Reuters

Câștigători Oscar 2024: lista completă. Oppenheimer – cel mai bun film, Emma Stone – cea mai bună actriță

Cea de-a 96-a ediţie a galei premiilor Oscar, decernate de Academia Americană de Film pentru cele mai bune realizări cinematografice ale anului 2023 s-a desfășurat la Teatrul Dolby din Hollywood, Los Angeles. Oppenheimer este filmul care a dominat gala, cu cele mai multe nominalizări, 13, deși niciun film nu a câștigat vreodată atâtea premii. Pelicula a adunat 7 premii. Cillian Murphy şi Emma Stone au fost desemnați cei mai buni actori.

Comediantul Jimmy Kimmel a fost gazda premiilor Oscar pentru a patra oară, după ce a mai făcut-o în 2017, 2018 și 2023.

Cel mai bun film: Oppenheimer
Producători: 
Emma Thomas, Charles Roven și Christopher Nolan

Nominalizați:

American Fiction
Producători: Ben LeClair, Nikos Karamigios, Cord Jefferson și Jermaine Johnson

Anatomy of a Fall
Producători: Marie-Ange Luciani și David Thion

Barbie
Producători: David Heyman, Margot Robbie, Tom Ackerley și Robbie Brenner

The Holdovers
Producător: Mark Johnson

Killers of the Flower Moon
Producători: Dan Friedkin, Bradley Thomas, Martin Scorsese și Daniel Lupi

Maestro
Producători: Bradley Cooper, Steven Spielberg, Fred Berner, Amy Durning și Kristie Macosko Krieger

Past Lives
Producători: David Hinojosa, Christine Vachon și Pamela Koffler

Poor Things
Producători: Ed Guiney, Andrew Lowe, Yorgos Lanthimos și Emma Stone

The Zone of Interest
Producător: James Wilson

 

Cea mai bună regie: Christopher Nolan – Oppenheimer

Nominalizați:

Justine Triet – Anatomy of a Fall

Martin Scorsese – Killers of the Flower Moon

Yorgos Lanthimos – Poor Things

Jonathan Glazer – The Zone of Interest

 

Cel mai bun actor în rol principal: Cillian Murphy – Oppenheimer

Nominalizați:

Bradley Cooper – Maestro

Colman Domingo – Rustin

Paul Giamatti – The Holdovers

Jeffrey Wright – American Fiction

 

Cel mai bun actor în rol secundar: Robert Downey Jr. – Oppenheimer

Nominalizați:

Sterling K. Brown – American Fiction

Robert De Niro – Killers of the Flower Moon

Ryan Gosling – Barbie

Mark Ruffalo – Poor Things

Cea mai bună actriță în rol principal: Emma Stone – Poor Things

Nominalizate:

Annette Bening – Nyad

Lily Gladstone – Killers of the Flower Moon

Sandra Huller – Anatomy of a Fall

Carey Mulligan – Maestro

 

Cea mai bună actriță în rol secundar: Da’Vine Joy Randolph – The Holdovers

Nominalizate:

Emily Blunt – Oppenheimer

Danielle Brooks – The Color Purple

America Ferrera – Barbie

Jodie Foster – Nyad

 

Cel mai bun lungmetraj de animație: The Boy and the Heron – Hayao Miyazaki și Toshio Suzuki

Nominalizați:

Elemental – Peter Sohn și Denise Ream

Nimona – Nick Bruno, Troy Quane, Karen Ryan și Julie Zackary

Robot Dreams – Pablo Berger, Ibon Cormenzana, Ignasi Estapé și Sandra Tapia Díaz

Spider-Man Acroos the Spider-Verse – Kemp Powers, Justin K. Thompson, Phil Lord, Christopher Miller și Amy Pascal

 

Cea mai bună imagine: Oppenheimer – Hoyte van Hoytema

Nominalizați:

El Conde – Edward Lachman

Killers of the Flower Moon – Rodrigo Prieto

Maestro – Matthew Libatique

Poor Things – Robbie Ryan

 

Cele mai bune costume: Poor Things – Holly Waddington

Nominalizați:

Barbie – Jacqueline Durran

Killers of the Flower Moon – Jacqueline West

Napoleon – Janty Yates and Dave Crossman

Oppenheimer – Ellen Mirojnick

 

Cel mai bun documentar: 20 Days in Mariupol – Mstyslav Chernov, Michelle Mizner și Raney Aronson-Rath

Nominalizați:

Bobi Wine: The People’s President – Moses Bwayo, Christopher Sharp și John Battsek

The Eternal Memory – Maite Alberdi

Four Daughters – Kaouther Ben Hania și Nadim Cheikhrouha

To Kill a Tiger – Nisha Pahuja, Cornelia Principe și David Oppenheim

 

Cel mai bun documentar scurt: The Last Repair Shop – Ben Proudfoot și Kris Bowers

Nominalizați:

The Abcs of Book Banning – Sheila Nevins și Trish Adlesic

The Barber of Little Rock – John Hoffman și Christine Turner

In Between – S. Leo Chiang și Jean Tsien

NǍI NAI & WÀI PÓ – Sean Wang și Sam Davis

 

Cel mai bun montaj: Oppenheimer – Jennifer Lame

Nominalizați:

Anatomy of a Fall – Laurent Sénéchal

The Holdovers – Kevin Tent

Killers of the Flower Moon – Thelma Schoonmaker

Poor Things – Yorgos Mavropsaridis

 

Cel mai bun film internațional: The Zone of Interest – Marea Britanie

Nominalizați:

Io Capitano – Italia

Perfect Days – Japonia

Society of the Snow – Spania

The Teachers’ Lounge – Germania

 

Cel mai bun machiaj și cea mai bună coafură: Poor Things – Nadia Stacey, Mark Coulier și Josh Weston

Nominalizați:

Golda – Karen Hartley Thomas, Suzi Battersby și Ashra Kelly-Blue

Maestro – Kazu Hiro, Kay Georgiou și Lori McCoy-Bell

Oppenheimer – Luisa Abel

Society of the Snow – Ana López-Puigcerver, David Martí și Montse Ribé

 

Cea mai bună coloană sonoră: Oppenheimer – Ludwig Göransson

Nominalizați:

American Fiction – Laura Karpman

Indiana Jonesc and the Dial of Destiny – John Williams

Killers of the Flower Moon – Robbie Robertson

Poor Things – Jerskin Fendrix

 

Cea mai bună melodie originală: What Was I Made For? din Barbie; muzică și versuri de Billie Eilish și Finneas O’Connell

Nominalizați:

The Fire Inside din Flamin’ Hot; muzică și versuri de Diane Warren

I’m Just Ken din Barbie; muzică și versuri de Mark Ronson și Andrew Wyatt

It never went away din American Symphony; muzică și versuri de Jon Batiste și Dan Wilson

Wahzhazhe (A song for my people) din Killers of the Flower Moon; muzică și versuri de Scott George

 

Cele mai bune decoruri: Poor Things – Scenografi: James Price Shona Heath și Zsuzsa Mihalek

Nominalizați:

Barbie – Scenografi: Sarah Greenwood și Katie Spencer

Killers of the Flower Moon – Scenografi: Jack Fisk și Adam Willis

Napoleon – Scenografi: Arthur Max și Elli Griff

Oppenheimer – Scenografi: Ruth De Jong și Claire Kaufman

 

Cel mai bun scurtmetraj de animație: War is Over! Inspired by the Music of John & Yoko –
Dave Mullins și Brad Booker

Nominalizați:

Letter to a Pig – Tal Kantor și Amit R. Gicelter

Ninety-Five Senses – Jerusha Hess și Jared Hess

Our Uniform – Yegane Moghaddam

Pachyderme – Stéphanie Clément și Marc Rius

 

Cel mai bun scurtmetraj live action: The Wonderful Story of Henry Sugar – Wes Anderson și Steven Rales

Nominalizați:

The After – Misan Harriman și Nicky Bentham

Invincible – Vincent René-Lortie și Samuel Caron

Knight of Fortune – Lasse Lyskjær Noer și Christian Norlyk

Red, White and Blue – Nazrin Choudhury și Sara McFarlane

 

Cel mai bun sunet: The Zone of Interest – Tarn Willers și Johnnie Burn

Nominalizați:

The Creator – Ian Voigt, Erik Aadahl, Ethan Van der Ryn, Tom Ozanich și Dean Zupancic

Maestro – Steven A. Morrow, Richard King, Jason Ruder, Tom Ozanich și Dean Zupancic

Mission: Impossible – Dead Reckoning Part One – Chris Munro, James H. Mather, Chris Burdon și Mark Taylor

Oppenheimer – Willie Burton, Richard King, Gary A. Rizzo și Kevin O’Connell

 

Cele mai bune efecte speciale: Godzilla Minus One – Takashi Yamazaki, Kiyoko Shibuya, Masaki Takahashi și Tatsuji Nojima

Nominalizați:

The Creator – Jay Cooper, Ian Comley, Andrew Roberts și Neil Corbould

Guardians of the Galaxy vol. 3 – Stephane Ceretti, Alexis Wajsbrot, Guy Williams și Theo Bialek

Mission: Impossible – Dead Reckoning Part One – Alex Wuttke, Simone Coco, Jeff Sutherland și Neil Corbould

Napoleon – Charley Henley, Luc-Ewen Martin-Fenouillet, Simone Coco și Neil Corbould

 

Cel mai bun scenariu adaptat: American Fiction – scris de Cord Jefferson

Nominalizați:

Barbie – scris de Greta Gerwig și Noah Baumbach

Oppenheimer – scris de Christopher Nolan

Poor Things – scris de Tony McNamara

The Zone of Interest – scris de Jonathan Glazer

 

Cel mai bun scenariu original: Anatomy of a Fall – scris de Justine Triet și Arthur Harari

Nominalizați:

The Holdovers – scris de David Hemingson

Maestro – scris de Bradley Cooper și Josh Singer

May December – scris de Samy Burch; poveste de Samy Burch și Alex Mechanik

Past Lives – scris de Celine Song

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova

La Chișinău a avut loc primul Congres Național al Memoriei. Grosu: „Niciun popor nu-și poate construi viitorul fără a-și onora trecutul”

Pe 28 iunie, la Palatul Republicii din Chișinău, a avut loc primul Congres Național al Memoriei. Potrivit Ministerului Educației și Cercetării, la acest eveniment, dedicat promovării memoriei victimelor represiunilor politice din perioada 1917–1989, au participat reprezentanți ai autorităților și instituțiilor muzeale, cercetători, supraviețuitori ai represiunilor și tineri interesați de trecut.

„Ne-am adunat la acest congres nu doar pentru a evoca un trecut dureros, ci pentru a reafirma o responsabilitate comună – de a păstra vie memoria victimelor regimului comunist totalitar și de a transforma această memorie într-un fundament al demnității și rezilienței noastre ca societate”, a declarat ministrul Educației și Cercetării Dan Perciun.

Totodată, ministrul a afirmat că, pentru prima dată, curriculumul nou integrează tematica represiunilor comuniste la orele de istorie, într-un volum mai mare. Potrivit ministrului, vor fi oferite manuale, ghiduri pentru profesori, inclusiv în școlile alolingve, stagii de formare pentru cadrele didactice, vor fi organizate concursuri tematice, expoziții digitale, podcasturi, activități extracurriculare, dar și un muzeu virtual în memoria victimelor regimului comunist.

„Victimele regimului comunist din Basarabia nu vor fi uitate. Noi avem datoria morală și civică să vorbim despre ororile și suferințele prin care au trecut toți cei care au avut de suferit în urma acțiunilor represive din 1941, 1949 și 1951. Ca istoric, dar și ca cetățean al Republicii Moldova, sunt mândru că astăzi a avut loc în premieră – primul Congres al Memoriei. Fiind istoric, pot să declar cu toată sinceritatea că niciun popor nu poate construi un viitor, dacă nu-și cunoaște și nu-și onorează trecutul”, a scris pe Facebook, cu referire la eveniment, președintele Parlamentului Igor Grosu.

Congresul a fost organizat sub egida Ministerului Culturii, Ministerului Educației și Cercetării, Asociației Foștilor Deportați și Deținuți Politici din Moldova și a Institutului de Istorie al USM, la inițiativa Consiliului Memoriei, înființat la începutul anului 2025. Potrivit Ministerului Educației și Cercetării, evenimentul își propune să devină o platformă durabilă de dialog și colaborare între supraviețuitorii și descendenții victimelor deportărilor și represiunilor politice din perioada 1917–1989, pe de o parte, și actorii instituționali, civici și academici implicați în promovarea memoriei istorice, pe de altă parte.

Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova
Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova
Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova
Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova
Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: