NewsMaker

„Când l-am preîntâmpinat de răspunderea penală, a renunțat”. Dragalin explică de ce a nemulțumit-o scrisoarea ex-șefului APP

Șefa Procuraturii Anticorupție (PA), Veronica Dragalin, vine cu precizări, după ce Alexandru Musteață a demisionat din funcția de director al Agenției Proprietății Publice (APP), urmare a scandalului din jurul PA. Dragalin susține că Musteață a fost invitat în biroul său pentru discuții personale în contextul în care scrisoarea cu acuzații venea de la șeful unei instituții publice și viza un angajat cheie din cadrul PA – Vasile Plevan, adjunctul său. „Nu puteam să dau unui procuror de rând să primească un astfel de denunț”, a declarat șefa PA într-un interviu pentru NM.

Dragalin a declarat pentru NM că scrisoarea șefului APP, în care îl acuză pe Plevan că ar fi refuzat să investigheze presupuse scheme de corupție, a ridicat mai multe semne de întrebare. Lucru „foarte ieșit din comun” este și că Musteață a decis să trimită scrisoarea nu doar în adresa PA și PG, dar și a Comisiei Pre-Vetting, spune șefa PA. „Din punctul meu de vedere, asta a ridicat multe semne de întrebare”, a precizat Dragalin pentru NM.

Procurorul șef anticorupție declară că sesizările și scrisorile privind pretinse acte de corupție comise de procurori din PA, care parvin în adresa sa, sunt o normalitate. Instituția se conduce după o procedură în aceste cazuri – plângerile sunt examinate, de regulă, de procurorul de caz.

„Eu nu am timp să mă întâlnesc personal cu toată lumea care îmi trimite scrisori și noi avem o procedură, care se respectă. Eu decid dacă să primesc persoana în audiență sau nu. În acest caz, dat fiind faptul că vine o sesizare de la un șef de instituție, denunțătorul este deci o persoană cu funcție înaltă în stat și acuzațiile erau în adresa unui adjunct al meu, eu când am primit această scrisoare am considerat corect să fiu eu persoana care să se întâlnească direct cu dl Musteață. Pentru că am considerat că nu pot să dau unui procuror de rând să primească o astfel de denunț împotriva unui adjunct. Pentru că este o poziție superioară și aș fi pus un procuror într-o situație incomodă. De aceea, am decis să fac personal lucrul pe care de obicei îl face procurorul de caz”, a declarat Dragalin.

Șefa PA a explicat în acest context că, în cadrul discuțiilor cu Musteață, la PA, cel din urmă a fost informat că acuzațiile false sunt investigate penal. După ce a fost preîntâmpinat în acest sens, fostul șef al APP și-a retras plângerea, spune Dragalin.

„Procedura pe care o facem în toate cazurile: persoana care trimite denunțul sau plângerea este chemată la PA în persoană, ca noi să ne asigurăm că este o persoană adevărată, verificăm identitatea. O preîntâmpinăm despre răspunderea penală în cazul declarației false și doar în cazul în care persoana spune că înțelege și vrea să continue și să depună un denunț oficial, se pornește un proces penal. Eu asta am făcut cu dl Musteață. Dar atunci când preîntâmpinat despre răspunderea penală, el a renunțat – a zis că nu vrea să depună un denunț oficial”, a mai declarat Veronica Dragalin.

P.S: Interviul NM cu șefa PA, Veronica Dragalin, va fi făcut public, în curând, pe site-ul newsmaker.md.

***

Amintim că presa a făcut publică, pe 14 iunie, o înregistrare audio pe ascuns, din cadrul unei ședințe prezidate de șefa PA, Veronica Dragalin, cu angajații procuraturii. Conform înregistrării, procurorul șef de la anticorupție își avertizează angajații corupți că va veni vremea în care vor răspunde pentru faptele comise și lasă să se înțeleagă că nu va permite defăimarea nefondată a PA, a sa personal sau a procurorilor integri. Drept exemplu, Dragalin oferă exemplu șefului APP, Alexandru Mustață. Potrivit ei, acesta ar urma să fie demis pentru denigrarea unui procuror PA, pe care l-ar fi acuzat de corupție.

„Vreau ca voi cu toții să atrageți atenția la ce se va întâmpla omului acesta mai departe. Unde o să ajungă Alexandru Musteaţă de la APP. Pe Telegram deja a apărut că el urmează să fie dat afară. Vă rog să urmăriți atent ce i se va întâmpla acestui om pentru ce a făcut el. Pentru că persoanele care se ocupă cu așa chestii o să fie trași la răspundere”, și-a avertizat Dragalin colegii, potrivit înregistrării audio.

O zi mai târziu, pe 15 iunie, premierul Dorin Recean a anunțat că șeful APP demisionează din funcție. Recean a negat atunci că plecarea lui Musteață de la cârma instituției ar fi fost legată de scandalul din jurul PA, menționând că drept motiv a servit reformarea APP.

De menționat că nici APP, nici directorul instituției, nu a venit, deocamdată, cu o reacție pe marginea acestui caz. Totuși, o casă de avocatură din Chișinău i-a cerut șefului CNA, Iulian Rusu, să inițieze un proces contravențional în privința Veronicăi Dragalin, pe motiv că aceasta l-ar fi favorizat pe Plevan și că ar fi exercitat presiuni asupra directorului APP, Alexandru Musteață, să renunțe la acuzațiile aduse. Detalii AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Ecologiștii, nemulțumiți că împădurirea se face cu salcâmi. Ministrul Mediului: „Trebuie să ținem cont de realități”

Organizațiile de mediu trag un semnal de alarmă privind plantările masive de salcâm din cadrul Programului Național de Extindere și Reabilitare a Pădurilor 2023–2032, avertizând că această specie invazivă poate afecta biodiversitatea, culturile locale și resursele de apă. În replică, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, susține că salcâmul va reprezenta doar 15–20% din suprafața plantată, fiind folosit exclusiv pe terenuri degradate și că programul va include tot mai multe specii autohtone, odată cu dezvoltarea noilor pepiniere.

Semnatarii petiției subliniază că, deși salcâmul crește rapid, este valoros pentru lemne de foc și apreciat în apicultură, utilizarea sa masivă în cadrul programului nu este justificată. Specia reduce biodiversitatea, afectează culturile locale și consumă cantități mari de apă, punând în pericol regimul hidrologic al terenurilor, explică Cătălina Molodoi, manager de dezvoltare la Ecopresa. Ea subliniază că plantarea copacilor trebuie să fie un proces planificat și științific: pe terenurile degradate se poate planta temporar salcâm, care ulterior să fie înlocuit cu specii autohtone precum frasinul sau stejarul.

„Prin această petiție vrem să evidențiem că cea mai mare parte a puieților plantați sunt salcâmi. Aceasta nu este o specie autohtonă, ci una adusă în Republica Moldova și invazivă. Petiția include link-uri cu dovezi și cercetări care confirmă acest lucru. Specialiștii consideră că salcâmul poate fi plantat ocazional, pentru anumite beneficii, însă plantarea exagerată de acum depășește limitele recomandate”, avertizează Cătălina Molodoi.

Ea a adăugat că Programul Național de Împădurire este unul deosebit de important și chiar istoric pentru Republica Moldova, motiv pentru care autoritățile trebuie să acorde maximă atenție pentru a nu-l compromite.

„Problema este că, în cadrul programului, se plantează prea mult salcâm. Înțelegem că în pepinierele „Moldsilva” materialul săditor este în mare parte salcâm, dar a trecut suficient timp de la începutul programului pentru a include și alte specii. Ne pare rău că această specie invazivă se răspândește atât de mult în țară. Programul este istoric și trebuie susținut, dar nu cu orice preț”, a mai spus ea.

Ministrul Mediului: Salcâmul va reprezenta doar 15–20% din Programul de împădurire

Programul Național de Extindere și Reabilitare a Pădurilor pentru anii 2023–2032, prin care se vor împăduri 145 de mii de hectare, prevede ca salcâmul să reprezinte doar 15–20% din suprafața totală plantată, a declarat ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, pe pagina sa de Facebook.

Oficialul a precizat că autoritățile sunt deschise la dezbateri publice și la sugestii din partea tuturor actorilor interesați, pentru a îmbunătăți programul.

„Mă bucur să văd că Programul de împădurire este tot mai discutat în spațiul public. Am văzut solicitarea ONG-urilor de mediu și suntem deschiși să avem o dezbatere publică pe acest subiect, în care toți actorii interesați să prezinte soluții pentru a îmbunătăți Programul de împădurire”, a menționat Hajder.

Oficialul a explicat că, odată cu construirea noilor pepiniere, va fi posibilă producerea unui sortiment mai larg de puieți autohtoni, inclusiv cu rădăcină protejată, ceea ce va permite creșterea proporției speciilor native în plantații.

„Sunt conștient că avem nevoie de mai multe păduri cu specii autohtone. Totuși, trebuie să ținem cont de realitățile existente: plantăm pe terenurile oferite de primării, care sunt adesea degradate, lutoase, în pantă sau accidentate, și nu pe terenurile pe care ni le-am dori”, a subliniat ministrul.

Gheorghe Hajder a arătat că alegerea speciilor ține cont și de condițiile climatice și că plantațiile de salcâm nu înlocuiesc pădurile autohtone existente.

„De exemplu, în sudul țării, unde clima este mai aridă, unele specii autohtone, cum este stejarul, nu pot avea o dezvoltare corespunzătoare. Intervențiile cu salcâm se realizează exclusiv pe suprafețe degradate, unde nu există vegetație forestieră, iar condițiile climatice nu sunt favorabile altor specii”, a mai spus oficialul.

Potrivit datelor „Moldsilva”, salcâmul reprezintă peste 36% din fondul forestier al țării, iar suprafața ocupată continuă să crească, în loc să fie redusă. Organizațiile de mediu avertizează că plantarea rapidă a suprafețelor cu salcâm, datorită ratei sale de prindere ridicate, sacrifică calitatea ecologică a viitoarelor păduri și va genera costuri suplimentare pentru reconversia acestora.

Petiția propune autorităților limitarea plantării salcâmului doar pe solurile sever degradate, asigurarea ca cel puțin 70% din noile plantații să fie formate din specii autohtone, publicarea datelor despre speciile invazive și crearea unui mecanism extern de verificare a calității plantărilor. Semnatarii avertizează că, dacă nu se corectează direcția actuală a programului, ecosistemele vor fi degradate, banii publici risipiți, iar refacerea pădurilor native întârziată, afectând grav reputația Programului Național de Împădurire.

În prezent petiția a fost semnată de peste 40 de asociații de mediu.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: