Politică

Ce va face viitorul președinte al României dacă Rusia ar ataca Moldova? Răspunsul a 6 concurenți electorali

Ana-Maria Dolghii
| 1 mai, 2025
09:37

Elena Lasconi, Crin Antonescu, John-Ion Banu-Muscel, Nicușor Dan, Cristian Terheș Lavinia Șandru și Daniel Funeriu, care sunt candidați la funcția de președinte al României, au participat pe 30 aprilie la o dezbatere electorală la Antena 3 CNN. Concurenții electorali au răspuns la întrebarea cum ar acționa în cazul în care în mandatul lor de șef al statului Rusia ar ataca militar Republica Moldova, fiind menționate scenarii de la acordarea de ajutor umanitar și găzduirea de refugiați până la consultări în cadrul NATO. NM vă prezintă răspunsurile pretendenților la Președinția României pentru o asemenea situație ipotetică.

John-Ion Banu-Muscel

„Când noi am intrat în cadrul Uniunii Europene, respectiv NATO, ne-am delegat undeva responsabilitățile noastre unei uniuni. De aceea, prima mea datorie să comunic cu acest organism, să vedem ce decid dânșii ca o unitate. Așa cum am spus, ei sunt marea uniune care ține Uniunea Sovietică departe. Deci eu m-aș ghida în primul rând care sunt cerințele acestei organizații NATO, ce ne cer ei să facem pentru apărarea Moldovei. După aceia, voi consulta în ce măsură putem noi să ne riscăm viețile tinerilor noștri din armată”, a declarat candidatul independent John-Ion Banu-Muscel.

Elena Lasconi

„În primul rând i-aș ordona șefului Statului Major să trimită trupe pentru întărire la granița cu Republica Moldova. Aș vorbi cu președintele Maia Sandu, aș pune la dispoziție imediat ajutor umanitar, dacă este nevoie. R. Moldova este o țară neutră. Noi nu putem să intrăm cu trupe pe teritoriul Republicii Moldova. Pe de altă parte, aș vorbi cu secretarul general NATO și aș invoca articolul 4 NATO, în cadrul căruia să avem consultări cu ceea ce se întâmplă în R. Moldova, așa cum s-a întâmplat când s-a întâmplat în Ucraina. Și dacă au nevoie de orice alte materiale sau orice alte lucruri care să fie non-combat, le vom trimite, pentru că noi nu putem să ne implică în acest moment militar. De asemenea, aș convoca CSAT, aș vorbi cu Ursula von der Leyen (președinta Comisiei Europene – n. r.). Sunt mulți pași care ar trebui făcuți în același timp”, a spus Elena Lasconi, care concurează din patea USR.

Lavinia Șandru

„În R. Moldova trăiesc un milion de cetățeni români. Ceea ce i se întâmplă Republicii Moldova, o agresiune armată, va avea imediat repercusiuni asupra României, care este stat NATO. Convoc CSAT, dar totodată vom cere o reuniune de urgență NATO, potrivit articolului 4 din tratat. Vom cere această reuniune de urgență așa încât să punem la adăpost Republica Moldova. Dar asta este ceva reactiv. Ca să nu ajungem acolo, eu cred că am putea să fim activi și cred că am putea să facem în așa fel încât R. Moldova, datoritătă surorii ei România, să fie în siguranță, intrând în Uniunea Europeană, ajutând R. Moldova să îndeplinească condițiile pentru a intra în Uniunea Europeană mult mai repede și obținând de la NATO, înainte să existe o astfel de acțiune, garanții de securitate. Cred că o să pot face lucrul ăsta”, a menționat concurenta PUSL, Lavinia Șandru.

Crin Antonescu

„Comunic imediat cu Președinția, Maia Sandu în speță. Declanșez Planul național de apărare, pentru că pot să fac asta ca președinte. Convoc CSAT și dezvolt toate contactele imediate necesare – NATO, articolul 4, Comisia Europeană și toate celelalte instituții. Nu convoc Parlamentul pentru că nu am timpul necesar și nu este nevoie. Nu fac mobilizare generală, dar dau, din primul moment, după ce comunic pentru a vedea exact situația în R. Moldova, toate formele de ajutor, cu excepția intervenției militare, în acel moment. Adică ajutor umanitar, ajutor logistic, care poate să însemne ce a însemnat și pentru Ucraina, în anumite condiții”, a spus Crin Antonescu, pretendentul coaliției de guvernare.

Daniel Funeriu

„Republica Moldova este neutră prin Constituție, în Strategia de apărare a R. Moldova, până în 2034 nu este prevăzut un rol pentru România. Acesta este cadrul în care acționăm. Acțiune concrete sunt: unu – măsuri imediat pentru tot ce înseamnă refugiați care vor fi; doi – articolul 4 din tratatul NATO pentru a gândi și preveni tot ceea ce se poate întâmpla. Dar trebuie să spunem că această criză este improbabilă în acest moment din două rațiuni. În primul rând pentru că, în Transnistria, trupele rusești sunt foarte slabe în acest moment. Și tot ce vine dinspre Federația Rusă… în momentul de față Odesa este un punct care nu este de trecut.

Dar aș mai spune că rolul României trebuie să fie un rol preventiv. Aderarea rapidă a R. Moldova la Uniunea Europeană, dar și alte măsuri. Principala măsură este de dezvoltare în comun cu Republica Moldova, pentru că astfel R. Moldova ar fi mai puternică. Și nu în ultimul rând, prevenția prin arme de care R. Moldova are nevoie”, a declarat independentul Daniel Funeriu.

Nicușor Dan

„Este foarte important modul în care se termină conflictul din Ucraina, pentru că atâta timp când Ucraina rezistă, atunci e foarte greu ca R. Moldova, care este între România și Ucraina, să fie atacată de forțe ruse. E necesar ca discuțiile pentru garanții de securitate pentru Ucraina să conțină și un capitol referitor la R. Moldova. Și România trebuie să facă asta pentru a preveni. De asemenea, pentru a preveni, cu cât R. Moldova intră mai repede în Ucraina, cu atât este mai sigură. Și dacă deja se întâmplă, este un scenariu care este puțin probabil acum, numai este un scenariu pentru care și R. Moldova, în acord cu partenerii ei, trebuie să aibă un protocol. Și România să aibă deja pregătit un protocol”, a declarat candidatul independent Nicușor Dan

Cristian Terheș

„Ce va face România în situația în care R. Moldova este atacată de Federația Rusă? Este cel mai negru cu care un președinte al României se va confrunta. Sperăm să nu fim niciunul dintre noi și nici cel care vine după noi. Dar este un scenariu. În momentul în care intri la Cotroceni, oamenii pe care îi ai acolo, nu doar CSAT, România are instituții abilitate care trebuie să facă scenarii proactive despre ce se poate întâmpla. Dacă tu, președinte, primești telefon și spui „Moldova a fost atacată de Federația Rusă” și tu n-ai făcut nimic, singurul lucru pe care poți să-l faci este să-ți deschizi granițele să vină refugiați. Altceva nu mai ai ce face. Întrebare este: ce ai făcut până atunci? Dacă vă uitați în legile privind apărarea sunt trei chestiuni privind apărarea: pregătirea teritoriului pentru apărare, populației pentru apărare și a economiei pentru apărare.

Moldova este un stat neutru. România nu poate interveni cu trupe în R. Moldova pentru că i-ar încălca propria suveranitate. Ce doresc să fac ca președinte însă să susțin total și cât mai rapid integrarea Moldovei în Uniunea Europeană. Iar în ceea ce privește apărarea, partea de apărare economică a Moldovei deja am făcut-o în Parlamentul European. Am pus o serie de amendamente astfel încât Moldova să participe împreună cu România și cu celelalte state ale Uniunii Europene, atât la procurarea de armament, muniție, de ce au nevoie, dar și în ceea ce privește aducerea de investiții militare în R. Moldova”, a spus concurentul PNCR, Cristian Terheș.

***

Alegeri pentru funcția de președinte al României vor avea loc pe 4 mai.

În cursa electorală sunt înscriși 11 concurenți:

George Simion (Alianța pentru Unirea Românilor);
Crin Antonescu (Alianța electoră „România Înainte”);
Elena Lasconi (formal este candidata USR, însă formațiunea i-a retras sprijinul);
Cristian Terheș (Partidul Național Conservator Român);
Lavinia Șandu (Partidul Umanist Social Liber);
Victor Ponta (candidat independent);
Sebastian Constantin Popescu (Partidul Noua Românie);
Silviu Predoiu (Partidul Liga Acțiunii Naționale);
Daniel Funeriu (candidat independent);
John-Ion Banu-Muscel (candidat independent);
Nicușor Dan (candidat independent).

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

acțiune, atac, președinte, Republica Moldova, românia, top

Știri similare

Bani

Guvernul taie bonusurile pentru „salariile nesimțite”. Primele măsuri anunțate de premierul Vasile Tofan (VIDEO)

Viață

Linia electrică Vulcănești-Chișinău va fi dată în exploatare pe 27 august. Tofan: „Este o linie a independenței”

Politică

Deputați PAS, solidari cu Marcela Adam după imaginea cu „vodka” generată cu AI: „Pentru asemenea abuzuri este legea”

Mihaela Conovali
| 31 iulie, 2026
12:36

Câțiva deputați PAS s-au declarat solidari cu Marcela Adam, parlamentara fracțiunii care, pe 30 iulie, a reacționat de la tribuna Parlamentului la o imagine generată cu AI în care aceasta apare ținând un pahar inscripționat cu „vodkă”. Imaginea a fost publicată de deputata fracțiunii „Democrația Acasă”, Ana Țurcan-Oboroc. Vicepreședinta Parlamentului, Doina Gherman, consideră că Adam a fost „atacată pentru a fi redusă la tăcere” și „pentru asemenea abuzuri este legea”. La acest caz a reacționat și directoarea generală a Agenției Naționale pentru Prevenirea și Combaterea Violenței împotriva Femeilor și Familiei.

Reacții în PAS

Deputata PAS, Liliana Nicolaescu-Onofrei, s-a declarat solidară cu Marcela Adam. „Colega mea, Marcela Adam, este calomniată, defăimată, atacată pe rețelele sociale. (…) Sunt solidară cu Marcela și sunt stupefiată de comportamentul unor deputați care au ajuns să sfideze totalmente bunul simț”, a adăugat Nicolaescu-Onofrei.

Deputata PAS, Veronica Briceag, a declarat că Marcela Adam „a fost ținta unor atacuri inacceptabile în plenul Parlamentului și continuă să fie hărțuită în mediul online”. „Condamn prostia atunci când ea încearcă să se impună prin zgomot. (…) Nu mijoginismului, discriminării și hărțuirii online!”, a menționat parlamentara pe o rețea de socializare.

Vicepreședinta Parlamentului și deputata PAS, Doina Gherman, a menționat că Marcela Adam a fost „calomniată, atacată și denigrată, pentru a fi redusă la tăcere”. „Costiucii astăzi au arătat cum respectă ei femeile din jur. (…) Pentru asemenea abuzuri este Legea 252, care a intrat în vigoare în februarie 2026. Sper să fie aplicată în toate cazurile de violență împotriva femeilor, inclusiv violența online”, a adăugat Gherman.

Deputatul PAS, Maxim Potîrniche, a declarat că „într-o societate democratică, opiniile diferite sunt normale și chiar necesare”, însă „jignirile, hărțuirea, atacurile la persoană și răspândirea informațiilor false nu au loc într-o dezbatere sănătoasă”. „Politica trebuie făcută prin argumente, respect și dialog, nu prin ură sau intimidare. Îmi exprim solidaritatea cu Marcela Adam și îi îndemn pe toți să păstrăm un climat de respect, în care combatem ideile prin argumente, nu oamenii prin atacuri personale”, a adăugat Potîrniche.

Ce spune Marcela Adam

La rândul ei, Marcela Adam a declarat că după declarația sa din 30 iulie de la tribuna Parlamentului observă „începutul unei campanii întregi de calomniere și hărțuire online”.

„Consider că este o manifestare publică de violență online. Nu este prima manifestare de acest fel din partea lor. Iar după replica dată în plen împotriva acestor calomnii a apărut deja și o persiflare video din partea șefului acestei fracțiuni. În acest context, fac apel public către instituțiile abilitate: Procuratura Generală ; Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova; Inspectoratul Național de Poliție; Agenția Națională de Prevenire și Combatere a Violenței față de femei si fete; Consiliul de Egalitate; Avocatul Poporului; societatea civilă și parteneri de dezvoltare să se sesizeze”, a comunicat Adam.

Declarația șefei Agenției pentru Prevenirea Violenței împotriva Femeilor

A comentat subiectul și directoarea generală a Agenției Naționale pentru Prevenirea și Combaterea Violenței împotriva Femeilor și în Familie, Viorica Țîmbalari.

„Mă doare să văd că, deși avansăm în legi și reforme, uneori regresăm în ceea ce privește respectul, demnitatea, nediscriminarea și dreptul fiecărui om de a alege. (…) Ce am văzut în Parlament nu este o simplă dispută politică. Când un deputat alege să stigmatizeze, să răspândească prejudecăți și să transforme totul în batjocură, nu lovește doar într o colegă. Lovește în valorile pe care vrem să construim această țară. Și cel mai trist este că toate acestea se întâmplă în Parlament, instituția care ar trebui să fie un model de respect și responsabilitate. (…) Refuz să accept că misoginia, homofobia, discriminarea și discursul de ură pot deveni normalitate. Dacă tăcem, acceptăm. Iar eu nu vreau să accept asta. Marcela, îți mulțumesc că ai ales să răspunzi prin lege și prin instituțiile statului”, a comunicat Țîmbalari.

***

Amintim că, pe 30 iulie, deputata fracțiunii „Democrația Acasă”, Ana Țurcan-Oboroc, a publicat pe Facebook o imagine generată cu AI în care Marcela Adam apare ținând un pahar inscripționat cu „vodkă”. În postare, Țurcan-Oboroc a făcut referire la schimbul de replici din ședința Parlamentului din 28 iulie dintre colegul său Alexandru Verșinin și Marcela Adam. Atunci, în timpul dezbaterilor asupra unui proiect de lege privind prevenirea și combaterea discriminării, inclusiv pe criteriu de gen, Verșinin a ținut un discurs despre „Giovana versus Giovani”, iar după o reacție a Marcelei Adam a spus: „Doamnă, nu vreau să vă discrimineze. Scoateți vodka de pe masă”.

„Nu consum vodkă”, a declarat Marcela Adam de la tribuna Parlamentului pe 30 iulie, acuzând opoziția de atacuri la persoană. Deputata a anunțat că a sesizat mai multe instituții naționale și internaționale, inclusiv poliția, Consiliul pentru Egalitate, Avocatul Poporului și Consiliul Europei, în legătură cu declarațiile lui Verșinin, pe care le-a calificat drept discriminatorii, misogine și o dovadă de „degradare morală”. Detalii AICI.