Tribuna

Ce limbă vorbesc basarabenii: româna sau „moldoveneasca”? Răspunsul lui Stoianoglo

Ex-procurorul general Alexandr Stoianoglo, care va candida la alegerile prezidențiale din toamnă cu susținerea socialiștilor, a declarat că, din punct de vedere filologic, româna și așa-zisa „moldovenească” sunt „o singură limbă”. În același timp, Stoianoglo consideră că denumirea limbii de stat ar trebui să fie decisă de majoritatea populației din Republica Moldova, deoarece acest lucru „nu ar ține de filologie”. Precizările au fost făcute în cadrul unui interviu pentru portalul Tribuna, publicat pe 15 iulie. 

În cadrul interviului, Stoianoglo a fost întrebat dacă „limba este română sau moldovenească”?

Eu sunt de origine etnică găgăuz și nu ar fi tocmai corect să fac aici aprecieri categorice la acest subiect. Cu toate acestea, din punct de vedere filologic, nimeni nu poate nega că aceasta este o singură limbă. Toată lumea este de acord cu asta. Și ar fi stupid să negi asta. Însă în ceea ce privește denumirea, aceasta nu este o întrebare filologică. Există destul de multe cazuri în care limbi identice din diferite țări sunt numite diferit. În acest caz, dreptul la opinia finală aparține întotdeauna majorității oamenilor, aparține poporului, felului în care se autoidentifică. Oamenii, și nu cadrele academice, au întotdeauna dreptate în acest caz. Dacă majoritatea populației țării noastre își consideră limba moldovenească și dacă dorește să consacre acest lucru în legislație, atunci așa să fie. La un moment dat însă, dacă majoritatea va considera că limba ar trebui să se numească română, ar însemna că această poziție va trebui respectată, evitându-se insultele reciproce. Mi se pare că acest principiu ar trebui să funcționeze și în raport cu denumirea poporului – moldoveni sau români”, a răspuns Alexandr Stoianoglo.

Ex-procurorul general a menționat că, în opinia sa, întrebarea referitoare la limba vorbită în Republica Moldova este una „artificială”, care este aruncată în societate în continuu, „în încercarea de a diviza sau distrage de la anumite probleme mai de actualitate”. „Eu și părinții mei am studiat o limbă numită moldovenească. Copiii mei învață limba română la școală. Dacă le ceri părerea cu privire la această chestiune, care dintre ei va avea dreptate? Probabil atât părinții mei, cât și copiii mei”, a adăugat el.

***

Amintim că despre faptul că limba de stat în Republica Moldova este română se menționează încă în Declarația de Independență a țării, adoptată în anul 1991. În martie 2023, Parlamentul a adoptat o lege prin care sintagmele „limba moldovenească”, „limba de stat”, „limba oficială” și „limba maternă” au fost înlocuite cu „limba română” în Constituție și legislație.

După adoptarea legii respective, politicienii pro-ruși aduc tot mai des în discuție denumirea limbii vorbite în Republica Moldova. Aceștia contestă faptul că basarabenii sunt vorbitori de română, susținând că aceștia ar vorbi de fapt așa-zisa „limbă moldovenească”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

 

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Денис Дерменжи / NewsMaker

Acuzațiile de malpraxis și mită de la Spitalul Raional Hîncești: ce a constatat comisia de anchetă internă

Comisia de anchetă internă de serviciu instituită de Spitalul Raional Hîncești în cazul bătrânului care a decedat luna trecută în instituție și-a finalizat activitatea pe 30 iunie. Aceasta nu a constatat aplicarea de tratamente inumane în privința bărbatului, după cu afirmă fiica acestuia. De asemenea, comisia a stabilit că șefa secției Anestezie și Terapie Intensivă (ATI), în care a fost internat bărbatul, nu ar fi instigat la dare de mită din partea rudelor. Astfel, spitalul a menționat că învinuirile aduse de fiica decedatului au „tentă de a defăima și denigra”. Precizările au fost făcute într-un comentariu acordat pentru NM.

Spitalul Raional Hîncești a declarat că, între 23 și 30 mai, perioadă în care bărbatul a fost internat, soția și alte rude l-au vizitat și au avut acces la „toate” etapele actului medical, au primit răspunsuri la întrebările acordate, și „nu au avut nicio obiecție privind tratamentul și comportamentul personalului medical”. Potrivit instituției, în intervalul de timp menționat, nu a parvenit nicio reclamație cu privire la starea sau modul de îngrijire al bolnavului, atât în scris, cât și verbal. Fiica bărbatului, Tatiana Foltea, a transmis sesizări, în perioada 1-2 iunie, în adresa Ministerului Sănătății și spitalului, ceea ce a condus la constituirea unei comisii de anchetă internă de serviciu.

Aceasta și-a finalizat activitatea pe 30 iunie.

Comisia de anchetă internă de serviciu a constatat „lipsa oricărui tratament și atitudine contrar protocoalelor standard” în perioada în care bărbatul a fost spitalizat. Comisia a mai stabilit că „au fost întreprinse toate acțiunile și au fost instrumentate toate procedeele de tratament” disponibile la Spitalul Raional Hîncești.

Nu a existat nicio imobilizare fizică a lui, după cum se vehiculează în postările de pe rețelele de socializare. Operarea cu termenul „imobilizare fizică” denotă o atitudine superficială, invocată de persoane neinițiate în totalitate cu procesul de tratament aplicat în instituția medicală. Periodic, pacientul N. Foltea devenea agresiv, agitat, fiind necesară intervenția medicului psihiatru, cu care s-a coordonat tratamentul. Uneori, devenea apatic, refuza să mănânce unele alimente, dar era hrănit de bufetieră sau infirmieră, iar uneori și de soție. Acestuia i-au fost prescrise perfuzii și, întru evitarea autovătămării, periodic i se fixa mâna pentru administrarea medicamentelor, procedeu justificat și necesar aceste cazuri. Aceste circumstanțe se mai confirmă și prin explicația parvenită de la un fost pacient, care a fost spitalizat în perioada 23-30 mai în același salon cu N. Foltea”, a menționat spitalul.

Instituția medicală a mai menționat că Comisia de anchetă internă de serviciu a constatat că faptele invocate de fiica bărbatului, privind instigare la dare de mită din partea șefei secției Anestezie și Terapie Intensivă, în care a fost internat acesta și, într-un final, a decedat, nu au avut loc.

Acest aspect rezultă din faptul că la internarea pacientului pe 23.05.2025 șefa secției ATI, I. Lisnic, nu era de gardă, încadrându-se în serviciu abia a doua zi. Respectiv, aceasta nu a avut contact cu rudele pacientului. De altfel, la internare a insista numai soția, iar autoarea acuzațiilor, T. Foltea, în genere nu era în țară. De asemenea, nu s-au stabilit alte fapte de solicitare de „recompensă” din partea a altor lucrători medicali ai instituției”, a adăugat spitalul.

Spitalul Raional Hîncești a declarat că acuzațiile fiicei decedatului au „tentă de a defăimare și denigra imaginea” instituției medicale. „Înțelegem starea psihologică a acesteia, survenită în urma decesului părintelui, dar ar fi fost mai benefic de a se documenta, de a analiza evoluția procesului de tratament medical aplicat tatălui său în cadrul Spitalului Raional Hîncești, cât și a atitudinii personalului medical la realizarea acestui proces. Suntem convinși că dacă se proceda atare, nu mai exista conflictul inițiat”, au adăugat reprezentanții instituției.

Spitalul a mai precizat că a propus soției și fiicei să se întâlnească pentru a analiza situația, însă acestea ar fi refuzat.

Amintim că bărbatul, în vârstă de 78 de ani, a murit recent la Spitalul Raional Hîncești, la sfârșitul lunii mai, iar fiica sa, Tatiana Foltea, a acuzat personalul medical că i-ar fi aplicat tratamente inumane în ultimele zile de viață. Potrivit acesteia, pacientul ar fi fost ținut legat de mâini și picioare timp de o săptămână, izolat într-un salon, fără a fi consultat de un medic specialist. Femeia a mai spus că șefa secției Anestezie și Terapie Intensivă, Irina Lisnic, ar cerut „o recompensă” pentru ca bărbatul să fie menținut la ATI.

Pe 2 iunie a fost inițiată o anchetă de serviciu pentru a examina circumstanțele semnalate.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: