Viață

Ce se întâmplă cu grupele cu program prelungit din școlile din Chișinău, din 9 ianuarie? Explică directorii de licee și șeful Direcției Educație

Alina Mihalchina, Ecaterina Arvintii
| 5 ianuarie, 2024
17:36

Grupele cu program prelungit formate în școlile din Chișinău riscă să fie închise, dacă directorii instituțiilor de învățământ nu vor găsit o soluție, până pe 9 ianuarie. În timp ce părinții care lucrează se gândesc ce să facă cu copiii după această dată și îi cer edilului Ion Ceban să nu închidă grupele, șeful Direcției Educație din Chișinău, Andrei Pavaloi, a semnat ordinele prin care obligă conducerea școlilor fie să găsească bani din resurse proprii, fie să sisteze activitatea claselor respective. NM a aflat de la mai mulți directori ai liceelor din capitală cum vor funcționa instituțiile lor de învățământ în noile condiții.

Ce spun directorii, nevoiți să găsească soluții

NM a reușit să ia legătura cu conducerea a trei licee din capitală. Reprezentanții Liceului „M. Berezovschi” au spus că așteaptă o decizie din partea Direcției Generale Educație – până atunci, activitatea grupelor cu program prelungit a fost suspendată.

„Așteptăm decizia conducerii, adică a Direcției educație. Deocamdată lucrăm conform planului de bază, iar pe lista disciplinelor obligatorii grupele cu program prelungit nu sunt”, au declarat reprezentanții secretariatului din cadrul instituției de învățământ.

O situație similară se atestă și la Liceul „Antioh Cantemir” – grupele și-au sistat activitatea. Directorul liceului, Iurii Rexa, a declarat pentru NM că liceul a suspendat activitatea grupele cu program prelungit. La fel, potrivit lui, copiii din familii social vulnerabile nu vor mai primi prânzuri calde, așa cum a fost până acum.

„Până nu vor fi grupuri, nu vor fi prânzuri. Micul dejun va fi oferit tuturor copiilor din clasele I până la a IX, conform reglementărilor. Totul se va relua când se vor găsi surse de finanțare, iar acest lucru s-ar putea întâmpla mâine sau poimâine”, a spus directorul.

Rexa a declarat pentru NM că părinții sunt „foarte îngrijorați” de ceea ce se întâmplă.

„Toate acestea reprezintă o sursă suplimentară de neplăceri pentru părinți, pentru că pentru ei aceste grupuri erau de ajutor: puteau lucra cu calm și să nu-și facă griji unde se află copilul și ce se întâmplă cu el”, a subliniat directorul Liceului „Antioh Cantemir” din capitală.

Între timp, directoarea Liceului Bulgar „Vasili Levschi”, Natalia Iaroslavskaia, a declarat pentru NM că instituția de învățământ a găsit o soluție la problemă: din 9 ianuarie, adică imediat după vacanță, elevii vor participa la activități extracurriculare.

„La noi totul lucrează, sunt cercuri extracurriculare, chiar dacă nu până la cinci seara, dar până la două. Unele cercuri funcționează chiar până la ora trei – patru, așadar, copiii vor rămâne la școală. Înțelegem părinții care muncesc. Cât despre prânzurile calde, abia astăzi am primit un ordin din partea Direcției educație. Prânzurile calde pentru copiii din familii social vulnerabile vor rămâne, toți ceilalți vor plăti prânzul ca înainte. Dar ne așteptăm la o soluție și la această problemă”, a spus directorul.

Reacția șefului Direcției Educație, Chișinău

Subiectul închiderii grupelor cu program prelungit a ajuns în atenția publică pe 29 decembrie, 2023. Atunci consilierii municipali din partea PAS au declarat că edilul Ion Ceban va anunța „în curând” că sistează activitatea grupelor, din lipsă de finanțe. În aceeași zi, Comisia Situații Excepționale (CSE) Chișinău s-a întrunit în ședință și a decis că direcțiile de învățământ și asistență socială urmează să identifice soluții de urgență, dacă își doresc să mențină și în 2024 activitatea grupelor cu program prelungit din școli sau anumite servicii sociale. Potrivit CSE, pe bugetul municipal ar fi puse presiuni financiare de către autoritățile centrale, respectiv municipalitatea nu mai poate susține financiar aceste proiecte.

Subiectul a stârnit numeroase dispute în societate. În timp ce guvernarea a acuzat Primăria Chișinău că închide grupele prelungite pentru copii, iar părinții au ieșit la protest și chiar au lansat o petiție publică, primarul Ion Ceban a rugat PAS să nu „manipuleze”. Potrivit lui, Primăria nu închide grupele, dar le lasă să activeze „la dorința profesorilor și părinților”, așa cum, spune Ceban, „se făcea și până acum în Chișinău”.

Pe 3 ianuarie, șeful Direcției Generale Educație din cadrul Primăriei Chișinău, Andrei Păvăloi, a semnat cinci ordine pentru fiecare sector al capitalei în parte, prin care abrogă (nr. red: anulează) decizia anterioară a Primăriei Chișinău, care permitea școlilor din Chișinău să organizeze clasele cu program prelungit. Potrivit actului, instituțiile de învățământ urmează să decidă din 9 ianuarie singure dacă vor prelungi sau vor sista activitatea grupelor cu program prelungit. Pe seama directorilor este pusa sarcina de a informa părinții și elevii că activitatea grupelor, finanțată din bugetul municipal, este sistată.

Contactat de NM pentru o reacție, Pavaloi a explicat că ordinul din 3 ianuarie „este o chestie juridică” de abrogare a unor ordine cu caracter financiar.

„Ținând cont de faptul că în 29 decembrie, odată cu adoptarea bugetului de stat și pasarea presiunii financiare pe Primăria municipiului Chișinău nu au fost identificare surse financiare necesare pentru continuarea și în anul 2024 a acelor grupe pentru care au fost emise ordine de finanțare din partea primăriei municipale, noi juridic suntem obligați să emitem un ordin prin care abrogăm ordinele anterioare de finanțare din bugetul municipiului Chișinău a respectivelor grupe”, a explicat Andrei Pavaloi.

Șeful de la Educație a explicat pentru NM că directorii instituțiilor de învățământ din capitală au fost informați despre necesitatea identificării unei soluții în acest sens pe 29 decembrie. „Ei trebuie să ofere copiilor și părinților soluții începând cu data de 9 ianuarie”, a explicat Pavaloi.

Întrebat ce se întâmplă dacă directorii nu vor identifica sursele financiare necesare pentru a asigura activitatea grupelor cu program prelungit, Pavaloi a spus că se grăbește în ședință și că nu mai poate discuta cu reporterul NM.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Anrei Păvăloi, Chișinău, copii, directori, grupe cu program prelungit, părinți, școli, top

Știri similare

Viață

Anchetă internă la SIS după capturarea celor doi ofițeri în Rusia. Musteața: vom afla de ce misiunea „a eșuat”

Viață

Balan nu scapă de dosarul din România, chiar dacă a fost eliberat de Moldova ca să plece în Belarus? Șeful SIS: „Va fi judecat”

Politică

Balan lucra pentru serviciile ruse încă din perioada în care activa în SIS. Musteața: „Un trădător!”

Dumitru Petruleac
| 30 aprilie, 2026
22:20

Fostul director adjunct al SIS, Alexandru Balan, lucra pentru serviciile speciale străine încă din perioada în care ocupa funcții în cadrul instituției, iar toate deciziile și acțiunile sale în cadrul insituției, sunt considerate „compromise”. Declarația a fost făcută de directorul SIS, Alexandru Musteața, în ediția din 30 aprilie a emisiunii „În Profunzime” de la PRO TV. Șeful SIS l-a numit pe Bălan „trădător” și a precizat că primele suspiciuni au apărut în 2022-2023, când a fost deschisă o anchetă internă secretă privind contactele acestuia cu servicii speciale străine. NewsMaker a adunat principalele declarații ale directorului SIS despre dosarul lui Balan.

Activitatea lui Balan în SIS

Balan a lucrat în structurile de securitate moldovene timp de peste 20 de ani, iar între 2016 și 2018 a ocupat funcția de director adjunct al SIS, având acces la un spectru larg de informații clasificate.

Musteața a precizat că primele suspiciuni față de Balan au apărut în 2022-2023, când SIS a deschis o anchetă internă privind contactele acestuia cu servicii speciale străine. O echipă mică și secretă a început să documenteze activitatea fostului adjunct, fără a face public nimic pentru a evita scurgerile de informații.

„Un trădător care, din 2019, nu mai ocupă nicio funcție importantă în cadrul serviciului și nu mai are acces la informații secrete. Ultima oară a fost suspendat din statutul de ofițer, iar în 2023, după o serie de anchete interne, a fost concediat definitiv. Contractul său a fost întrerupt definitiv, fără stabilirea pensiei speciale la care tindea”, a declarat Musteața.

Directorul SIS a explicat că ancheta a durat mai mulți ani, deoarece Balan, fiind un ofițer pregătit, lua măsuri de conspirație pentru a se proteja.

„Noi am pornit de la anumite informații. Încă nu era confirmat nici într-un fel, nici în altul, dar erau suficient de bune ca noi să pornim o investigație mai aprofundată. Am pornit această anchetă împreună cu colegii, o echipă foarte mică, care ținea tot lucrul închis, astfel încât să nu avem scurgeri sau alte riscuri operaționale”, a spus Musteața.

În 2025, partenerii externi din Ungaria, Cehia și România — care desfășurau propriile investigații de aproape doi ani, au confirmat că documentaseră contactele lui Balan cu KGB-ul din Belarus. Eforturile au fost reunite, ducând la o investigație penală coordonată la nivel european, care s-a finalizat cu reținerea lui Balan în septembrie 2025 în România, la Timișoara, de către procurorii DIICOT.

„Asta a fost momentul în care efortul nostru din Moldova, care era deja de circa doi ani, cu colegii din Ungaria, Cehia și România, a unit eforturile și a dus mai departe o investigație penală. Republica Moldova a fost parte la investigația care a dus la reținerea lui”, a declarat Musteața.

Directorul SIS a subliniat că din momentul în care Balan a devenit suspect, a început evaluarea întregii sale activități în cadrul serviciului — toate informațiile la care acesta avusese acces sunt acum catalogate drept „compromise”.

„Mergem de la premiza că Balan lucra pentru servicii speciale fiind în funcție și deja transmitea tot spectrul de informații la care a avut acces. Tot ce a știut este catalogat de noi ca informație compromisă. Acum evaluăm și mai profund care este impactul acțiunilor lui, al anumitor decizii luate, al unor cazuri mai complexe”, a precizat Musteața.

Plecarea în Belarus

Balan nu a fost extradat în Belarus, ci a plecat benevol, după ce și-a recunoscut vinovăția în Moldova și a fost grațiat de președinta Maia Sandu, a subliniat Musteața.

„El a plecat de bunăvoie. El era informat că Belarusul îl cere, el a dat acordul și s-a dus singur. Asta e ca să fie foarte clar pentru toată lumea cum s-a întâmplat. Deci el a ales că, da, vrea să facă acest lucru”, a declarat directorul SIS.

În Moldova, Balan a negociat cu procurorul un acord de recunoaștere a vinovăției pentru divulgarea de informații secrete, care a fost aprobat de instanță. Grațierea a fost oferită exclusiv pentru a-i permite să plece în Belarus — fără aceasta, ca persoană condamnată, nu ar fi putut părăsi Republica Moldova, a mai explicat oficialul.

Întrebat de ce Rusia și Belarusul au insistat să îl obțină pe Balan, Musteața a răspuns că acesta este un active pentru ei.

„Este un activ care a lucrat bine pentru ei, probabil, dar este un trădător pentru noi. Și ei l-au vrut înapoi. În cadrul negocierilor, la diferite etape, ei au pus pe masă că îl doresc pe Balan. Balan e un trădător. Viața lui în Belarus, cât de confortabilă nu o să încerce să i-o facă Belarus, tot nu va fi una fericită”, a spus directorul SIS.

Referitor la cetățenie, Musteața a precizat că nu poate confirma dacă Bălan, deține cetățenie rusă, sau cetățenie belarusă.

Întrebat dacă Balan ar putea reveni în Moldova, directorul SIS a fost ferm, dar discret: „Să încerce. Dacă o să încerce, o să vedem.”

Riscuri după eliberare

Directorul SIS, Alexandru Musteața, s-a alăturat declarațiilor președintei Maia Sandu și ale președintelui Parlamentului, Igor Grosu, potrivit cărora Alexandru Balan nu mai prezintă niciun pericol la adresa securității statului. Acesta a precizat că din 2019 fostul adjunct nu mai activează în cadrul serviciului și nu mai are acces la informații clasificate, iar din 2022, SIS a trecut printr-un proces amplu de reformă internă care a schimbat radical modul de funcționare al instituției.

„În primul rând, faptul că el din 2019 nu mai are informații secrete în cadrul serviciului. Totodată, din 2022, serviciul a pornit un proces de reformă amplă — de regulamente, proceduri, mecanisme, metode, de tot. Serviciul de azi este un serviciu total diferit de cel din 2019, din care el a plecat”, a menționat Musteața.

Șeful SIS a mai adăugat că reforma a vizat și standardele de securitate internă, fiecare ofițer fiind supus unui proces continuu de verificare.

„Este un serviciu reformat, occidental, după standarde europene, cu toate mecanismele legale în funcție și cu un proces de securitate internă reformat. Fiecare ofițer, din momentul în care își arată intenția de a lucra la noi, intră într-un proces de scanare care se întâmplă pe tot parcursul carierei sale, chiar și după”, a declarat Musteața.

Directorul SIS a mai precizat că foștii ofițeri sunt monitorizați și după ce părăsesc instituția, tocmai pentru a preveni scurgerile de informații.

„Persoana care a lucrat în serviciu deține informația, chiar dacă este pensionată sau a plecat din alte motive. Oricum, noi o ținem sub o anumită monitorizare pentru a ne asigura că informația nu este scursă. În ziua de azi, noi am luat toate măsurile necesare și facem lucrul ăsta permanent”, a adăugat el.

Întrebat dacă poate garanta că nu mai există alți „bălani” în SIS, Musteața a subliniat că instituția lucrează zilnic pentru a preveni astfel de situații.

„Vă spun sigur că noi facem în fiecare zi tot posibilul să ne asigurăm că alți bălani nu mai există sau nu mai apar. Activitatea de contrainformație, împreună cu procurorii pentru cauze speciale, este un proces continuu care nu se oprește niciodată. Noi suntem o instituție vie, în care angajăm în fiecare zi oameni noi și în care oamenii pleacă. Am făcut un proces amplu de reformă, mulți nu s-au regăsit în noile metode de lucru și au plecat, s-au pensionat sau s-au transferat în alte funcții. Au fost angajate alte persoane, dar procesul intern nu s-a oprit niciodată și continuă în fiecare zi”, a declarat directorul SIS.

***

Amintim că, pe 28 aprilie, la punctul de trecere Pererov – Beloveja, la frontiera belaruso-polonă, a avut loc un schimb multilateral de deținuți, la care au participat Polonia, Republica Moldova, Rusia și Belarus. În cadrul operațiunii, părțile au făcut un schimb de 10 persoane, după formula „cinci la cinci”. Republica Moldova a recuperat doi ofițeri de informații, care ar fi fost arestați de Serviciul Federal de Securitate (FSB) al Rusiei la Moscova, în primăvara anului 2025.

În schimbul celor doi ofițeri de informații, la solicitarea Moscovei, Republica Moldova i-a predat pe Alexandru Balan și Nina Popova, soția unui ofițer al armatei ruse.

Alexandru Balan, care deține cetățenie moldovenească și română, a fost arestat în România în septembrie 2025, într-un dosar de trădare de patrie. Acesta este acuzat că s-a întâlnit de două ori, la Budapesta, cu reprezentanți ai KGB-ului Belarusului și a transmis informații secrete în schimbul banilor.

Fostul șef adjunct SIS a fost judecat într-un dosar de trădare de patrie și în Republica Moldova, în care a fost condamnat la 1 an și 6 luni de închisoare. Sentința a fost pronunțată de Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani pe 15 aprilie, după prima ședință de judecată, care s-a desfășurat cu ușile închise. Balan, care se afla în arest la domiciliu în România și a participat prin videoconferință, și-a recunoscut vinovăția și a solicitat examinarea cauzei penale în procedură simplificată.

Ulterior, pe 24 aprilie, Alexandru Balan a fost extrădat din România la Chișinău.

Pe 28 aprilie, în ziua schimbului internațional de persoane, Alexandru Balan a fost grațiat pentru a putea pleca în Belarus. Acesta a fost întâmpinat în Belarus cu flori și cadouri, care i-ar fi fost transmise de președintele Alexandr Lukașenko. Presa belarusă de stat l-a prezentat drept „agent de informații” care „și-a îndeplinit datoria față de patrie”.

Pe 29 aprilie, președinta Maia Sandu a declarat că eliberarea lui Alexandru Balan, în cadrul schimbului internațional de deținuți, nu implică riscuri „suplimentare” pentru securitatea Republicii Moldova, întrucât acesta ar fi putut transmite informații sensibile „oricui” încă din 2019, după ce a fost suspendat din funcție. Șefa statului a calificat rezultatele operațiunii drept „foarte bune”.

***

Alexandru Balan a fost numit director adjunct al Serviciului de Informații și Securitate în 2016. Conform SIS, acesta a fost suspendat din funcție în 2019, fiindu-i totodată retras accesul la informații clasificate ce constituie secret de stat.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Susțineți NewsMaker!