Tribuna

Ce limbă vorbesc basarabenii: româna sau „moldoveneasca”? Răspunsul lui Stoianoglo

Ex-procurorul general Alexandr Stoianoglo, care va candida la alegerile prezidențiale din toamnă cu susținerea socialiștilor, a declarat că, din punct de vedere filologic, româna și așa-zisa „moldovenească” sunt „o singură limbă”. În același timp, Stoianoglo consideră că denumirea limbii de stat ar trebui să fie decisă de majoritatea populației din Republica Moldova, deoarece acest lucru „nu ar ține de filologie”. Precizările au fost făcute în cadrul unui interviu pentru portalul Tribuna, publicat pe 15 iulie. 

În cadrul interviului, Stoianoglo a fost întrebat dacă „limba este română sau moldovenească”?

Eu sunt de origine etnică găgăuz și nu ar fi tocmai corect să fac aici aprecieri categorice la acest subiect. Cu toate acestea, din punct de vedere filologic, nimeni nu poate nega că aceasta este o singură limbă. Toată lumea este de acord cu asta. Și ar fi stupid să negi asta. Însă în ceea ce privește denumirea, aceasta nu este o întrebare filologică. Există destul de multe cazuri în care limbi identice din diferite țări sunt numite diferit. În acest caz, dreptul la opinia finală aparține întotdeauna majorității oamenilor, aparține poporului, felului în care se autoidentifică. Oamenii, și nu cadrele academice, au întotdeauna dreptate în acest caz. Dacă majoritatea populației țării noastre își consideră limba moldovenească și dacă dorește să consacre acest lucru în legislație, atunci așa să fie. La un moment dat însă, dacă majoritatea va considera că limba ar trebui să se numească română, ar însemna că această poziție va trebui respectată, evitându-se insultele reciproce. Mi se pare că acest principiu ar trebui să funcționeze și în raport cu denumirea poporului – moldoveni sau români”, a răspuns Alexandr Stoianoglo.

Ex-procurorul general a menționat că, în opinia sa, întrebarea referitoare la limba vorbită în Republica Moldova este una „artificială”, care este aruncată în societate în continuu, „în încercarea de a diviza sau distrage de la anumite probleme mai de actualitate”. „Eu și părinții mei am studiat o limbă numită moldovenească. Copiii mei învață limba română la școală. Dacă le ceri părerea cu privire la această chestiune, care dintre ei va avea dreptate? Probabil atât părinții mei, cât și copiii mei”, a adăugat el.

***

Amintim că despre faptul că limba de stat în Republica Moldova este română se menționează încă în Declarația de Independență a țării, adoptată în anul 1991. În martie 2023, Parlamentul a adoptat o lege prin care sintagmele „limba moldovenească”, „limba de stat”, „limba oficială” și „limba maternă” au fost înlocuite cu „limba română” în Constituție și legislație.

După adoptarea legii respective, politicienii pro-ruși aduc tot mai des în discuție denumirea limbii vorbite în Republica Moldova. Aceștia contestă faptul că basarabenii sunt vorbitori de română, susținând că aceștia ar vorbi de fapt așa-zisa „limbă moldovenească”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

 

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Directorul SIS neagă că Guțul ar fi fost discutată în negocierile cu FSB: „Nu a fost propusă nici de noi, nici de ei”

Bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul, nu a fost inclusă în negocierile pentru schimbul de deținuți dintre Moldova și Rusia. Declarația a fost făcută de directorul SIS, Alexandru Musteață, în cadrul emisiunii „În Profunzime” de la PRO TV, în ediția din 30 aprilie.

„Guțul nu a fost pe masa de negociere. Nu a fost propusă de noi și nici de ei. Deci Guțul nu era un nume pe masa de negociere cu ei”, a declarat Musteață.

Directorul SIS a precizat că negocierile cu FSB-ul rus au început din vara anului 2025, prin canale discrete de comunicare între servicii, după ce Rusia a înaintat învinuiri oficiale celor doi ofițeri moldoveni capturați la Moscova în aprilie 2025.

„Noi am început discuțiile respective cu FSB-ul, prin anumite canale de comunicare, încă din vara anului trecut. Un proces destul de lung, complicat, cu foarte multe detalii, care a culminat cu procesul de schimb care l-am avut câteva zile în urmă”, a explicat Musteață.

Întrebat dacă Rusia ar putea reține cetățeni moldoveni pentru a-i folosi ulterior ca monedă de schimb, directorul SIS a reiterat avertismentul autorităților privind călătoriile în Federația Rusă.

„Ministerul de Externe nu odată a dat alerte de călătorie în Federația Rusă. Recomandăm tuturor cetățenilor să consulte site-ul Ministerului de Externe și cel mai bine să se rețină de la deplasări în Federația Rusă”, a spus Musteață.

Directorul SIS a mai adăugat că trădarea are consecințe grave nu doar pentru securitatea națională, ci și pentru cetățenii obișnuiți.

„Trădarea uneori poate costa și viața și sănătatea unor cetățeni ai noștri. Atunci când se întâmplă, are un efect foarte mare asupra securității naționale, asupra întregii Republici Moldova și a cetățenilor săi. De aceea noi depunem un efort considerabil pentru a identifica trădători, a-i documenta și ulterior a-i pedepsi”, a declarat Musteață.

Cei doi ofițeri SIS au fost capturați de FSB în aprilie 2025, în timpul unei misiuni secrete în Rusia. Directorul Musteață a confirmat că aceștia participau la o misiune secretă în momentul reținerii, fără a oferi detalii despre natura acesteia.

SIS a inițiat imediat o anchetă internă pentru a stabili de ce misiunea a eșuat. Musteață a precizat că ancheta este finalizată în proporție de 99%, urmând să fie încheiată după audierea celor doi ofițeri reveniți în țară.

Întrebat dacă este luată în calcul o posibilă trădare din interiorul instituției, directorul SIS a precizat că ancheta va clarifica toate circumstanțele, după care instituția va decide dacă va sesiza Procuratura.

Cei doi ofițeri au revenit în Moldova pe 28 aprilie, în urma unui schimb multilateral de deținuți la frontiera belaruso-polonă, la care au participat Polonia, Republica Moldova, Rusia și Belarus, după formula „cinci la cinci”. În schimbul celor doi ofițeri, Moldova i-a predat Rusiei pe fostul director adjunct SIS, Alexandru Balan, condamnat pentru trădare de patrie, și pe Nina Popova, cetățeană rusă.

Musteață a subliniat că cei doi ofițeri rămân în continuare în serviciu și reprezintă un exemplu pentru instituție.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: