imagine simbol

Ce se întâmplă cu grupele cu program prelungit din școlile din Chișinău, din 9 ianuarie? Explică directorii de licee și șeful Direcției Educație

Grupele cu program prelungit formate în școlile din Chișinău riscă să fie închise, dacă directorii instituțiilor de învățământ nu vor găsit o soluție, până pe 9 ianuarie. În timp ce părinții care lucrează se gândesc ce să facă cu copiii după această dată și îi cer edilului Ion Ceban să nu închidă grupele, șeful Direcției Educație din Chișinău, Andrei Pavaloi, a semnat ordinele prin care obligă conducerea școlilor fie să găsească bani din resurse proprii, fie să sisteze activitatea claselor respective. NM a aflat de la mai mulți directori ai liceelor din ​​capitală cum vor funcționa instituțiile lor de învățământ în noile condiții.

Ce spun directorii, nevoiți să găsească soluții

NM a reușit să ia legătura cu conducerea a trei licee din capitală. Reprezentanții Liceului „M. Berezovschi” au spus că așteaptă o decizie din partea Direcției Generale Educație – până atunci, activitatea grupelor cu program prelungit a fost suspendată.

„Așteptăm decizia conducerii, adică a Direcției educație. Deocamdată lucrăm conform planului de bază, iar pe lista disciplinelor obligatorii grupele cu program prelungit nu sunt”, au declarat reprezentanții secretariatului din cadrul instituției de învățământ.

O situație similară se atestă și la Liceul „Antioh Cantemir” – grupele și-au sistat activitatea. Directorul liceului, Iurii Rexa, a declarat pentru NM că liceul a suspendat activitatea grupele cu program prelungit. La fel, potrivit lui, copiii din familii social vulnerabile nu vor mai primi prânzuri calde, așa cum a fost până acum.

„Până nu vor fi grupuri, nu vor fi prânzuri. Micul dejun va fi oferit tuturor copiilor din clasele I până la a IX, conform reglementărilor. Totul se va relua când se vor găsi surse de finanțare, iar acest lucru s-ar putea întâmpla mâine sau poimâine”, a spus directorul.

Rexa a declarat pentru NM că părinții sunt „foarte îngrijorați” de ceea ce se întâmplă.

„Toate acestea reprezintă o sursă suplimentară de neplăceri pentru părinți, pentru că pentru ei aceste grupuri erau de ajutor: puteau lucra cu calm și să nu-și facă griji unde se află copilul și ce se întâmplă cu el”, a subliniat directorul Liceului „Antioh Cantemir” din capitală.

Între timp, directoarea Liceului Bulgar „Vasili Levschi”, Natalia Iaroslavskaia, a declarat pentru NM că instituția de învățământ a găsit o soluție la problemă: din 9 ianuarie, adică imediat după vacanță, elevii vor participa la activități extracurriculare.

„La noi totul lucrează, sunt cercuri extracurriculare, chiar dacă nu până la cinci seara, dar până la două. Unele cercuri funcționează chiar până la ora trei – patru, așadar, copiii vor rămâne la școală. Înțelegem părinții care muncesc. Cât despre prânzurile calde, abia astăzi am primit un ordin din partea Direcției educație.  Prânzurile calde pentru copiii din familii social vulnerabile vor rămâne, toți ceilalți vor plăti prânzul ca înainte. Dar ne așteptăm la o soluție și la această problemă”, a spus directorul.

Reacția șefului Direcției Educație, Chișinău

Subiectul închiderii grupelor cu program prelungit a ajuns în atenția publică pe 29 decembrie, 2023. Atunci consilierii municipali din partea PAS au declarat că edilul Ion Ceban va anunța „în curând” că sistează activitatea grupelor, din lipsă de finanțe. În aceeași zi, Comisia Situații Excepționale (CSE) Chișinău s-a întrunit în ședință și a decis că direcțiile de învățământ și asistență socială urmează să identifice soluții de urgență, dacă își doresc să mențină și în 2024 activitatea grupelor cu program prelungit din școli sau anumite servicii sociale. Potrivit CSE, pe bugetul municipal ar fi puse presiuni financiare de către autoritățile centrale, respectiv municipalitatea nu mai poate susține financiar aceste proiecte.

Subiectul a stârnit numeroase dispute în societate. În timp ce guvernarea a acuzat Primăria Chișinău că închide grupele prelungite pentru copii, iar părinții au ieșit la protest și chiar au lansat o petiție publică, primarul Ion Ceban a rugat PAS să nu „manipuleze”. Potrivit lui, Primăria nu închide grupele, dar le lasă să activeze „la dorința profesorilor și părinților”, așa cum, spune Ceban, „se făcea și până acum în Chișinău”.

Pe 3 ianuarie, șeful Direcției Generale Educație din cadrul Primăriei Chișinău, Andrei Păvăloi, a semnat cinci ordine pentru fiecare sector al capitalei în parte, prin care abrogă (nr. red: anulează) decizia anterioară a Primăriei Chișinău, care permitea școlilor din Chișinău să organizeze clasele cu program prelungit. Potrivit actului, instituțiile de învățământ urmează să decidă din 9 ianuarie singure dacă vor prelungi sau vor sista activitatea grupelor cu program prelungit. Pe seama directorilor este pusa sarcina de a informa părinții și elevii că activitatea grupelor, finanțată din bugetul municipal, este sistată.

Contactat de NM pentru o reacție, Pavaloi a explicat că ordinul din 3 ianuarie „este o chestie juridică” de abrogare a unor ordine cu caracter financiar.

„Ținând cont de faptul că în 29 decembrie, odată cu adoptarea bugetului de stat și pasarea presiunii financiare pe Primăria municipiului Chișinău nu au fost identificare surse financiare necesare pentru continuarea și în anul 2024 a acelor grupe pentru care au fost emise ordine de finanțare din partea primăriei municipale, noi juridic suntem obligați să emitem un ordin prin care abrogăm ordinele anterioare de finanțare din bugetul municipiului Chișinău a respectivelor grupe”, a explicat Andrei Pavaloi.

Șeful de la Educație a explicat pentru NM că directorii instituțiilor de învățământ din capitală au fost informați despre necesitatea identificării unei soluții în acest sens pe 29 decembrie. „Ei trebuie să ofere copiilor și părinților soluții începând cu data de 9 ianuarie”, a explicat Pavaloi.

Întrebat ce se întâmplă dacă directorii nu vor identifica sursele financiare necesare pentru a asigura activitatea grupelor cu program prelungit, Pavaloi a spus că se grăbește în ședință și că nu mai poate discuta cu reporterul NM.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

parlament.md

„Este un patriot” vs „Se putea cere traducerea”. Reacții după ce ministrul Apărării a refuzat să răspundă în rusă unei jurnaliste

Gestul ministrului Apărării, Anatolie Nosatîi, la conferința de presă de la Guvern din 12 august, când a refuzat o întrebare în rusă, a provocat un val de comentarii în mediul online. În timp ce unii și-au exprimat susținerea față de reacția oficialului, alții au menționat că ministrul ar fi putut solicita traducerea întrebării. NewsMaker vă prezintă o selecție a reacțiilor.

Ex-consilierul municipal Ruslan Verbițchi a catalogat gestul ministrului Apărării drept unul „de divizare”.

Se vede ca, pentru ăștia de la PAS a trecut campania electorală, iar până la viitoarea, moldovenii uită repede, mai ales, dacă va fi vreo stare de urgență, și alegeri nu vor mai fi. (…) Azi, iese ministrul Apărării și răspunde presei vorbitoare de rusă căreia pas voia să-i deschidă televiziune de zeci de milioane din bugetul statului, că nu înțelege în limba rusă, în mod ostentativ și provocator. Care e scopul acestei inițiative de intrigă și de divizare, pentru ce UE a dat saci cu bani pentru coeziune și reziliență?! Și e cu atât mai grav, cu cât este vorba despre ministrul Apărării, care pune gaz pe foc, într-o societate panicată, la un pas de război, ca și distanță, și pe zi ce trece, și ca și timp”, a declarat Ruslan Verbițchi.

La rândul său, expertul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, Daniel Vodă, a spus că gestul lui Anatolie Nosatîi ar putea fi perceput ca „o mustrare publică”.

Din capul locului vreau să spun că-l respect mult pe domnul Ministru Anatolie Nosatîi. Este un patriot. Totodată, un ministru, reprezentant al autorității, „educă” public o jurnalistă, reprezentantă a unei profesii libere, de la tribuna Guvernului. Chiar dacă intenția a fost promovarea limbii române, asimetria de putere schimbă inevitabil sensul scenei. Pentru o parte a publicului, aceasta nu va fi percepută ca o lecție despre limba oficială, ci ca o mustrare publică. Dacă ministrul chiar nu a înțeles întrebarea, soluția instituțională era simplă: solicita traducerea și răspundea în limba română. Limba oficială era respectată, întrebarea era auzită, iar demnitatea nimănui nu era pusă în discuție”, a menționat acesta.

Fosta președintă a Asociației Naționale a Restaurantelor și Localurilor de Agrement din Moldova, Aneta Zasavițchi, a spus că exprimarea în rusă este o metodă de a oferi cetățenilor vorbitori de această limbă o sursă alternativă de informare, în lupta pentru combaterea dezinformării.

Nu știu dacă ministrul cunoaște sau nu limba rusă și nici nu cred că aceasta este întrebarea importantă.
Poți să nu cunoști o limbă. Poți să nu te simți confortabil să răspunzi în ea. Poți cere traducerea întrebării și poți răspunde în limba română. Dar mai există un aspect pe care cred că îl ignorăm prea ușor. Tot noi ne plângem că o parte dintre cetățenii vorbitori de rusă se informează preponderent din presa de limbă rusă din afara Republicii Moldova și ajung astfel mai ușor în raza propagandei și a dezinformării. Atunci care este alternativa pe care le-o oferim? Dacă vrem să ieșim din acest cerc, trebuie să le oferim acces la informație corectă, credibilă și produsă aici, în Republica Moldova, inclusiv în limbile pe care le înțeleg. Nu pentru a diminua rolul limbii române, ci tocmai pentru ca informația instituțiilor noastre și realitățile țării noastre să ajungă la cât mai mulți dintre cetățenii noștri
”, a spus Aneta Zasavițchi.

Fondatorul PR-agency PARC Communications, Alexandru Bejenari, a subliniat că oficialul ar fi putut proceda într-un alt mod.

Cunoașterea limbii române îi oferă fiecărei persoane mai multe oportunități de a trăi, munci și evolua în propria țară. Statul trebuie să creeze condiții reale pentru învățarea acesteia și să extindă în mod constant aria în care limba română este utilizată. Statul are dreptul să impună cerințe lingvistice acolo unde acestea sunt cu adevărat necesare. Însă regulile trebuie să fie clare și echilibrate. Una este să stabilești astfel de reguli și cu totul alta să transformi o persoană într-un exemplu de „educare” publică. La briefing se putea răspunde pur și simplu în limba română sau se putea cere traducerea întrebării, dacă aceasta nu era înțeleasă. Astfel, statutul limbii de stat ar fi fost respectat, iar situația nu s-ar fi transformat într-un nou motiv de distanțare și neîncredere reciprocă”, a menționat Bejenari.

Fostul președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase, a spus că reacția lui Anatolie Nosatîi a fost un „mesaj politic”.

Apărătorii de serviciu ai limbii ruse au reacționat imediat. Și mă întreb, domnilor: ce anume ați fi vrut să se întâmple? Cum ar trebui să reacționeze ministrul Apărării al unei țări al cărei spațiu aerian este încălcat aproape zilnic de drone rusești? Cum ar trebui să privească un oficial de stat limba unei țări agresoare care ucide zi de zi oameni în Ucraina vecină? (…) Vă așteptați ca Ministerul Apărării să deschidă cursuri de limba rusă? (…) Reacția ministrului Nosatîi a fost, de fapt, un mesaj politic foarte clar. Iar despre rusofobie se poate vorbi aici cam în aceeași măsură în care se poate vorbi despre frica de pești atunci când cineva refuză să înoate lângă un rechin”, a declarat Alexandru Tănase.

Iar ex-ministrul Apărării, Anatol Șalaru, a spus: „În războiul cu care se confruntă Republica Moldova, apărarea nu presupune doar protejarea frontierelor, ci și apărarea dreptului nostru de a ne păstra identitatea. Limba rusă nu a fost un dat al genezei noastre, ci un instrument de deznaționalizare impus prin forță. În preajma sărbătoririi a 35 de ani de independență, folosirea limbii ruse nu este o manifestare a coeziunii sociale, ci continuarea unui imperialism lingvistic de care nu reușim să scăpăm. Corectitudinea politică nu va vindeca rănile istoriei. Putem ierta, dar nu ne mai permitem să uităm. Republica Moldova are ca limbă de stat limba română. Felicitări ministrului Apărării, Anatolie Nosatîi, pentru atitudine!”.

Amintim că, pe 12 august, în timpul unei conferințe de presă, ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, a întrerupt o jurnalistă NewsMaker care îi adresa o întrebare în rusă. Deși în CV-ul său menționează că vorbește această limbă și că a urmat timp de patru ani studii militare în Ucraina, oficialul a declarat: „Nu vă înțeleg”. După ce reporterul și-a reformulat întrebarea în română, ministrul i-a răspuns și a felicitat-o pentru că vorbește în limba de stat.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: