Politică

Ce va face viitorul președinte al României dacă Rusia ar ataca Moldova? Răspunsul a 6 concurenți electorali

Ana-Maria Dolghii
| 1 mai, 2025
09:37

Elena Lasconi, Crin Antonescu, John-Ion Banu-Muscel, Nicușor Dan, Cristian Terheș Lavinia Șandru și Daniel Funeriu, care sunt candidați la funcția de președinte al României, au participat pe 30 aprilie la o dezbatere electorală la Antena 3 CNN. Concurenții electorali au răspuns la întrebarea cum ar acționa în cazul în care în mandatul lor de șef al statului Rusia ar ataca militar Republica Moldova, fiind menționate scenarii de la acordarea de ajutor umanitar și găzduirea de refugiați până la consultări în cadrul NATO. NM vă prezintă răspunsurile pretendenților la Președinția României pentru o asemenea situație ipotetică.

John-Ion Banu-Muscel

„Când noi am intrat în cadrul Uniunii Europene, respectiv NATO, ne-am delegat undeva responsabilitățile noastre unei uniuni. De aceea, prima mea datorie să comunic cu acest organism, să vedem ce decid dânșii ca o unitate. Așa cum am spus, ei sunt marea uniune care ține Uniunea Sovietică departe. Deci eu m-aș ghida în primul rând care sunt cerințele acestei organizații NATO, ce ne cer ei să facem pentru apărarea Moldovei. După aceia, voi consulta în ce măsură putem noi să ne riscăm viețile tinerilor noștri din armată”, a declarat candidatul independent John-Ion Banu-Muscel.

Elena Lasconi

„În primul rând i-aș ordona șefului Statului Major să trimită trupe pentru întărire la granița cu Republica Moldova. Aș vorbi cu președintele Maia Sandu, aș pune la dispoziție imediat ajutor umanitar, dacă este nevoie. R. Moldova este o țară neutră. Noi nu putem să intrăm cu trupe pe teritoriul Republicii Moldova. Pe de altă parte, aș vorbi cu secretarul general NATO și aș invoca articolul 4 NATO, în cadrul căruia să avem consultări cu ceea ce se întâmplă în R. Moldova, așa cum s-a întâmplat când s-a întâmplat în Ucraina. Și dacă au nevoie de orice alte materiale sau orice alte lucruri care să fie non-combat, le vom trimite, pentru că noi nu putem să ne implică în acest moment militar. De asemenea, aș convoca CSAT, aș vorbi cu Ursula von der Leyen (președinta Comisiei Europene – n. r.). Sunt mulți pași care ar trebui făcuți în același timp”, a spus Elena Lasconi, care concurează din patea USR.

Lavinia Șandru

„În R. Moldova trăiesc un milion de cetățeni români. Ceea ce i se întâmplă Republicii Moldova, o agresiune armată, va avea imediat repercusiuni asupra României, care este stat NATO. Convoc CSAT, dar totodată vom cere o reuniune de urgență NATO, potrivit articolului 4 din tratat. Vom cere această reuniune de urgență așa încât să punem la adăpost Republica Moldova. Dar asta este ceva reactiv. Ca să nu ajungem acolo, eu cred că am putea să fim activi și cred că am putea să facem în așa fel încât R. Moldova, datoritătă surorii ei România, să fie în siguranță, intrând în Uniunea Europeană, ajutând R. Moldova să îndeplinească condițiile pentru a intra în Uniunea Europeană mult mai repede și obținând de la NATO, înainte să existe o astfel de acțiune, garanții de securitate. Cred că o să pot face lucrul ăsta”, a menționat concurenta PUSL, Lavinia Șandru.

Crin Antonescu

„Comunic imediat cu Președinția, Maia Sandu în speță. Declanșez Planul național de apărare, pentru că pot să fac asta ca președinte. Convoc CSAT și dezvolt toate contactele imediate necesare – NATO, articolul 4, Comisia Europeană și toate celelalte instituții. Nu convoc Parlamentul pentru că nu am timpul necesar și nu este nevoie. Nu fac mobilizare generală, dar dau, din primul moment, după ce comunic pentru a vedea exact situația în R. Moldova, toate formele de ajutor, cu excepția intervenției militare, în acel moment. Adică ajutor umanitar, ajutor logistic, care poate să însemne ce a însemnat și pentru Ucraina, în anumite condiții”, a spus Crin Antonescu, pretendentul coaliției de guvernare.

Daniel Funeriu

„Republica Moldova este neutră prin Constituție, în Strategia de apărare a R. Moldova, până în 2034 nu este prevăzut un rol pentru România. Acesta este cadrul în care acționăm. Acțiune concrete sunt: unu – măsuri imediat pentru tot ce înseamnă refugiați care vor fi; doi – articolul 4 din tratatul NATO pentru a gândi și preveni tot ceea ce se poate întâmpla. Dar trebuie să spunem că această criză este improbabilă în acest moment din două rațiuni. În primul rând pentru că, în Transnistria, trupele rusești sunt foarte slabe în acest moment. Și tot ce vine dinspre Federația Rusă… în momentul de față Odesa este un punct care nu este de trecut.

Dar aș mai spune că rolul României trebuie să fie un rol preventiv. Aderarea rapidă a R. Moldova la Uniunea Europeană, dar și alte măsuri. Principala măsură este de dezvoltare în comun cu Republica Moldova, pentru că astfel R. Moldova ar fi mai puternică. Și nu în ultimul rând, prevenția prin arme de care R. Moldova are nevoie”, a declarat independentul Daniel Funeriu.

Nicușor Dan

„Este foarte important modul în care se termină conflictul din Ucraina, pentru că atâta timp când Ucraina rezistă, atunci e foarte greu ca R. Moldova, care este între România și Ucraina, să fie atacată de forțe ruse. E necesar ca discuțiile pentru garanții de securitate pentru Ucraina să conțină și un capitol referitor la R. Moldova. Și România trebuie să facă asta pentru a preveni. De asemenea, pentru a preveni, cu cât R. Moldova intră mai repede în Ucraina, cu atât este mai sigură. Și dacă deja se întâmplă, este un scenariu care este puțin probabil acum, numai este un scenariu pentru care și R. Moldova, în acord cu partenerii ei, trebuie să aibă un protocol. Și România să aibă deja pregătit un protocol”, a declarat candidatul independent Nicușor Dan

Cristian Terheș

„Ce va face România în situația în care R. Moldova este atacată de Federația Rusă? Este cel mai negru cu care un președinte al României se va confrunta. Sperăm să nu fim niciunul dintre noi și nici cel care vine după noi. Dar este un scenariu. În momentul în care intri la Cotroceni, oamenii pe care îi ai acolo, nu doar CSAT, România are instituții abilitate care trebuie să facă scenarii proactive despre ce se poate întâmpla. Dacă tu, președinte, primești telefon și spui „Moldova a fost atacată de Federația Rusă” și tu n-ai făcut nimic, singurul lucru pe care poți să-l faci este să-ți deschizi granițele să vină refugiați. Altceva nu mai ai ce face. Întrebare este: ce ai făcut până atunci? Dacă vă uitați în legile privind apărarea sunt trei chestiuni privind apărarea: pregătirea teritoriului pentru apărare, populației pentru apărare și a economiei pentru apărare.

Moldova este un stat neutru. România nu poate interveni cu trupe în R. Moldova pentru că i-ar încălca propria suveranitate. Ce doresc să fac ca președinte însă să susțin total și cât mai rapid integrarea Moldovei în Uniunea Europeană. Iar în ceea ce privește apărarea, partea de apărare economică a Moldovei deja am făcut-o în Parlamentul European. Am pus o serie de amendamente astfel încât Moldova să participe împreună cu România și cu celelalte state ale Uniunii Europene, atât la procurarea de armament, muniție, de ce au nevoie, dar și în ceea ce privește aducerea de investiții militare în R. Moldova”, a spus concurentul PNCR, Cristian Terheș.

***

Alegeri pentru funcția de președinte al României vor avea loc pe 4 mai.

În cursa electorală sunt înscriși 11 concurenți:

George Simion (Alianța pentru Unirea Românilor);
Crin Antonescu (Alianța electoră „România Înainte”);
Elena Lasconi (formal este candidata USR, însă formațiunea i-a retras sprijinul);
Cristian Terheș (Partidul Național Conservator Român);
Lavinia Șandu (Partidul Umanist Social Liber);
Victor Ponta (candidat independent);
Sebastian Constantin Popescu (Partidul Noua Românie);
Silviu Predoiu (Partidul Liga Acțiunii Naționale);
Daniel Funeriu (candidat independent);
John-Ion Banu-Muscel (candidat independent);
Nicușor Dan (candidat independent).

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

acțiune, atac, președinte, Republica Moldova, românia, top

Știri similare

Politică

Șeful Moldovagaz confirmă că Gazprom a avut intenții de a prelua întreprinderi: a văzut o oportunitate de a rezolva problema „datoriilor”

Video

(VIDEO) Escroci cu chipul lui Sandu/„Moldova nu e prietena Transnistriei”?/La Chișinău se „cocea” un complot

Politică

Moldova, la cel mai scăzut „nivel de prietenie” cu Rusia. Oficial rus: „Trebuie să revizuim strategia față de cei care au săgeți roșii”

Dumitru Petruleac
| 20 februarie, 2026
19:07

Moldova a înregistrat o scădere de 25 de puncte în clasamentul Kremlinului privind „țările prietenoase și neprietenoase” față de Rusia. Datele Institutului Național de Cercetare pentru Dezvoltarea Comunicațiilor (NICDC) din Federația Rusă arată că, în 2025, Chișinăul a avut cel mai mare ritm de deteriorare a relațiilor cu Moscova din întregul spațiu post-sovietic. Vicepreședintele Dumei de Stat din partea LDPR, Boris Cernîșov, a declarat că Rusia trebuie să-și revizuiască „strategia față de cei care au săgeți roșii și săgeți verzi”, potrivit publicației Коммерсантъ.”

În fruntea clasamentului privind țările prietenoase, realizat de cercetătorii ruși, se află cele două republici separatiste din Georgia, recunoscute de Kremlin: Osetia de Sud și Abhazia, urmate de Belarus, Kârgâzstan, Kazahstan și alte state. Prietenia unui regim este măsurată printr-un scor de la maxim 100 la minim –100.”

Georgia a fost calificată ca stat „relativ prietenos”, cu un scor de 40,1.

La polul opus se află lista țărilor „ostile Moscovei”, unde, în fruntea topului, se află Ucraina, Țările Baltice și Moldova.

Vicepreședintele Dumei de Stat din partea LDPR, Boris Cernîșov, a îndemnat la acțiuni active în politica externă:

„Statele puternice nu stau cu mâna întinsă, ele se apără. Noi, ca reprezentanți ai celei mai puternice și frumoase țări, trebuie de asemenea să ne construim strategia față de cei care au săgeți roșii și săgeți verzi”, a menționat deputatul rus.

În cadrul monitorizării regimurilor de comunicare, cercetătorii au evoluat oportunitățile create în țările post-sovietice pentru dezvoltarea relațiilor cu Rusia. Experți ruși și străini au analizat condițiile de comunicare între state pe zeci de parametri: atitudinea față de Rusia și limba rusă, legăturile economice, științifice și culturale, retorica guvernamentală și altele.

Chișinău: Relațiile cu Rusia la cel mai jos nivel din istorie

Odată cu începerea războiului din Ucraina, Republica Moldova și comunitatea internațională și-au revizuit pozițiile față de Rusia. Țările din regiune au recalibrat politicile de apărare și au început să își reducă dependența energetică de concernul rus Gazprom.

Ministrul Afacerilor Externe de la Chișinău, Mihai Popșoi, a declarat de mai multe ori că relațiile diplomatice dintre Moldova și Rusia sunt la cel mai scăzut nivel din istorie. Potrivit oficialului, acest lucru este explicabil în condițiile în care Rusia „ucide zilnic, sugrumă copii, femei, bătrâni, distruge locuințe”. Popșoi a spus că Moldova își dorește relații bune cu toate țările însă atât timp cât cineva încalcă flagrant dreptul internațional asemenea lucruri nu pot fi tolerate.

Mai mult, agresiunea militară rusă nu afectează doar Ucraina, ci întreaga regiune. În ultimii patru ani, drone rusești au survolat și au căzut în spațiul aerian al Republicii Moldova, precum și în spațiul NATO, inclusiv Polonia și România. Chișinăul a transmis mai multe note de protest Rusiei, iar autoritățile moldovenești nu au acreditat până acum ambasadorul Rusiei în Moldova, Oleg Ozerov. Când a fost întrebat de ce nu a fost expulzat Ozerov, Mihai Popșoi a explicat că Moldova trebuie să cântărească consecințele unei astfel de decizii. Expulzarea nu ar opri dronele rusești sau nu ar spori securitatea țării, dar ar putea declanșa măsuri asimetrice din partea Rusiei.

În contextul tensiunilor și ingerințelor tot mai mari dinspre Federația Rusă, Republica Moldova a luat mai multe măsuri pentru reducerea influenței Moscovei. La 27 noiembrie 2025, Parlamentul a adoptat în lectură finală legea care prevede închiderea Centrului Rus de Știință și Cultură de la Chișinău. Motivul invocat este „situația actuală geopolitică și riscul ridicat de dezinformare”. Nota informativă a proiectului explică faptul că centrul „poate fi utilizat ca un instrument pentru promovarea unor narative distorsionate de către Federația Rusă”.

În același timp, Moldova a început procesul de părăsire a Comunității Statelor Independente (CSI), inițiat încă din 2023 prin denunțarea mai multor acorduri bilaterale. Până în prezent, 71 acorduri au fost deja denunțate, iar alte aproximativ 60 sunt în proces. Procedura formală prevede ca Parlamentul să adopte o lege de denunțare a documentelor care conferă calitatea de membru, iar ulterior Ministerul Afacerilor Externe să transmită notificarea către CSI. Retragerea va produce efecte după 12 luni de la trimiterea notificării, ceea ce ar putea să se realizeze în 2027.

Amenințări și ingerințe rusești:

Rusia este acuzată de ingerințe fără precedent în alegerile din Republica Moldova, care au avut loc în utlimii ani, prin sprijinirea partidelor fidele Moscovei inclusiv cu resurse financiare și a actorilor politici locali, inclusiv gruparea Șor.

Fostul prim-ministru Dorin Recean a declarat că „agenții Kremlinului” au cheltuit aproximativ 200 de milioane de euro pentru a influența voturile la alegerile prezidențiale și la referendumul privind opțiunea de aderare la UE, din 2024.

Pentru alegerile parlamentare din septembrie 2025, s-a estimat că Rusia a alocat aproape 2% din PIB-ul Moldovei, adică circa 7 miliarde de lei, pentru a încerca vicierea scrutinului, după cum a declarat președinta Maia Sandu. Oficiala a subliniat că Republica Moldova a rezistat ferm unei ingerințe rusești sistematice și fără precedent, investind în consolidarea propriei reziliențe politice și instituționale.

***

Amintim că în martie 2025, Kremlinul a inclus Republica Moldova pe lista țărilor „neprietenoase”. Începând cu 28 martie, Federația Rusă a impus restricții transportatorilor de marfă moldoveni, interzicându-le nu doar livrarea mărfurilor pe teritoriul rus, ci și tranzitul prin Rusia.

Produsele alcoolice, tutunul și ciocolata pot fi livrate doar până la frontiera rusă. Restricțiile nu se aplică transportului de animale vii, carne și produse din carne, pește, produse lactate, ouă, legume, fructe, nuci și alte bunuri.

Autoritățile de la Moscova justifică această decizie prin faptul că, din 2022, odată cu începutul războiului din Ucraina, transportatorii ruși nu mai efectuează transporturi de marfă pe teritoriul Republicii Moldova.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!