captură foto

Câte secții de votare vor fi deschise în diaspora pentru alegerile parlamentare? Răspund Ciocoi și Cimil (VIDEO)

Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene (MAEIE) ia în calcul posibilitatea dublării numărului de secții de votare în localitățile din diaspora unde s-a votat în număr mare în cadrul scrutinului prezidențial din noiembrie 2020. De asemenea, oficialii au îndemnat moldovenii din diaspora să facă voluntariat pentru organizarea scrutinului. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă din 25 mai, la care a participat conducerea Comisiei Electorale Centrale (CEC) și cea a MAEIE.

Comisia Electorală Centrală (CEC) și Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene (MAEIE) nu au făcut public, deocamdată, numărul de secții de votare care vor fi deschise în străinătate pentru alegerile parlamentare din 11 iulie, însă au dat asigurări că acesta nu va fi mai mic decât cel din cadrul scrutinului prezidențial din noiembrie 2020.

„Numărul secțiilor de votare nu poate fi mai mic decât cel din scrutinul prezidențial din noiembrie 2020. Tradițional, la alegerile prezidențiale, mobilizarea electoratului este mult mai mare decât la scrutinele parlamentare. Totuși, Ministerul consideră necesară luarea în calcul posibilitatea dublării numărului secțiilor de votare acolo unde au votat peste 5 mii de persoane, unde a fost extins timpul de funcționare a secțiilor de votare sau unde au fost epuizate înainte de închidere buletinele de vot”, a precizat Ciocoi.

În același timp, MAEIE a propus deschiderea unui număr mai mare de secții de votare la Moscova.

„În propunerea transmisă către CEC este un număr ușor mai mare decât a fost propus în scrutinul precedent, pentru că sugestia Ambasadei este inclusiv de a reloca amplasarea acestora în orașul Moscova și regiunea Moscova. Cât privește pragul de jos, minimal, nu avem la ziua de azi un indicator foarte clar de la cât să se meargă”, a precizat secretarul de stat Eugen Revenco.

Ciocoi a mai spus că, potrivit estimărilor, desfășurarea scrutinului parlamentar peste hotarele țării va costa circa 5,5 mln de lei.

„Este suma estimativă după evaluările făcute nu foarte exact. Nu știm cu exactitate numărul de secții de votare pe care le va aproba CEC pentru străinătate”, a precizat premierul interimar.

Întrebat de jurnaliști care sunt costurile pentru deschiderea unei secții de votare, secretarul de stat Eugeniu Revenco a răspuns: „Avem secții de votare organizate în ambasade, unde nu plătim spațiul, avem spații puse la dispoziție de autoritățile locale, unde costurile pentru chirie sunt zero. Avem costuri de expediere, poșta rapidă, este o variație de preț. Sunt alte cheltuieli care țin de costurile biroului electoral și a materialelor consumante. Nu putem preciza costul exact pentru o secție de votare”.

Aureliu Ciocoi a îndemnat moldovenii stabiliți în străinătate să facă voluntariat: „Fac un apel public către membrii diasporei. Rugăm să ajutați autoritățile, ambasadele din țările de reședință și din țările de acreditare pentru a completa componența birourilor electorale. În unele state vom avea nevoie de voluntari pentru gestionarea fluxurilor de votanți”.

***

Precizăm că, în cadrul scrutinului din noiembrie 2020, au fost deschise 139 de secții de votare în străinătate.

Până pe 25 mai, peste 91 de mii de persoane stabilite în diaspora s-au înregistrat prealabil pentru alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie. Termenul limită este 26 mai 2021. Cererile pot fi depuse atât online, pe site-ul CEC, cât și pe suport de hârtie.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Natalia Morari

Natalia Morari a comentat informația privind posibila interdicție în spațiul Schengen, alături de Ion Ceban: „Nu am confirmare oficială”

Ex-jurnalista Natalia Morari, care în ultimul an este implicată în politică și a candidat inclusiv la funcția de președinte al țării, a comentat informațiile apărute în presa din Moldova și România despre posibila interdicție în spațiul Schengen alături de primarul Chișinăului, Ion Ceban.

Morari a reacționat pe rețelele sociale, declarând că „știrea este prea serioasă” pentru a o comenta în lipsa unei confirmări oficiale:

„Știu că așteptați o reacție din partea mea, dar știrea e prea serioasă ca să comentez ceea ce a apărut doar pe surse. Nu am deocamdată nicio confirmare oficială. Dacă va apărea, neapărat voi veni cu o reacție”, a scris aceasta.

Al doilea nume vehiculat în presa din Moldova și România, privind interdicția în spațiul Schengen este cel al ex-premierului Vasile Tarlev, în prezent lider al Partidului „Viitorul Moldovei”. El nu a comentat deocamdată informațiile. De menționat că, în dimineața de 9 iulie, Tarlev a expediat presei un comunicat în care a informat despre participarea la conferința științifico-practică organizată de Universitatea „Ovidius” din Constanța. În seara de 9 iulie, pe pagina de Facebook a acestuia a fost publicată o secvență dintr-un interviu oferit presei române.

Amintim că, pe 9 iulie, Ministerul de Externe de la București a confirmat că autoritățile naționale au decis impunerea unei interdicții de intrare pe teritoriul României și în spațiul Schengen pentru Ion Ceban. Alături de edilul capitalei, alți doi cetățeni ai Republicii Moldova au fost vizați de aceeași decizie. Instituția a menționat că măsura a fost luată din „motive de securitate”. Alături de edilul Chișinăului, încă doi cetățeni ai Republicii Moldova au primit interdicții.

Ion Ceban a calificat decizia în privința sa drept „răfuială politică” din partea conducerii Republicii Moldova.

***

Precizăm că Natalia Morari a activat peste 15 ani în domeniul jurnalismului politic din Republica Moldova. De-a lungul timpului a lucrat la TV8, unde a avut propria emisiune politică și făcut parte din Consiliul de administrare al televiziunii. În 2021, Morari a părăsit Consiliul de administrare al televiziunii, invocând „presiunii” din partea Serviciului de Informații și Securitate (SIS). Morari a declarat că SIS o șantaja cu informații despre viața ei personală și a dezvăluit că tatăl copilului ei este controversatul om de afaceri, Veaceslav Platon, care ulterior a fost anunțat în căutare. Informația despre legătura lui Morari cu Platon a provocat un scandal, deoarece s-a aflat că ea a făcut interviuri cu el în timp ce erau deja într-o relație. În final, emisiunea ei de la TV8 a fost închisă definitiv, iar Morari a devenit unul dintre primele și puținele exemple de „cancel culture” în comunitatea profesională și politică din care făcea parte.

După acest eveniment, Natalia Morari a devenit o voce critică față de actualul președinte al țării, Maia Sandu, și partidului de guvernare, pe care i-a susținut în trecut.

În mai 2024, ex-jurnalista a fost organizatoarea unei întâlniri dintre mai mulți lideri politici de opoziție, care a avut drept scop discutarea posibilității de a identifica un candidat comun la alegerile pentru funcția de președinte – o inițiativă a socialistului Igor Dodon. Într-un final, inițiativa a eșuat, iar în luna iulie, Natalia Morari și-a anunțat intenția de concura la scrutinul prezidențial în calitate de „candidat independent”.

În martie 2025, ea a realizat un interviu cu fostul candidat la președinția României, Călin Georgescu.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: