Cuget Liber

Ce va face viitorul președinte al României dacă Rusia ar ataca Moldova? Răspunsul a 6 concurenți electorali

Elena Lasconi, Crin Antonescu, John-Ion Banu-Muscel, Nicușor Dan, Cristian Terheș Lavinia Șandru și Daniel Funeriu, care sunt candidați la funcția de președinte al României, au participat pe 30 aprilie la o dezbatere electorală la Antena 3 CNN. Concurenții electorali au răspuns la întrebarea cum ar acționa în cazul în care în mandatul lor de șef al statului Rusia ar ataca militar Republica Moldova, fiind menționate scenarii de la acordarea de ajutor umanitar și găzduirea de refugiați până la consultări în cadrul NATO. NM vă prezintă răspunsurile pretendenților la Președinția României pentru o asemenea situație ipotetică.

John-Ion Banu-Muscel

Când noi am intrat în cadrul Uniunii Europene, respectiv NATO, ne-am delegat undeva responsabilitățile noastre unei uniuni. De aceea, prima mea datorie să comunic cu acest organism, să vedem ce decid dânșii ca o unitate. Așa cum am spus, ei sunt marea uniune care ține Uniunea Sovietică departe. Deci eu m-aș ghida în primul rând care sunt cerințele acestei organizații NATO, ce ne cer ei să facem pentru apărarea Moldovei. După aceia, voi consulta în ce măsură putem noi să ne riscăm viețile tinerilor noștri din armată”, a declarat candidatul independent John-Ion Banu-Muscel.

Elena Lasconi

În primul rând i-aș ordona șefului Statului Major să trimită trupe pentru întărire la granița cu Republica Moldova. Aș vorbi cu președintele Maia Sandu, aș pune la dispoziție imediat ajutor umanitar, dacă este nevoie. R. Moldova este o țară neutră. Noi nu putem să intrăm cu trupe pe teritoriul Republicii Moldova. Pe de altă parte, aș vorbi cu secretarul general NATO și aș invoca articolul 4 NATO, în cadrul căruia să avem consultări cu ceea ce se întâmplă în R. Moldova, așa cum s-a întâmplat când s-a întâmplat în Ucraina. Și dacă au nevoie de orice alte materiale sau orice alte lucruri care să fie non-combat, le vom trimite, pentru că noi nu putem să ne implică în acest moment militar. De asemenea, aș convoca CSAT, aș vorbi cu Ursula von der Leyen (președinta Comisiei Europene – n. r.). Sunt mulți pași care ar trebui făcuți în același timp”, a spus Elena Lasconi, care concurează din patea USR.

Lavinia Șandru

În R. Moldova trăiesc un milion de cetățeni români. Ceea ce i se întâmplă Republicii Moldova, o agresiune armată, va avea imediat repercusiuni asupra României, care este stat NATO. Convoc CSAT, dar totodată vom cere o reuniune de urgență NATO, potrivit articolului 4 din tratat. Vom cere această reuniune de urgență așa încât să punem la adăpost Republica Moldova. Dar asta este ceva reactiv. Ca să nu ajungem acolo, eu cred că am putea să fim activi și cred că am putea să facem în așa fel încât R. Moldova, datoritătă surorii ei România, să fie în siguranță, intrând în Uniunea Europeană, ajutând R. Moldova să îndeplinească condițiile pentru a intra în Uniunea Europeană mult mai repede și obținând de la NATO, înainte să existe o astfel de acțiune, garanții de securitate. Cred că o să pot face lucrul ăsta”, a menționat concurenta PUSL, Lavinia Șandru.

Crin Antonescu

Comunic imediat cu Președinția, Maia Sandu în speță. Declanșez Planul național de apărare, pentru că pot să fac asta ca președinte. Convoc CSAT și dezvolt toate contactele imediate necesare – NATO, articolul 4, Comisia Europeană și toate celelalte instituții. Nu convoc Parlamentul pentru că nu am timpul necesar și nu este nevoie. Nu fac mobilizare generală, dar dau, din primul moment, după ce comunic pentru a vedea exact situația în R. Moldova, toate formele de ajutor, cu excepția intervenției militare, în acel moment. Adică ajutor umanitar, ajutor logistic, care poate să însemne ce a însemnat și pentru Ucraina, în anumite condiții”, a spus Crin Antonescu, pretendentul coaliției de guvernare.

Daniel Funeriu

Republica Moldova este neutră prin Constituție, în Strategia de apărare a R. Moldova, până în 2034 nu este prevăzut un rol pentru România. Acesta este cadrul în care acționăm. Acțiune concrete sunt: unu – măsuri imediat pentru tot ce înseamnă refugiați care vor fi; doi – articolul 4 din tratatul NATO pentru a gândi și preveni tot ceea ce se poate întâmpla. Dar trebuie să spunem că această criză este improbabilă în acest moment din două rațiuni. În primul rând pentru că, în Transnistria, trupele rusești sunt foarte slabe în acest moment. Și tot ce vine dinspre Federația Rusă… în momentul de față Odesa este un punct care nu este de trecut.

Dar aș mai spune că rolul României trebuie să fie un rol preventiv. Aderarea rapidă a R. Moldova la Uniunea Europeană, dar și alte măsuri. Principala măsură este de dezvoltare în comun cu Republica Moldova, pentru că astfel R. Moldova ar fi mai puternică. Și nu în ultimul rând, prevenția prin arme de care R. Moldova are nevoie”, a declarat independentul Daniel Funeriu.

Nicușor Dan

Este foarte important modul în care se termină conflictul din Ucraina, pentru că atâta timp când Ucraina rezistă, atunci e foarte greu ca R. Moldova, care este între România și Ucraina, să fie atacată de forțe ruse. E necesar ca discuțiile pentru garanții de securitate pentru Ucraina să conțină și un capitol referitor la R. Moldova. Și România trebuie să facă asta pentru a preveni. De asemenea, pentru a preveni, cu cât R. Moldova intră mai repede în Ucraina, cu atât este mai sigură. Și dacă deja se întâmplă, este un scenariu care este puțin probabil acum, numai este un scenariu pentru care și R. Moldova, în acord cu partenerii ei, trebuie să aibă un protocol. Și România să aibă deja pregătit un protocol”, a declarat candidatul independent Nicușor Dan

Cristian Terheș

Ce va face România în situația în care R. Moldova este atacată de Federația Rusă? Este cel mai negru cu care un președinte al României se va confrunta. Sperăm să nu fim niciunul dintre noi și nici cel care vine după noi. Dar este un scenariu. În momentul în care intri la Cotroceni, oamenii pe care îi ai acolo, nu doar CSAT, România are instituții abilitate care trebuie să facă scenarii proactive despre ce se poate întâmpla. Dacă tu, președinte, primești telefon și spui „Moldova a fost atacată de Federația Rusă” și tu n-ai făcut nimic, singurul lucru pe care poți să-l faci este să-ți deschizi granițele să vină refugiați. Altceva nu mai ai ce face. Întrebare este: ce ai făcut până atunci? Dacă vă uitați în legile privind apărarea sunt trei chestiuni privind apărarea: pregătirea teritoriului pentru apărare, populației pentru apărare și a economiei pentru apărare.

Moldova este un stat neutru. România nu poate interveni cu trupe în R. Moldova pentru că i-ar încălca propria suveranitate. Ce doresc să fac ca președinte însă să susțin total și cât mai rapid integrarea Moldovei în Uniunea Europeană. Iar în ceea ce privește apărarea, partea de apărare economică a Moldovei deja am făcut-o în Parlamentul European. Am pus o serie de amendamente astfel încât Moldova să participe împreună cu România și cu celelalte state ale Uniunii Europene, atât la procurarea de armament, muniție, de ce au nevoie, dar și în ceea ce privește aducerea de investiții militare în R. Moldova”, a spus concurentul PNCR, Cristian Terheș.

***

Alegeri pentru funcția de președinte al României vor avea loc pe 4 mai.

În cursa electorală sunt înscriși 11 concurenți:

  • George Simion (Alianța pentru Unirea Românilor);
  • Crin Antonescu (Alianța electoră „România Înainte”);
  • Elena Lasconi (formal este candidata USR, însă formațiunea i-a retras sprijinul);
  • Cristian Terheș (Partidul Național Conservator Român);
  • Lavinia Șandu (Partidul Umanist Social Liber);
  • Victor Ponta (candidat independent);
  • Sebastian Constantin Popescu (Partidul Noua Românie);
  • Silviu Predoiu (Partidul Liga Acțiunii Naționale);
  • Daniel Funeriu (candidat independent);
  • John-Ion Banu-Muscel (candidat independent);
  • Nicușor Dan (candidat independent).

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Imagine simbol

CALM cere ca amalgamarea normativă să fie pusă pe pauză: „E discriminare și pedeapsă colectivă”. Reacția Guvernului

Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) cere autorităților să oprească procesul de amalgamare normativă. Potrivit acestuia, unele primării ar fi forțate să se unească fără acordul lui și în lipsa unui cadru legal. Guvernul respinge acuzațiile și precizează că, în această etapă, nu decide reorganizarea localităților, ci pregătește și consultă propunerile care urmează să fie înaintate Parlamentului.

„Comunități întregi – inclusiv cele care s-au conformat și cele care nici nu aveau obligația să se comaseze – sunt silite să preia alte localități fără voia lor, fără consultare și fără resurse. Nu e reformă. E discriminare și pedeapsă colectivă”, transmite CALM în apelul lansat pe 25 august, prin care anunță, inclusiv, că a transmis o adresare oficială și o analiză juridică Președinției, Parlamentului, Guvernului și Cancelariei de Stat.

Potrivit CALM, mai multe autorități publice locale ar fi primit notificări prin care le sunt prezentate calendare pentru reorganizare, grupări de localități și centrele administrative în care ar urma să funcționeze viitoarele primării.

Congresul susține că procesul vizează inclusiv localități care au trecut deja prin amalgamarea voluntară în baza Legii nr. 225/2023, precum și primării care, potrivit CALM, au suficientă capacitate demografică, fiscală și administrativă pentru a funcționa de sine stătător.

Congresul Autorităților Locale solicită conducerii statului, în acest context, să sisteze „imediat” emiterea notificărilor privind „amalgamarea normativă până la adoptarea cadrului legal adecvat prin lege organică”. Totodată, CALM cere crearea unei platforme de dialog între Guvern, Parlament și autoritățile locale, consultarea populației, inclusiv prin referendumuri locale, și asigurarea resurselor necesare pentru eventualele reorganizări.

Reacția Guvernului: noi propunem, Parlamentul decide

Guvernul susține, în replică, că a comunicat anterior atât despre etapa amalgamării voluntare, cât și despre cea normativă și că primarii și aleșii locali au fost informați și consultați.

„Criteriile care stau la baza procesului au fost prezentate public, iar primarii și aleșii locali au fost informați și consultați. Guvernul a explicat în repetate rânduri ce urmează după etapa voluntară și care sunt pașii următori ai reformei. Astfel, etapa actuală se desfășoară în conformitate cu ceea ce a fost comunicat anterior”, se arată în reacția autorității publice centrale.

Executivul respinge și acuzația că ar acționa în afara competențelor sale. Potrivit Guvernului, deși organizarea administrației locale și a teritoriului este reglementată prin lege organică și decizia finală îi aparține Parlamentului, Executivul are dreptul de inițiativă legislativă.

Astfel, Guvernul spune că poate analiza situația actuală, evalua capacitatea unităților administrativ-teritoriale, identifica variante de reorganizare, consulta autoritățile locale și pregăti proiectul legislativ care va fi înaintat Parlamentului.

„Prin urmare, pregătirea opțiunilor de reorganizare, prezentarea acestora autorităților locale și desfășurarea consultărilor nu înseamnă că Guvernul decide reorganizarea teritoriului. Decizia juridică finală aparține Parlamentului și va produce efecte numai prin adoptarea legii organice corespunzătoare. Formula juridică poate fi rezumată clar: Guvernul analizează, fundamentează, consultă și propune, iar Parlamentul decide și legiferează”, precizează Executivul.

Guvernul dă asigurări că va continua consultările cu primarii, aleșii locali și comunitățile. Obiectivul rămâne același: consolidarea capacității administrației publice locale și asigurarea unor servicii publice mai bune pentru cetățeni.

***

Amintim, Guvernul a anunțat reforma teritorială în aprilie, curent. Atunci, secretarul general al Guvernului Alexei Buzu a precizat că primăriile mici din Moldova vor fi comasate și că localitățile care aleg să se unească voluntar vor primi de trei ori mai mulți bani pentru investiții în infrastructură. Tot atunci, Buzu a anunțat că numărul raioanelor urmează să fie redus de la 32, câte sunt în prezent, la 10. Invitat recent la NewsMaker, oficialul a precizat însă că, în urma reformei, numărul raioanelor ar putea fi chiar mai mic de zece, cifra analizată inițial.

Pe 31 iulie, când a expirat termenul pentru amalgamarea voluntară, Buzu a anunțat că, din cele 892 de primării, 60 au refuzat din start să inițieze procesul de amalgamare. Pe de altă parte, 400 de primării au aprobat deja deciziile finale de amalgamare voluntară, iar alte 200 se află în etapele finale ale procesului.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: