Cât de tare vor moldovenii în UE? Evoluția opiniei publice din 2000 până în prezent

Moldova poate începe negocierile de aderare la UE până la sfârșitul acestui an, susțin autoritățile de la Chișinău. Dar își doresc oare locuitorii Moldovei să ajungă în UE? Sondajele arată că actualmente jumătate din populația țării susține această opțiune. Însă, acum 15 ani, numărul acestora era mult mai mare. NM, a încercat să afle care sunt cauzele acestei tendințe și de ce în pofida războiului din Ucraina, în Moldova există încă mulți susținători ai Uniunii Vamale.

Recordul, înregistrat între 2000 și 2010

Conform Barometrului Opiniei Publice (BOP), ideea integrării europene a fost în topul popularității între 2000 și 2010. De exemplu, în 2003, 60,7% dintre participanții la sondaj erau deciși să voteze în cadrul referendumului pentru integrarea în UE (toate datele folosite în continuare sunt din sondajele BOP). Timp de câțiva ani această cifră a fost în creștere și varia în jur de 70%. Apogeul popularității a fost înregistrat în mai 2007. Atunci, potrivit sondajului, în cadrul unui referendum pentru aderarea la UE ar fi votat 72,1% dintre cei intervievați. Ulterior, acest indicator a început treptat să scadă, iar din 2009 a scăzut simțitor.

Între 2000 și 2010 numărul celor care ar fi votat împotriva aderării la UE era extrem de mic și nu depășea 10%. Cel mai mic indicator a fost înregistrat în noiembrie 2004 – 5,4% dintre cei intervievați.

Ideea integrării europene se bucura de o popularitate atât de mare datorită situației politice din țară. În 2001, la putere a venit Partidul Comuniștilor (PCRM) în frunte cu Vladimir Voronin. Aceștia optau pentru apropierea de federația Rusă și își doreau să adere la Uniunea Rusia – Belarus. Însă programul lor prevedea și dezvoltarea unui program de integrarea a Moldovei în UE. În 2005, comuniștii obțin o nouă victorie la alegerile parlamentare, însă retorica acestora devenise mult mai proeuropeană. De exemplu, cu două săptămâni înainte de alegeri, ei au semnat planul Moldova-Uniunea Europeană.

În opoziție, pe atunci, erau la fel partide proeuropene. Aceasta a creat o situație unică din istoria Moldovei, când și puterea și opoziția optau pentru integrarea în UE. Tocmai din acest considerent, rezultatele sondajului arătau un nivel atât de ridicat de susținere a ideii de integrare europeană între 2000 și 2010, a menționat sociologul Arcadie Barbăroșie. Analistul politic Dionis Cenușa, a subliniat la rândul său că în acea perioadă în spațiul public era mai puțină propagandă antieuropeană și acest fapt împiedica politizarea excesivă a discuțiilor despre Uniunea Europeană.

În același timp, în perioada menționată, în pofida popularității ideii integrării în UE, o mare parte din populația Moldovei considera că relațiile cu Federația Rusă sunt de perspectivă pentru țara noastră. Decalajul dintre susținătorii integrării europene și cei care pledau pentru integrarea în CSI nu era atât de mare. De exemplu, în 2002, 40,7% dintre cei intervievați au susținut cursul european al țării, iar 39,8% au pledat pentru apropierea de CSI. În 2008, 71,6% dintre participanții la sondaj erau gata să voteze pentru aderarea la UE, în același timp 51,9% considerau că federația Rusă este cel mai important partener al Moldovei. Potrivit lui Dionis Cenușa, în ciuda unor neînțelegeri și conflicte între Moscova și comuniști, care erau atunci la putere în Moldova, ultimii nu au renunțat la relațiile cu Rusia, dar în același timp se apropiau de UE.

Fostul reprezentant permanent al Moldovei la ONU și Consiliul Europei, analistul politic Alexei Tulbure, comentând dinamica atitudinii față de integrarea în UE, a remarcat faptul că majoritatea moldovenilor percep sondajele nu ca pe un studiu sociologic, dar ca pe o modalitate de a comunica ceva autorităților: „Statul  vrea să afle ceva de la cetățeni și cetățenii trebuie să-i comunice ceva statului – aceasta este logica”. Potrivit lui, sondajele demonstrează atitudinea oamenilor de rând față de autorități: „De exemplu, vă este solicitată părerea despre integrarea europeană. Dacă aveți încredere în actuala putere, veți spune că susțineți cursul proeuropean”. În anii 2000, a mai spus Tulbure, în timp ce șef de stat era Voronin, care se bucura de susținerea alegătorilor, PCRM a avut o agendă proeuropeană pe parcursul a două mandate consecutive. Integrarea europeană avea un rating înalt dat fiind faptul că guvernarea se bucura de încredere.

Este de remarcat faptul că, deși comuniștii au avut un rol important în stabilirea unui grad înalt de sprijin al ideii de integrare în UE, astăzi contribuția lor la integrarea europeană este evaluată foarte neînsemnat. Potrivit unui sondaj al Institutului pentru Politici și Reforme Europene, realizat în iunie 2023, doar 2,3% dintre respondenți consideră că guvernele comuniștilor au avut o contribuție deosebită la integrarea europeană a Republicii Moldova, 32,2% cred că nu au adus nicio contribuție, iar 19,5% că au frânat integrarea europeană.

2010 aduce declinul

În 2007, comuniștii au pierdut alegerile locale. În 2/3 din raioane la putere au venit reprezentanții opoziției. În Chișinău mandatul de primar a fost obținut de liberalul Dorin Chirtoacă. El era un adept înverșunat al integrării europene și s-a opus cooperării cu Rusia. În perioada mandatului său, scandalurile și neînțelegerile între guvernare și autoritățile Capitalei erau la ordinea zilei. Lucrurile au ajuns la absurd când în 2007 în centul Capitalei au fost instalați doi Pomi de Crăciun.

Potrivit lui Arcadie Barbăroșie, anume după alegerile locale din 2008 comuniștii au schimbat retorica și s-au detașat de ideea de integrare europeană în favoarea unor relații mai bune cu Rusia. „Respectiv, toți cei care susțineau comuniștii nu mai susțineau integrarea europeană, de aceea indicatorul de sprijin a început să scadă”, a explicat expertul. În 2009, sprijinul pentru cursul european a scăzut până la 64,8%, iar numărul celor care sunt împotriva integrării europene, dimpotrivă, a crescut la 17,5%.

În 2009, comuniștii au pierdut puterea, iar în locul loc a venit Alianța pentru Integrarea Europeană. În pofida acestui fapt, popularitatea ideii integrării europene continua să scadă: atingând cel mai scăzut nivel în aprilie 2015. Anume atunci numărul celor care erau împotriva integrării europene a depășit numărul susținătorilor: pentru integrarea în UE s-au pronunțat 39,5% din respondenți, iar împotrivă – 41,8 %. Abia în 2018 numărul susținătorilor integrării europene va trece din nou de 50%.

Alexei Tulbure explică scăderea popularității integrării europene prin nivelul redus de încredere în autoritățile de atunci, care se declarau proeuropene. „Spuneau una, dar făceau alta. Da, ei au rămas la putere, dar trebuie să subliniem încă o dată: din 2014 nu putem califica alegerile din Moldova drept libere. Alegerile din 2014 sunt o manipulare grosolană [a liderului de atunci a democraților Vladimir Plahotniuc]. În 2015-2016, democrații, fiind conduși de Plahotniuc, au ocupat Parlamentul, creând o nouă majoritate parlamentară cu mită și amenințări. În același timp, Plahotniuc se prezenta drept apărător al Moldovei de agresiunea Rusiei și ar fi promovat integrarea europeană”, a spus Tulbure.

Potrivit lui Dionis Cenușa, popularitatea integrării europene scădea nu doar din cauza gradului redus de încredere în autorități, dar și din cauză că Uniunea Europeană susținea această putere coruptă. „UE susținea aceste forțe proeuropene corupte, care manipulau cu ideea integrării europene, folosind politica de confruntare cu Rusia. Toleranța UE în raport cu oligarhii proeuropeni moldoveni provoca dezamăgirea populației. Decizia UE din 2015-2016 de a îngheța ajutorul financiar oferit Moldovei nu a reușit să restabilească pe deplin încrederea oamenilor în UE”, a menționat Cenușa.

Sociologul Mihail Potoroacă a menționat încă o cauză ce a dus la scăderea popularității integrării europene în 2010 și care influențează acest indicator și în prezent: exodul populației. Amintim că în 2009, România a simplificat procedura de obținere a cetățeniei române în Moldova fapt ce a dus la un proces mai amplu de emigrare. „Integrarea europeană este susținută, de regulă, de oameni cu studii superioare și cu un venit mediu spre mare. Anume această categorie de cetățeni părăsește în mare parte Moldova. În plus, uitați-vă cum votează diaspora. Practic toți sunt adepții forțelor proeuropene. Așa că marea majoritate a celor care susțineau integrarea europeană pur și simplu au plecat din țară. De aici și declinul”, a explicat expertul.

UE vs Uniunea Vamală Eurasiatică

În 2014, Partidul Socialiștilor (PSRM) a obținut cele mai multe mandate în Parlament (dar nu și majoritatea parlamentară). În 2010 ei promovau intens ideea de îmbunătățire a relațiilor cu Federația Rusă și cea de aderarea la Uniunea Vamală Eurasiatică (uniune economică între Rusia, Belarus, Kazahstan, Kârgâzstan și Armenia). Atunci popularitatea Uniunii Vamale Eurasiatice era mai mare decât a UE. În noiembrie 2014 (atunci în țară au avut loc alegeri parlamentare) pentru aderarea Moldovei la UE erau gata să voteze 37,5% dintre participanții la sondaj, iar pentru Uniunea Vamală Eurasiatică – 44,1%. În aprilie 2015 (după scandalul privind furtul miliardului) pentru Uniunea Vamală Eurasiatică erau gata să voteze 50%, iar pentru UE – 32,1%. Ulterior popularitatea Uniunii Vamale Eurasiatică a început să scadă și varia între 18% și 30%. Iar popularitatea Uniunii Europene a început să crească.

Curios este faptul că după ce Federația Rusă a atacat Ucraina și a declanșat un război la scară largă, popularitatea Uniunii Vamale Eurasiatice nu a scăzut, ci a crescut, dar nesemnificativ. Astfel, în octombrie 2020, potrivit datelor BOP, pentru Uniunea Vamală Eurasiatică ar fi votat 22,6% dintre participanții la sondaj, în februarie 2021 – 26,7%, în iunie – 27,9%, iar în noiembrie 2022 – 31,7%. Conform unui sondaj realizat de WatchDog, în 2021 pentru Uniunea Vamală Eurasiatică erau gata să voteze 25,7%, în 2022 – 22%, iar în 2023 – 23,8%.

Mihail Potoroacă a menționat că războiul din Ucraina nu a consolidat, ci dimpotrivă a divizat societatea moldovenească, iar oamenii nu și-au schimbat părerea, ci doar și-au reconfirmat-o: „Acei care susțineau UE au început să pledeze și mai mult pentru integrarea europeană, iar cei care susțineau Uniunea Vamală, au început să susțină mai activ integrarea eurasiatică”.

Experții consideră că motivul acestui trend este propaganda rusească, care este una încă foarte puternică în Moldova. „Acesta este rezultatul muncii presei rusești și a propagandei rusești care pe parcursul a zeci de ani lucrează nestingherit în Moldova și a spălat creiere”, a spus Alexei Tulbure.

Deonis Cenușa a menționat că sprijinul pentru integrarea eurasiatică va exista atât timp cât în Moldova sunt forțe proruse, care promovează acest vector geopolitic. „Mai mult, în pofida sancțiunilor impuse de Occident împotriva Federației Ruse și a măsurilor de contracarare a evitării sancțiunilor de către partenerii comerciali ai Rusiei din Uniunea Eurasiatică, nimeni nu și-a exprimat interesul să se retragă din acest proiect, nici măcar Armenia, care dezvoltă legături strânse cu Bruxelles-ul. În mare măsură, această uniune va rămâne actuală până când statele membre, cu excepția Belarusului, vor găsi căi de acces necontrolate de Rusia către alte piețe și vor găsi soluții pentru migrația forței de muncă”, a mai adăugat expertul.

Este de remarcat faptul că, în 2021, mai puțini respondenți au spus că consideră Rusia principalul partener al Moldovei. Ultima dată întrebarea despre „principalul partener” al Moldovei a fost inclusă în BOP în noiembrie 2011. Atunci, 62% dintre cei intervievați au spus că Rusia este principalul partener al Moldovei. Întrebarea a fost inclusă din nou în BOP zece  ani mai târziu. În 2021, Rusia a fost considerată principalul partener de 32,5% dintre respondenți.

Stagnarea din 2020

Anul trecut, Moldova a devenit țară-candidat pentru aderarea la UE. În ultimii ani, nivelul de susținere al UE este mai mare decât în 2010, dar așa și nu a ajuns la pragul din anii 2000. În 2022, conform BOP, pentru aderarea la UE erau gata să voteze în cadrul unui referendum 50,9% dintre cei intervievați. Până în 2022, ratingul integrării europene varia între 55% și 60%.

Experții consideră că indicatorii sunt influențați de rezultatele nesatisfăcătoare ale reformelor efectuate de partidul de guvernământ PAS, care promovează activ agenda europeană. „Dacă reformele ar avea mai mult succes și rezultatele lor ar fi palpabile măcar într-un anumit domeniu, de exemplu, în lupta împotriva corupției, am vedea un nivel mai impresionant de susținere a integrării europene. Dar asta nu se întâmplă. În plus, scandalurile nesfârșite subminează credibilitatea autorităților. Și dacă încrederea în Guvern este subminată, atunci și încrederea în ceea ce spune și promovează acest Guvern la fel este subminată”, a menționat Alexei Tulbure.

Dionis Cenușa, la rândul său, a remarcat că astăzi sprijinul pentru integrarea europeană este mai mare decât sprijinul pentru partidul de guvernământ. „Aceasta înseamnă că, în ciuda eșecurilor Guvernului, populația Moldovei susține vectorul european”, a spus expertul. El a mai adăugat că ratingul UE nu scade datorită faptului că Moldovei i s-a  acordat statutul de membru candidat al UE, dar și datorită sprijinului financiar oferit pentru depășirea crizei energetice.

***

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.