Parlamentul RM

Candidații la funcția de membru al CSP sau CSP vor fi evaluați din punct de vedere al integrității

Integritatea candidaților la funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) va fi evaluată de către o comisie specială. Guvernul a aprobat pe 19 ianuarie proiectul de lege care prevede unele măsuri aferente selectării candidaților la funcțiile de membri în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, precum și pentru modificarea unor acte normative. 

„Proiectul de lege a fost elaborat în conformitate cu avizul Comisiei de la Veneția și prevede  evaluarea integrității tuturor candidaților la funcția de membru în CSM, CSP și în colegiile lor. Procedura are scopul de a filtra candidații care au probleme de integritate, au comis abateri de la principiile de etică, au averi cu mult mai mari decât veniturile oficiale declarate. Doar având membri onești și integri în CSM și CSP putem să începem curățarea sistemului de justiție de corupți și să sporim, astfel, încrederea cetățenilor în justiție”, a subliniat ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco, în cadrul ședinței de Guvern.

Conform proiectului de lege, comisia de evaluare va fi formată din șase membri: trei membri naționali vor fi numiți la propunerea fracțiunilor parlamentare, conform principiului proporționalității, și trei membri vor fi propuși de către partenerii de dezvoltare și aprobați cu votul a 3/5 dintre deputații aleși.

Membrii comisiei vor evalua integritatea în temeiul unor cercetări extinse a activității profesionale a candidaților, a respectării în activitatea lor a unor standarde înalte de etică și profesionalism, precum și a lipsei unor acțiuni dubioase, în special care provoacă suspiciune despre o activitate de corupție. De asemenea, Comisia de evaluare va analiza averea candidaților și a familiilor acestora, proveniența averilor, precum și corespunderea cheltuielilor candidaților cu veniturile lor și cele ale membrilor familiei.

În cazul în care vor fi atestate discrepanțe mari între informația declarată de către candidat și situația reală, Comisia va transmite informațiile organelor de drept competente. Decizia comisiei cu privire la nepromovarea evaluării integrității va servi drept temei juridic pentru neadmiterea candidatului la alegeri sau la concurs.

De asemenea, proiectul de lege prevede obligația tuturor organelor și autorităților publice, registrelor publice, dar și a tuturor persoanelor private, inclusiv băncilor, de a furniza gratuit informațiile necesare pentru evaluarea candidaților, inclusiv cu privire la averea persoanelor apropiate acestora. Documentul prevede și sancțiuni pentru nefurnizarea informației.

Deciziile comisiei vor putea fi contestate la Curtea Supremă de Justiție (CSJ). Pentru examinarea contestației, în cadrul CSJ va fi constituit un complet special, membrii căruia vor fi desemnați de către CSM și confirmați de către Președintele Republicii Moldova prin decret.

Proiectul de lege propus va avea caracter limitat în timp și va avea efecte doar până la sfârșitul anului 2022.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Colaj NM

„O retragere de onoare – cea mai bună opțiune”: schimb de replici între candidați PAS și „Împreună” la parlamentare

Candidatul PAS la parlamentare, Marcel Spatari, a declarat că, dacă blocul „Împreună” nu va obține 7% la alegeri, „o mare parte a voturilor pe care le va acumula, la redistribuție, se vor duce către partidele dirijate de Kremlin” și și-a exprimat speranța că liderii blocului „vor lua o decizie corectă înainte de 28 septembrie”. Candidatul blocului „Împreună”, Sergiu Tofilat, a respins afirmația, precizând că o eventuală retragere „nu va aduce voturi în plus” PAS-ului. Fostul membru al blocului și candidat PAS, Dinu Plîngău, a subliniat că „partidele de dreapta ar trebui să evite să se atace reciproc” și a susținut dreptul fiecărui politician de a participa în alegeri, „în pofida mizei atât de mari”.

Schimbul între Spatari și Tofilat

Schimbul de replici dintre Spatari și Tofilat a avut loc pe o rețea de socializare, după ce primul a comentat participarea blocului „Împreună” la alegerile parlamentare.

„Eu am o părere bună despre blocul Împreună și sunt sigur că majoritatea candidaților acestui bloc înțeleg că, în cazul în care nu vor lua 7% la alegeri, o mare parte a voturilor pe care le vor acumula, la redistribuție, se vor duce către partidele dirijate de Kremlin. Știu că nu este o realitate convenabilă blocului Împreună, dar este realitatea realist reală. Și am totuși speranța că politicienii integri din acest bloc înțeleg această realitate și vor lua o decizie corectă înainte de 28 septembrie”, a scris Spatari.

Sergiu Tofilat nu a fost de acord cu afirmațiile lui Spatari: „Concluzie greșită. Nici eu, nici familia mea nu vom vota cu PAS. Și oameni dezamăgiți sunt foarte mulți, peste 30%. Ce propuneți, să stăm acasă? Cine are de câștigat din asta, nu cumva partidele pro-ruse? Vom oferi o opțiune de vot pentru cei dezamăgiți, încetați vă rog cu sperietorile, asta e contra-productiv, doar înrăiți și divizați oamenii”.

„Mesajul “decizia corectă” în contextul postării dă clar de înțeles că vreți să ne retragem. Hai totuși să fim sinceri și să nu manipulăm. Ca să fie clar: putem să ne retragem de 100 ori pe zi, asta deloc nu va aduce voturi în plus pentru voi”, a adăugat Tofilat.

În replică, Spatari a spus că mesajul său a fost „absolut evident, bineînțeles”. „Eu personal consider că o retragere de onoare cu anunțarea publică a susținerii pentru PAS și asumarea rolului de opoziție extra-parlamentară este cea mai bună opțiune pentru continuarea procesului de integrare europeană. Dar nu sunt în poziția de a vă îndemna să faceți acest lucru, doar îmi exprim părerea. În același timp, în calitate de lider al blocului Împreună, sunt sigur că cunoașteți mai bine opțiunile oamenilor din bloc și fezabilitatea acestui lucru”, a menționat Spatari.

Apelul lui Plîngău

Dinu Plîngău a declarat, într-o postare pe rețelele de socializare, că susține „dreptul fiecărui cetățean/politician de a participa în alegeri, în pofida mizei atât de mari”. „În același timp, consider că partidele de dreapta ar trebui să evite să se atace reciproc. În viziunea mea, loc de unitate există și după alegeri. Toți politicienii știu că alegătorii vor unitate și de asta speculează pe acest mesaj. Din păcate, adevărul este că rânza liderilor, pe alocuri aroganța, împiedică realizarea acestei unități”, a scris Plîngău.

Totodată, Plîngău a menționat că „cei care sunt cu adevărat cu viziuni pro-UE trebuie să nu se atace reciproc”: „Băieți, aveți alte mesaje de campanie mult mai atractive pentru electoratul pro-UE decât să-mi spălați oasele mie, PAS-ului sau deciziei Platformei DA de a nu participa în alegeri”.

În contextul schimbului de replici, precizăm că, zilele trecute, liderul Partidul Schimbării, Ștefan Gligor — formațiune membră a blocului Împreună — a explicat „de ce blocul „Împreună” nu a făcut echipă comună cu PAS”. El a spus că „a existat o inițiativă de a face front comun” pentru a „nu dispersa votul pro-european”, însă „aceste negocieri au fost sabotate de către PAS”. Potrivit lui Gligor, la propunerea blocului de a face front comun, „oferta PAS” de a le oferi „două, maximum trei locuri pe lista electorală” a fost „umilitoare”, ceea ce a dus, „în loc de coalizarea forțelor pro-europene, la dezbinare”. Amintim că, anterior, PAS și-a justificat acțiunile prin dorința de a consolida electoratul proeuropean, pentru a nu permite venirea la putere a partidelor orientate spre cooperarea cu Rusia. 

NewsMaker a analizat AICI ce are de câștigat PAS și DA din această reconfigurare, ce soartă are opoziția proeuropeană și în ce măsură ar putea candidații independenți să complice calculele electorale ale PAS.

***

Alegerile parlamentare vor avea loc pe 28 septembrie 2025. În buletinul de vot vor figura 15 partide politice, 4 blocuri electorale și 4 candidați independenți. Pentru partidele politice, pragul electoral pentru a accede în parlament este de 5%, iar pentru blocurile electorale – 7%. 

Partidul Acțiune și Solidaritate a câștigat alegerile parlamentare anticipate din 2021 cu o majoritate absolută – 63 de mandate – fiind votat de peste jumătate dintre alegătorii prezenți la urne. După patru ani de guvernare, formațiunea intră în campanie cu o listă ce combină actuali deputați, foști și actuali demnitari, funcționari publici, dar și nume noi, inclusiv personalități cunoscute. PAS a inclus în lista sa electorală și doi reprezentanți ai formațiunii Platforma „DA”, care, la scurt timp, a fost exclusă din Blocul „Împreună”.

Blocul „Împreună” este format din Partidul Schimbării – prezent pe buletine și la scrutinul din 2021, dar fără a accede în legislativ – și Partidul Verde Ecologist, care a fost reprezentat o singură dată în Parlament, în 1998. Cele două partide au înaintat o listă de 60 de candidați, mulți dintre ei cu experiență politică anterioară. Lista Blocului „Împreună” la alegerile parlamentare este deschisă de Sergiu Tofilat – vicepreședintele Partidului Schimbării.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: