imagine simbol

Ce se întâmplă cu grupele cu program prelungit din școlile din Chișinău, din 9 ianuarie? Explică directorii de licee și șeful Direcției Educație

Grupele cu program prelungit formate în școlile din Chișinău riscă să fie închise, dacă directorii instituțiilor de învățământ nu vor găsit o soluție, până pe 9 ianuarie. În timp ce părinții care lucrează se gândesc ce să facă cu copiii după această dată și îi cer edilului Ion Ceban să nu închidă grupele, șeful Direcției Educație din Chișinău, Andrei Pavaloi, a semnat ordinele prin care obligă conducerea școlilor fie să găsească bani din resurse proprii, fie să sisteze activitatea claselor respective. NM a aflat de la mai mulți directori ai liceelor din ​​capitală cum vor funcționa instituțiile lor de învățământ în noile condiții.

Ce spun directorii, nevoiți să găsească soluții

NM a reușit să ia legătura cu conducerea a trei licee din capitală. Reprezentanții Liceului „M. Berezovschi” au spus că așteaptă o decizie din partea Direcției Generale Educație – până atunci, activitatea grupelor cu program prelungit a fost suspendată.

„Așteptăm decizia conducerii, adică a Direcției educație. Deocamdată lucrăm conform planului de bază, iar pe lista disciplinelor obligatorii grupele cu program prelungit nu sunt”, au declarat reprezentanții secretariatului din cadrul instituției de învățământ.

O situație similară se atestă și la Liceul „Antioh Cantemir” – grupele și-au sistat activitatea. Directorul liceului, Iurii Rexa, a declarat pentru NM că liceul a suspendat activitatea grupele cu program prelungit. La fel, potrivit lui, copiii din familii social vulnerabile nu vor mai primi prânzuri calde, așa cum a fost până acum.

„Până nu vor fi grupuri, nu vor fi prânzuri. Micul dejun va fi oferit tuturor copiilor din clasele I până la a IX, conform reglementărilor. Totul se va relua când se vor găsi surse de finanțare, iar acest lucru s-ar putea întâmpla mâine sau poimâine”, a spus directorul.

Rexa a declarat pentru NM că părinții sunt „foarte îngrijorați” de ceea ce se întâmplă.

„Toate acestea reprezintă o sursă suplimentară de neplăceri pentru părinți, pentru că pentru ei aceste grupuri erau de ajutor: puteau lucra cu calm și să nu-și facă griji unde se află copilul și ce se întâmplă cu el”, a subliniat directorul Liceului „Antioh Cantemir” din capitală.

Între timp, directoarea Liceului Bulgar „Vasili Levschi”, Natalia Iaroslavskaia, a declarat pentru NM că instituția de învățământ a găsit o soluție la problemă: din 9 ianuarie, adică imediat după vacanță, elevii vor participa la activități extracurriculare.

„La noi totul lucrează, sunt cercuri extracurriculare, chiar dacă nu până la cinci seara, dar până la două. Unele cercuri funcționează chiar până la ora trei – patru, așadar, copiii vor rămâne la școală. Înțelegem părinții care muncesc. Cât despre prânzurile calde, abia astăzi am primit un ordin din partea Direcției educație.  Prânzurile calde pentru copiii din familii social vulnerabile vor rămâne, toți ceilalți vor plăti prânzul ca înainte. Dar ne așteptăm la o soluție și la această problemă”, a spus directorul.

Reacția șefului Direcției Educație, Chișinău

Subiectul închiderii grupelor cu program prelungit a ajuns în atenția publică pe 29 decembrie, 2023. Atunci consilierii municipali din partea PAS au declarat că edilul Ion Ceban va anunța „în curând” că sistează activitatea grupelor, din lipsă de finanțe. În aceeași zi, Comisia Situații Excepționale (CSE) Chișinău s-a întrunit în ședință și a decis că direcțiile de învățământ și asistență socială urmează să identifice soluții de urgență, dacă își doresc să mențină și în 2024 activitatea grupelor cu program prelungit din școli sau anumite servicii sociale. Potrivit CSE, pe bugetul municipal ar fi puse presiuni financiare de către autoritățile centrale, respectiv municipalitatea nu mai poate susține financiar aceste proiecte.

Subiectul a stârnit numeroase dispute în societate. În timp ce guvernarea a acuzat Primăria Chișinău că închide grupele prelungite pentru copii, iar părinții au ieșit la protest și chiar au lansat o petiție publică, primarul Ion Ceban a rugat PAS să nu „manipuleze”. Potrivit lui, Primăria nu închide grupele, dar le lasă să activeze „la dorința profesorilor și părinților”, așa cum, spune Ceban, „se făcea și până acum în Chișinău”.

Pe 3 ianuarie, șeful Direcției Generale Educație din cadrul Primăriei Chișinău, Andrei Păvăloi, a semnat cinci ordine pentru fiecare sector al capitalei în parte, prin care abrogă (nr. red: anulează) decizia anterioară a Primăriei Chișinău, care permitea școlilor din Chișinău să organizeze clasele cu program prelungit. Potrivit actului, instituțiile de învățământ urmează să decidă din 9 ianuarie singure dacă vor prelungi sau vor sista activitatea grupelor cu program prelungit. Pe seama directorilor este pusa sarcina de a informa părinții și elevii că activitatea grupelor, finanțată din bugetul municipal, este sistată.

Contactat de NM pentru o reacție, Pavaloi a explicat că ordinul din 3 ianuarie „este o chestie juridică” de abrogare a unor ordine cu caracter financiar.

„Ținând cont de faptul că în 29 decembrie, odată cu adoptarea bugetului de stat și pasarea presiunii financiare pe Primăria municipiului Chișinău nu au fost identificare surse financiare necesare pentru continuarea și în anul 2024 a acelor grupe pentru care au fost emise ordine de finanțare din partea primăriei municipale, noi juridic suntem obligați să emitem un ordin prin care abrogăm ordinele anterioare de finanțare din bugetul municipiului Chișinău a respectivelor grupe”, a explicat Andrei Pavaloi.

Șeful de la Educație a explicat pentru NM că directorii instituțiilor de învățământ din capitală au fost informați despre necesitatea identificării unei soluții în acest sens pe 29 decembrie. „Ei trebuie să ofere copiilor și părinților soluții începând cu data de 9 ianuarie”, a explicat Pavaloi.

Întrebat ce se întâmplă dacă directorii nu vor identifica sursele financiare necesare pentru a asigura activitatea grupelor cu program prelungit, Pavaloi a spus că se grăbește în ședință și că nu mai poate discuta cu reporterul NM.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Votul prin corespondență: cum diaspora va putea vota fără să ajungă  la secție

Pe 28 septembrie 2025, o parte dintre moldovenii din diasporă vor avea pentru prima dată posibilitatea să  voteze prin corespondență la alegerile parlamentare. Este cea mai amplă aplicare a votului prin  corespondență din istoria alegerilor din Republica Moldova și un pas firesc către modernizarea procesului  electoral. În total, cetățenii din 10 state vor putea trimite votul acasă prin intermediul poștei, fără a fi  nevoiți să meargă la o secție de votare. 

Această noutate vine după ce, la alegerile anterioare, votul prin corespondență a fost testat în 4 țări.  Extinderea la 10 state arată că autoritățile încearcă să răspundă mai bine nevoilor unei diaspore răspândite  pe întreg globul. Pentru mulți oameni, în special cei care locuiesc departe de un oraș mare, unde se  organizează secții de vot, votul prin poștă este singura modalitate de a nu pierde șansa de a participa. 

Înregistrarea pentru această procedură s-a desfășurat între aprilie și august, iar la încheierea termenului  2606 cetățeni au confirmat că vor vota prin corespondență. Cei mai mulți alegători provin din Statele  Unite (1399) și Canada (682), urmați de Suedia (166), Finlanda (121), Norvegia (109), Australia (57),  Islanda (38), Japonia (14), Coreea de Sud (13) și Noua Zeelandă (7). Este încă un număr modest, dar  el arată un început promițător, care în anii viitori poate deveni tot mai atractiv pentru diasporă. 

Beneficiile acestei metode sunt evidente și, în multe state democratice, deja dovedite. Votul prin  corespondență elimină barierele distanței și ale timpului, oferind șansa de a participa și celor care  trăiesc la sute sau mii de kilometri de cea mai apropiată secție. În același timp, această opțiune îi include  pe cei cu mobilitate redusă, pe studenți sau pe angajații care nu își pot permite o deplasare lungă într-o  zi de duminică. Dincolo de aspectul practic, votul prin poștă transmite și un mesaj de respect: statul  recunoaște că diaspora are un cuvânt important de spus și îi oferă instrumente reale pentru a-și exercita  dreptul. 

Procesul este simplu, chiar dacă în spatele lui se află o logistică complexă. Cei care s-au înregistrat au fost  validați de către Comisia Electorală Centrală, iar apoi urmează să primească prin poștă plicurile  sigilate. În interior se află buletinul de vot și instrucțiunile clare privind completarea și returnarea lui.  Alegătorul bifează candidatul sau formațiunea preferată, plasează buletinul în plicul securizat și îl trimite  înapoi, astfel încât să ajungă în termenul stabilit. La numărarea voturilor, buletinele primite prin  corespondență au aceeași valoare și putere ca cele exprimate în secțiile de votare. 

Exemplele internaționale confirmă că această inovație funcționează. În Germania, aproape jumătate din  voturi la alegerile federale din 2021 au venit prin poștă. În Canada, numărul celor care aleg să voteze  astfel crește constant, iar în SUA această metodă este deja bine înrădăcinată în tradiția democratică. 

Rezultatul este simplu: participarea la vot crește, iar vocea cetățenilor, fie ei aproape sau departe, devine  mai puternică. 

Pentru Moldova, votul prin corespondență nu este doar o soluție tehnică, ci și o declarație de încredere.  Este o modalitate prin care diaspora, de multe ori la mii de kilometri distanță, poate rămâne conectată la  prezentul și viitorul țării. Și chiar dacă doar câteva mii de oameni au ales această opțiune în 2025, fiecare  plic trimis prin poștă duce cu el un mesaj: „Departe de casă, dar aproape de viitorul Moldovei. Nu am  uitat de unde am plecat și nu renunțăm la dreptul de a construi împreună o țară mai bună.”

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: