Ce se va întâmpla cu economia, după aderarea Moldovei la UE? Prognoză în baza exemplului din România, Bulgaria, Polonia și Croația
Full Article 7 minutes read

Ce se va întâmpla cu economia, după aderarea Moldovei la UE? Prognoză în baza exemplului din România, Bulgaria, Polonia și Croația

Nivelul de trai al țărilor care au aderat la UE a crescut semnificativ după integrarea în Uniunea Europeană. NM vă povestește cum s-a schimbat situația economică în noile țări ale Uniunii Europene și cu ce începe negocierile Moldova.

În ultimii 20 de ani, la UE au aderat aproape jumătate dintre membrii săi actuali. În momentul aderării la Uniunea Europeană, nivelul de trai și nivelul de dezvoltare economică a acestor țări era mult mai scăzut decât media din UE. Cu toate acestea, situația s-a îmbunătățit semnificativ aproape în toate statele, imediat după aderare.

Ce se va întâmpla cu economia, după aderarea Moldovei la UE? Prognoză în baza exemplului din România, Bulgaria, Polonia și Croația

România

După aderarea României la UE, nivelul de dezvoltare economică a statului vecin a crescut. În 2007, PIB-ul real pe cap de locuitor era de 6,2 mii EUR, în 2016  acesta era deja de 7,7 mii EUR (aici trebuie să luăm în considerare criza financiară globală, care a început în 2008 și a încetinit considerabil creșterea), iar în 2022 – 10,1 mii EUR.

Un studiu din 2017 al Institutului de Prognoză Economică al Academiei din România indică faptul că productivitatea agricolă a crescut cu 90% în comparație cu 2005, dar este încă de 4,5 ori mai mică decât media în UE, iar creșterea agriculturii este cea mai slabă din UE, la fel ca în 2006. În același timp, industria din România a crescut mai rapid decât media UE.

Este de remarcat faptul că România a primit mult mai mult de la UE decât a investit. În plus, în primii 10 ani de la aderare, exporturile din România au crescut de 2,5 ori, iar importurile de 2 ori.

Croaţia

În prezent, Croația este ultima țară care a aderat la Uniunea Europeană. Acest lucru s-a întâmplat în vara lui 2013. Aderarea a avut pentru Croația atât avantaje semnificative, cât și unele dificultăți. De exemplu, înainte de a adera la UE, Croația se afla într-o criză profundă: din 2009 până în 2014 PIB-ul a scăzut cu 12,6%, iar țara a atins nivelul din 2008 abia în 2019. În 2013, PIB-ul real pe cap de locuitor a fost de aproximativ 10 mii EUR, iar în 2022 a ajuns la 14,5 mii euro.

Este adevărat că Croația s-a confruntat cu o migrație fără precedent din cauza deschiderii granițelor și a pieței muncii. Deci, în 10 ani, aproximativ 10% din populație a plecat din Croația în alte țări.

Bulgaria

Bulgaria, se pare, a devenit o excepție. Potrivit unei publicații a Băncii Mondiale, „la 15 ani de la aderarea Bulgariei la UE, PIB-ul său pe cap de locuitor rămâne cel mai scăzut din UE”. Deci, după 15 ani, PIB-ul Bulgariei pe cap de locuitor este de 7,3 mii euro.

În 2007, în momentul aderării la UE, această cifră, conform Eurostat, era de 4,8 mii euro.

„Aderarea Bulgariei la UE a creat așteptarea că nivelul de trai va crește până la media UE într-o perioadă relativ scurtă. Impulsul reformelor din Bulgaria a fost inițial unul puternic, dar după o serie de crize externe, de la criza financiară globală la pandemia COVID-19 și invazia Ucrainei, progresul a încetinit, la fel și ritmul de convergență a veniturilor la nivelul UE ”, notează publicația Băncii Mondiale.

De asemenea, potrivit acestei publicații, Bulgaria are cel mai înalt nivel de inegalitate, bărbații educați din zonele urbane având mult mai multe oportunități de a obține un venit mai mare decât alte segmente ale populației.

Polonia

Polonia, dimpotrivă, este considerată un exemplu extrem de reușit de aderare la UE. Astfel, într-un raport al Institutului de Economie polonez, lansat în 2019 și dedicat împlinirii a 15 ani de la aderarea Poloniei la UE, se menționează că în 15 ani – din 2003 până în 2017 – PIB-ul pe cap de locuitor al țării a crescut cu 81%, iar economia țării este una dintre cele cu cea mai rapidă creștere din UE. În medie, între 2003 și 2017, PIB-ul pe cap de locuitor în UE a crescut cu doar 23%.

În 2003, PIB-ul pe cap de locuitor în Polonia a fost de 6,3 mii EUR. În 2004 – 7,3 mii EUR. În 2017, a ajuns la 11,8 mii EUR, iar în 2022 a fost de 14,6 mii EUR.

În același timp, bunăstarea cetățenilor a crescut cu 92% în 15 ani, iar numărul mașinilor cu 41%. Din 2004 până în 2020, Polonia a primit 164 de miliarde de euro din fonduri europene.

De menționat că deschiderea granițelor a favorizat migrația: în 15 ani, 2,1 milioane de cetățeni ai acestei țări au plecat în străinătate.

Cu ce vine Moldova la negocierile pentru aderarea la UE?

Moldova ar putea începe negocierile pentru aderarea la UE în acest an, iar autoritățile planifică să adere pe deplin la Uniunea Europeană până în 2030. Nu este prea corect să comparăm economia Republicii Moldova cu economiile țărilor care au început negocierile de aderare la UE mai devreme – de exemplu, cu cea a țărilor baltice sau cu a Poloniei, deoarece acestea au început procesul la mijlocul anilor 1990. De asemenea, nu este pe deplin corect să comparăm economiile lor în momentul aderării la UE.

Prin urmare, NM relatează doar despre ce prezintă acum economia Moldovei și cum diferă aceasta de economiile țărilor UE. Potrivit Comisiei Europene, PIB-ul pe cap de locuitor este de 5,4 mii EUR. În cea mai săracă țară a Uniunii Europene – Bulgaria – această cifră este de 7,3 mii de euro, iar când a aderat la UE PIB-ul pe cap de locuitor era de 4,8 mii de euro.

Anul trecut, PIB-ul Moldovei a scăzut cu 5,9%, în timp ce în UE a crescut cu 3,5%. Inflația în Moldova a fost de 28,7%, iar în UE – 8,8%. Ambii factori au fost afectați negativ de războiul din Ucraina.

Ce se va întâmpla cu economia, după aderarea Moldovei la UE? Prognoză în baza exemplului din România, Bulgaria, Polonia și Croația

Avem și alți indicatori mult mai mici față de cei europeni. De exemplu, speranța medie de viață în Moldova este de 69 de ani, în timp ce în UE este de 80 de ani. Ponderea energiei electrice obținute din surse regenerabile în Moldova este foarte mică – doar 0,3%, în timp ce în UE această cifră este de 18%. Suprafața pădurilor este de 11,8%, respectiv 39,8%.

În același timp, Moldova are emisii mai mici de C02 pe cap de locuitor: 3,3 tone față de 5,5 tone în UE. Rata oficială a șomajului este, de asemenea, mai mică – 2,3% față de 6,1%, iar 41% dintre deputați sunt femei, în timp ce în țările UE media este de 33%.

De ce depinde succesul unei țări?

Expertul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, a spus că în perioada de aderarea la UE, țările sărace înregistrează o creștere mai mare. „Cu cât țara este mai săracă, cu atât efectul este mai mare. De ce? Pentru că în astfel de cazuri, investițiile mici au un efect uriaș. De exemplu, vă puteți imagina o investiție de un milion de euro în Chișinău și într-un sat din sudul țării. În primul caz, s-ar putea să nu observați nimic, dar în al doilea caz, cu acești bani va fi reparată strada centrală din sat”, a explicat Ioniță.

El a menționat că, la aderarea la UE, țările sărace plătesc mai puțin decât primesc de la UE. „Dacă vorbim despre Bulgaria, problema ei este corupția și justiția. S-a vorbit chiar despre revocarea recunoașterii internaționale a hotărârilor judecătorești bulgare. România a aderat la UE împreună cu Bulgaria, a existat corupție în ambele țări, dar România a câștigat datorită faptului că economia sa era puțin mai mare și investitorii au preferat-o. Pur și simplu s-au dovedit a fi mai multe investiții acolo decât în ​​Bulgaria”, a concluzionat expertul.

***

Textul a fost publicat în cadrul proiectului „Republica Moldova în Uniunea Europeană: o platformă de monitorizare și discuție pentru sprijinirea procesului de aderare” cu sprijinul programului German Marshall Fund – Black Sea Trust for Regional Cooperation și implementat de către Asociația Publică Centrul de Cercetare și Advocacy în Afaceri  Europene .


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: