Ce producător din Moldova a primit dreptul de a exporta cașcavaluri moldovenești din lapte de oi în Rusia

G.M-COM SRL, companie fondată de Gheorghe Guzun din Cimișlia este producătorul din Moldova care poate exporta brânzeturi în țările Uniunii Economice Eurasiatice. 

Gheorghe Guzun ne-a povestit că a primit oportunitatea de a exporta cașcavaluri în Rusia, Belarus și Kazahstan după ce o echipă de inspectori ruși au vizitat direct fabrica sa de procesare a laptelui, localizată în orașul Cimișlia.

„Suntem foarte bucuroși că compania noastră a fost inclusă în registrul Rosselkhoznadzor și a primit dreptul de a exporta brânzeturi în Federația Rusă. În aprilie, chiar am reușit să ajungem la o expoziție internațională de produse alimentare din Moscova, „Prodexpo”, unde am avut șansa de a cunoaște câțiva potențiali parteneri. Acum suntem în stadiul negocierilor privind organizarea primului import al unui produs moldovenesc pe teritoriul Rusiei. În toamnă, intenționăm să trimitem primul lot de brânzeturi sub marca noastră „Original Sheep”. Există, de asemenea, o companie mare din Rusia care dorește să vândă brânzeturile noastre sub marca proprie. Este foarte important pentru noi să începem exportul în această toamnă, astfel încât să ne creăm o idee și primă impresie despre cum să lucrăm în sezonul viitor.”

Gheorghe Guzun este doctor de profesie. El ne-a mărturisit că a făcut primii pași în antreprenoriat cu vânzarea de brânză de oi ambalată în vid.

„Ideea să fondez o afacere mi-a venit la începutul anilor 2000. Salariul unui medic în acei ani era extrem de mic și am început să mă gândesc cu ce pot să mă mai ocup, ca să îmi întrețin familia. M-am gândit mult și am ajuns la decizia să comercializăm brânzeturi. Din lipsa documentelor de reglementare, inițial nu aveam posibilitatea să o vindem oficial în magazine. Atunci m-am apucat de pregătirea tuturor documentelor necesare și organizarea modalităților de stocare. Când totul a fost gata, am fost primii din Moldova care am adus brânză de oi ambalată în vid în vitrinele supermarketurilor”.

În 2019, Gheorghe Guzun și-a deschis propria mini-fabrică de prelucrare a laptelui de oi și capre în orașul Cimișlia, iar în 2020 a început să producă cașcavaluri.

„Nu avem propriile noastre ferme de animale, așa că pentru producția de brânzeturi cumpărăm laptele. Lucrăm cu puncte de colectare a laptelui din Cimișlia, Vulcănești, Taraclia, Doina și Borogani. Laptele este folosit pentru producția brânzeturilor. Urmează pasteurizarea și procesul de producere a cașcavalurilor în sine. Apoi vine etapa de maturare, când brânzeturile se păstrează la o anumită temperatură și umiditate. Pentru aceasta, avem camere subterane speciale. În medie, procesăm câte 3-6 tone de lapte pe zi”.

Gheorghe a menționat că colectare laptelui necesită investiții constante. Prin urmare, el apelează periodic la împrumuturi de la Microinvest și primește banii rapid, atunci când are nevoie.

Microinvest este partenerul nostru de încredere deja de doi ani. Banii împrumutați îi folosim pentru achitarea laptelui colectat de la persoanele fizice. Este foarte convenabil. Cred că vom continua să lucrăm cu Microinvest și pe viitor”.

Sursă: pavelzingan.md

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Facebook/Igor Dodon

Dosarul „Kuliok”: Avocații lui Igor Dodon au cerut audierea a 108 martori. Instanța a admis doar 5

Avocații deputatului PSRM, Igor Dodon, au cerut la ședința de astăzi, 24 august, din dosarul „Sacoșa” audierea a 108 martori. Magistrații au admis parțial cererea, acceptând audierea a cinci martori. În aceeași ședință a fost audiată deputata Zinaida Greceanîi. Politiciana este martor al apărării, dar are calitatea procesuală de învinuit într-o cauză penală disjunsă din același dosar, relatează TVR Moldova.

În declarațiile sale, Zinaida Greceanîi a vorbit despre negocierile politice din 2019 și despre discuțiile privind formarea unei majorități parlamentare. Potrivit acesteia, Partidul Socialiștilor era pregătit inclusiv pentru alegeri parlamentare anticipate, dar încerca să găsească o soluție pentru deblocarea situației politice.

Greceanîi a declarat că PSRM își dorea ca, în cazul unei coaliții, să îi revină funcțiile de președinte al Parlamentului, ministru al Apărării și responsabilitatea pentru relațiile externe. În același timp, potrivit deputatei, Partidul Democrat bloca activitatea instituțiilor statului.

Nu credeam că poți să faci coaliție cu PD”, i-ar fi spus Igor Dodon după una dintre discuțiile privind negocierile cu Vladimir Plahotniuc, potrivit declarațiilor lui Greceanîi în instanță.

Politiciana a afirmat că Partidul Democrat ar fi insistat asupra obținerii controlului asupra mai multor domenii și instituții, inclusiv asupra blocului economic și juridic. Potrivit ei, formațiunea ar fi cerut din start ca Vladimir Plahotniuc să devină prim-ministru.

Greceanîi a mai declarat că, în acea perioadă, fiecare formațiune politică încerca să obțină cât mai mult control, iar în cadrul Blocului ACUM exista insistența ca anumite legi să fie adoptate înainte de alegerea președintelui Parlamentului.

Greceanîi a insistat și asupra neîncrederii lui Igor Dodon față de reprezentanții Partidului Democrat. Ea a spus că Dodon considera că democrații „mimau” negocierile și că o soluție pentru depășirea situației politice și a ceea ce socialiștii considerau a fi „capturarea statului” era formarea unei coaliții cu Blocul ACUM.

Potrivit martorei, Igor Dodon a fost trimis la negocierile cu Vladimir Plahotniuc pentru că era considerat mai calm în discuții. Fosta deputată a negat că ar fi avut discuții cu Vladimir Plahotniuc. „Cu Plahotniuc nu am avut discuții. L-am văzut o dată în Guvern și am întrebat: aista cine mai este”, a relatat ea.

Ce spune Igor Dodon

Între timp, în cadrul unor declarații de presă la Parlament, pe 24 august, Igor Dodon a spus că va depune declarații după ce se va încheia prezentarea probelor.

Dodon susține că nu există probe contra sa și că procesul se desfășoară cu nereguli grave: „Indiferent de decizia pe care o vor lua, ea este ilegală, anticonstituțională și cu riscuri de dosare penale”.

Amintim că, în iunie 2019, în spațiul public au fost publicate imagini video în care Igor Dodon, care pe atunci era președintele Republicii Moldova, primește o pungă de la Vladimir Plahotniuc și consilierul lui, Serghei Iaralov. În mai 2022, în baza imaginillor video, pe numele lui Dodon a fost deschis un dosar penal, care este denumit generic „Kuliok”. Potrivit versiunii procurorilor, Dodon ar fi primit atunci mită cuprinsă între 600 000 și 1 milion de dolari și, de asemenea, a permis grupării criminale Plahotniuc să finanțeze PSRM.

Procuratura consideră că Plahotniuc și consilierul său Serghei Iaralov considerau că plătesc bani pentru a se asigura că Dodon, în calitate de președinte al Republicii Moldova la acea vreme, va „negocia cu oamenii care iau decizii în Rusia” pentru a crea o coaliție între PSRM și PDM.

Igor Dodon nu-și recunoaște vina. Politicianul consideră că dosarul penal a fost fabricat.

(VIDEO) De la frica de a vorbi românește la libertate: cum văd profesorii 35 de ani de independență?

La Palatul Republicii a avut loc Forumul național al cadrelor didactice, dedicat celor 35 de ani de independență a Republicii Moldova. Profesori, istorici și deputați din primul Parlament au discutat despre identitatea națională și demnitate.

Profesorii au remarcat că, în 35 de ani, Moldova a trecut prin schimbări importante, dar că se putea face mai mult. Directoarea unui gimnaziu din raionul Criuleni, participantă pentru a patra oară la forum, și-a amintit cum, în perioada studenției, participa la Marile Adunări Naționale: „Acum 35 de ani, oamenilor le era frică chiar să întrebe în română «Cine este ultimul?». Astăzi, totul este diferit”. Pentru mulți profesori, principala realizare a fost libertatea.

Ministrul Educației, Dan Perciun, a subliniat că independența înseamnă capacitatea de a construi instituții puternice și de a proteja democrația. Președintele Parlamentului, Igor Grosu, le-a mulțumit ucrainenilor pentru rezistență: „Ei luptă nu doar pentru independența lor, ci și pentru a noastră”. Forumul a fost dedicat rolului educației în formarea unei generații care își cunoaște trecutul și își asumă responsabilitatea pentru viitor.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

(VIDEO) Sandu și Zelenski s-au decorat reciproc/ Rusia este „disperată”/ Vacanța deputaților, „stricată”

Cele mai importante știri din Moldova și din lume în noua ediție NewsMaker!
— Deputații, din vacanță în plen: „Era clar că o să strice concediul”
— Alerte false cu bombă la Curtea de Apel: ședința în dosarul Plahotniuc, amânată
— Tarlev pune la îndoială raportul SIS privind depozitul de la Cobasna
— Sandu și Zelenski și-au oferit reciproc distincții de stat la Kiev
— Grosu, despre reducerea taxei pentru cetățenia rusă: o mișcare disperată
— Tiraspolul creează o comisie pentru memoria victimelor genocidului
— Constantinov contestă condamnarea la CSJ
— 35 de ani de independență, văzuți prin ochii profesorilor
— Moldovenii care ajung la Moscova fără viză, obligați să instaleze o aplicație
— O nouă dronă în spațiul aerian al Moldovei: 15 minute de restricții în sud
— Cutie suspectă la Curtea de Apel Centru, în ziua recursului lui Plahotniuc
Nu uitați să apăsați pe clopoțel pentru a nu rata noile ediții: zilnic, la 15:00 și 19:00, de luni până vineri.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Maia Sandu/Facebook

Surse NewsMaker: Nicușor Dan și Vladimir Zelenski, așteptați la Chișinău de Ziua Independenței Republicii Moldova

Președintele României, Nicușor Dan, și președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, vor efectua o vizită la Chișinău joi, 27 august, cu ocazia Zilei Independenței Republicii Moldova. Informația a fost confirmată pentru NewsMaker de surse apropiate subiectului.

Totodată, prezența celor doi șefi de stat la Chișinău a fost confirmată și de Administrația Prezidențială de la București. Într-un comentariu pentru HotNews, referitor la motivul absenței președintelui Nicușor Dan de la evenimentele dedicate Zilei Independenței Ucrainei, organizate astăzi, 24 august, la Kiev, Palatul Cotroceni a precizat că liderii se vor întâlni în capitala Republicii Moldova pe 27 august.

De Ziua Independenței Republicii Moldova, marcată pe 27 august, în capitală vor avea loc mai multe evenimente, inclusiv o paradă militară și un concert. Programul oficial al evenimentelor poate fi consultat AICI.

Andrei Mardari / NewsMaker

Unde sunt cele mai mici salarii din Moldova? Trei raioane, cu lefuri de circa 11 mii de lei

Câștigul salarial mediu lunar brut în Republica Moldova a ajuns la 15 594 lei în anul 2025, în creștere cu 11,5% față de anul precedent. Asta arată datele publicate de Biroul Național de Statistică (BNS). În termeni reali, după ajustarea cu inflația, salariul mediu a crescut cu 3,4%.

Potrivit BNS, salariul mediu lunar net a constituit 13 226 lei, cu 11,6% mai mult decât în 2024, iar costul mediu lunar al forței de muncă pentru un angajat a urcat la 19 356 lei, în creștere cu 11,4%.

Cele mai mari salarii medii au fost înregistrate în sectorul informațiilor și comunicațiilor, unde un angajat a câștigat, în medie, 39 378 lei pe lună, de 2,5 ori peste media națională. Acest sector este urmat de activitățile financiare și de asigurări, cu un salariu mediu de 27 681 lei, și de producția și furnizarea de energie electrică și termică, unde salariul mediu a fost de 23 954 lei.

La polul opus, cele mai mici salarii s-au înregistrat în agricultură, silvicultură și pescuit, unde câștigul salarial mediu a fost de 10 168 lei. Salarii apropiate au fost raportate și în domeniul cazării și alimentației publice – 10 288 lei, precum și în sectorul artelor, recreerii și agrementului – 11 405 lei.

Datele statistice arată că bărbații au câștigat, în medie, 16 975 de lei pe lună, cu 15,4% mai mult decât femeile, al căror salariu mediu a fost de 14 360 de lei. Cele mai mari diferențe salariale dintre femei și bărbați au fost înregistrate în domeniul informațiilor și comunicațiilor, precum și în activitățile financiare și de asigurări.

În profil teritorial, municipiul Chișinău a fost singura unitate administrativ-teritorială în care salariul mediu a depășit media națională. În capitală, salariul mediu lunar brut a ajuns la 18 707 lei, cu 20% peste media pe țară. Cele mai mici salarii au fost înregistrate în raioanele Briceni, unde salariul mediu a fost de 10 773 de lei, Nisporeni – 10 985 de lei și Rîșcani – 11 211 lei pe lună.

Totodată, numărul salariaților din Republica Moldova a continuat să crească. La sfârșitul anului 2025 erau înregistrați 763,2 mii de angajați, cu 22,3 mii mai mulți decât la finele anului precedent. Numărul mediu al salariaților a constituit 652,3 mii de persoane, în creștere cu 3,2% comparativ cu anul 2024.

Cele mai mari creșteri ale numărului de angajați au fost consemnate în construcții, în sectorul cazării și alimentației publice și în activitățile de servicii administrative și suport. În schimb, scăderi au fost înregistrate în industria prelucrătoare, agricultură și în sectorul informațiilor și comunicațiilor.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: