Deputații din Moldova au votat pentru declarația care condamnă traseismul politic, dar au continuat să călătorească dintr-un partid în altul. Un nou „călător” de acest gen este Ștefan Gațcan, ales din partea socialiștilor la recentele alegeri noi în Circumscripția electorală uninominală de la Hâncești. Acesta a declarat că părăsește PSRM și aderă la Pro Moldova. Iar în ziua următoare, și-a depus mandatul – cei de la Pro Moldova susțin că el a făcut-o sub presiunea socialiștilor. NM a analizat, există oare în parlamentul Moldovei „un remediu” împotriva traseismului politic și ar putea oare mandatul imperativ să aibă acest rol.
Mandatul imperativ: pro și contra
PRO
Comentând pentru NM situația din parlament, Dumitru Diacov, președintele fracțiunii Partidului Democrat, a menționat că a spus cândva că mandatul imperativ este „unicul remediu împotriva traseismului politic” (mandatul imperativ impune deputatului anumite condiții, de exemplu, interdicția de a trece în altă fracțiune, iar la încălcarea acestor condiții, mandatul ar putea fi retras). „De mai mulți ani deja, acest fenomen [traseismul politic] înflorește. Deputații treceau și mai devreme în alte partide. În anul 2001, de la noi plecau la comuniști. Era dureros și jignitor. Însă astăzi, în parlament se cumpără angro, ca la talciok (piața neagră – nota trad.)”, se tânguiește Diacov.
„Vă imaginați, prin ce chinuri psihologice trec bieții oameni. Iată, ca Efrosinia noastră [Grețu]. Ea povestea cum și ce i se propunea și spunea că nu va pleca din PDM, dar pe urmă a plecat. Vă imaginați, cum s-a chinuit și câte zile n-a dormit. Cred că nici acum nu doarme”, presupune Diacov.
Și Grigore Novac, deputat PSRM, consideră că mandatul imperativ ar putea fi un mod eficient de combatere a „traseismului politic” și că regulile unui astfel de mandat trebuie consfințite în legislație. „Partidele trebuie securizate de această migrație politică. Dacă cineva nu este sigur de orientarea sa politică, să concureze în calitate de candidat independent și nu pe listele de partid”, consideră Novac. Potrivit afirmațiilor sale, mandatul imperativ va garanta că mituirea nu va funcționa, pentru că deputatul va trebui să-și depună mandatul. „Trebuie modificată Constituția. Acest proces este dificil și îndelungat, dar noi trebuie să-l inițiem. Eu nu văd probleme în adoptarea acestor modificări. Altă întrebare este – vor susține oare această inițiativă și alte partide”, menționează Novac.
Comisia de la Veneția (CV) a menționat în raportul său din anul 2017 că mandatul imperativ „nu este compatibil practicilor democratice”. În opinia CV, posibilitatea de rechemare a deputaților „este incompatibilă cu doctrina tradițională și general acceptată a democrației reprezentative” și „contravine normelor europene”. Și Consiliul Europei a subliniat de nenumărate ori inacceptabilitatea mandatului imperativ pentru statele democratice.
Comentând aceste lucruri, Grigore Novac susține că cei de la Comisia de la Veneția s-au expus din punct de vedere juridic, dar din punct de vedere politic, în condițiile în care există un proces care pune în pericol voința poporului, ar trebui să se dea prioritate alegătorului și nu partidelor. „Puterea aparține poporului și el trebuie să decidă, pe cine să delegheze în parlament și pe cine să sancționeze prin vot”, consideră Novac.
CONTRA
Chiar dacă în Moldova ar fi adoptat mandatul imperativ, acesta nu ar stopa migrația, consideră Alexandru Slusari, vicepreședintele parlamentului, președintele fracțiunii Partidului „Platforma Demnitate și Adevăr”. „Problema constă în corupția politică pe care a pus-o în practică Plahotniuc, iar Dodon a participat la ea. El a fost unul dintre primii participanți ai acestei corupții politice”, menționează Slusari, făcând aluzie la ieșirea „grupului Dodon” din Partidul Comuniștilor în anul 2011. Potrivit afirmațiilor lui Slusari, chiar dacă un deputat nu va avea voie să părăsească fracțiunea, nimic nu-l va împiedica, rămânând în fracțiune, „să voteze așa cum le trebuie celor care l-au plătit”.
În opinia Angelei Colațchi, doctor în politologie, reforma constituțională care prevede trecerea la mandatul imperativ va fi un pas înapoi în dezvoltarea democratică a țării. „Mandatul imperativ există în Coreea de Nord și în Belarus, iar mai devreme a fost în Cuba. Ar putea fi o soluție dacă noi dorim să fim în rând cu aceste state, însă o asemenea propunere înseamnă un populism pur”, consideră expertul.
În opinia sa, mandatul imperativ va deveni un rău și mai mare decât situația actuală și va duce la scăderea independenței deputaților. „Standardele duble care înfloresc astăzi în politica moldovenească vor fi practic legalizate. Acest lucru va deveni pentru partide un mod de a-și presa deputații, ei nu vor propune propriile proiecte de legi și vor vota așa cum cred de cuviință. Oamenii nu înțeleg acest lucru”, menționează Colațchi, adăugând că asemenea propuneri sunt periculoase pentru democrație.
Politologul Victor Ciobanu este de părere că mandatul imperativ nu este o soluție pentru situația creată. El a reamintit că atunci când autoritățile au propus introducerea sistemului electoral mixt, au spus că alegătorii vor putea demite deputatul ales în circumscripția uninominală. „Ați văzut ca cei de la Hâncești să protesteze atunci când Gațcan a părăsit PSRM?”, se întreabă Ciobanu. Reamintim că Gațcan a fost ales în parlament în Circumscripția electorală uninominală Hâncești la noile alegeri din luna martie curent.
Alte opțiuni
Dumitru Diacov susține că o alternativă pentru mandatul imperativ ar putea fi „votul alegătorului”. „Ar trebui ori să optăm pentru mandatul imperativ, ori să sperăm că alegătorii, prin votul lor, vor putea să sancționeze partidele (să voteze împotrivă), care se ocupă de aceasta [cumpărarea deputaților]”, precizează democratul. În opinia sa, în această situație, nu există o altă soluție decât doar înșiși deputații să renunțe „să facă aceste jocuri”.
„Unii colegi au dovezi ale încercărilor de mituire, însă nu doresc să meargă cu ele mai departe: fie consideră că acest lucru este lipsit de onoare, fie se tem de ceva. Reiese că pentru a acumula dovezi, trebuie să spionezi deputații, dar nici aceasta nu e bine. Iată eu nu am obiceiul de a înregistra discuțiile sau de a filma cu camera ascunsă. Oamenii de treabă consideră acest lucru inacceptabil”, menționează Diacov.
Alexandru Slusari consideră că ar trebui să fie studiate posibilitățile de modificare a dreptului penal, pentru a fi mai simplă investigația corupției politice. El susține că până acum, doar Elena Bodnarenco, ex-deputat din partea Partidului Comuniștilor, s-a plâns de încercări de a fi mituită, însă dosarul penal deschis la solicitarea ei așa și nu s-a terminat cu nimic.
La rândul său, Angela Colațchi menționează că deputații de astăzi sunt oglinda societății moldovenești. „Responsabilitatea alegătorilor nu este mai mică decât cea a deputaților, pentru că Gațcan a fost ales în circumscripție uninominală. Sistemul politic de la noi este axat pe verticala puterii, partidele îi promovează pe cei care sunt loiali conducerii. Așa ceva însă nu ar trebui să fie. Ar trebui să fie democrație în interiorul partidelor, dar ea lipsește acolo”, subliniază Colațchi.
Ea mai menționează că acum nu există un context legal de a organiza alegeri anticipate, guvernul va trebui să conlucreze cu parlamentul în actuala componență. „Ce au semănat, aceea culeg și nu trebuie să se mire că și cu ei s-au purtat la fel. Dar în tot ceea ce se întâmplă, eu învinuiesc mai întâi de toate alegătorii. Noi suntem în Moldova – cum ne căsătorim, așa și votăm”, remarcă Angela Colațchi.
Potrivit afirmațiilor lui Victor Ciobanu, în Moldova, „grupurile de nomazi” fac cercuri și denumirile partidelor și doctrinele acestora nu au nicio importanță. Nu contează diferențele ideologice, ci banii și influența. „Data trecută, toți alergau la Plahotniuc. Și acest traseism politic era protejat, pentru că deputații alergau în direcția guvernării care îi proteja. Iar acum avem un proces invers. Pentru prima dată în istoria moldovenească, poporul fuge de la guvernare în opoziție”, subliniază Ciobanu.
„Este vorba despre corupție. Și ea trebuie combătută în mod corespunzător. La noi însă nimeni nicăieri nu luptă contra corupției, de aceea în politică nimeni nu luptă contra corupției”, concluzionează Victor Ciobanu.
