de peste un milion de lei

Două persoane au fost condamnate în dosarul „Banca de Economii” pentru escrocherie și spălare de bani. Acestea ar fi obținut un credit de 4,4 milioane de lei prin escrocherie de la Banca de Economii și ar fi sustras 1,46 milioane de lei din acești bani, prin tranzacții fictive. Unul dintre inculpați a primit 5 ani de închisoare, iar celălalt — 9 ani. Ambii trebuie să achite 1.460.660 de lei drept despăgubiri pentru prejudiciul cauzat. Informațiile au fost comunicate de Centrul Național Anticorupție (CNA). Sentința nu este definitivă.

Reprezentanții CNA au raportat, pe 26 iunie, că Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, a condamnat un beneficiar efectiv al unei companii pentru spălare de bani în proporții deosebit de mari, iar un administrator – pentru escrocherie și spălare de bani, tot în proporții deosebit de mari.

Primul inculpat a fost condamnat la 5 ani de închisoare, însă pedeapsa va fi executată doar după ce sentința va deveni definitivă. Instanța a menținut și sechestrul aplicat pe bunurile acestuia. Cel de-al doilea inculpat a fost condamnat, prin cumul parțial al pedepselor, la 9 ani de închisoare. Executarea sentinței a început din momentul reținerii. Instanța a menținut arestul preventiv, totodată i-a interzis să desfășoare activități în domeniul administrării bunurilor timp de 5 ani.

În același timp, instanța a admis cererea civilă depusă de reprezentantul Băncii de Economii și a dispus ca ambii inculpați să achite, în mod solidar, suma de 1.460.660 de lei, drept despăgubiri pentru prejudiciul material cauzat.

Potrivit CNA, inculpații, împreună cu alte persoane cercetate separat, ar fi obținut prin escrocherie în 2011 un credit de 4,4 milioane de lei de la Banca de Economii. Știau că firmele beneficiare nu vor rambursa creditul și, printr-un contract fictiv, au transferat 1,46 milioane de lei către alte companii. Ulterior, acești bani ar fi fost ridicați în numerar de către unul dintre inculpați.

„Deși inculpații au negat comiterea faptelor pe tot parcursul procesului, instanța a apreciat probatoriul administrat și a stabilit vinovăția acestora”, au comunicat reprezentanții CNA. Sentința nu este definitivă, aceasta poate fi contestată cu apel la Curtea de Apel Centru în termen de 15 zile.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: