Politică

Ce va face viitorul președinte al României dacă Rusia ar ataca Moldova? Răspunsul a 6 concurenți electorali

Ana-Maria Dolghii
| 1 mai, 2025
09:37

Elena Lasconi, Crin Antonescu, John-Ion Banu-Muscel, Nicușor Dan, Cristian Terheș Lavinia Șandru și Daniel Funeriu, care sunt candidați la funcția de președinte al României, au participat pe 30 aprilie la o dezbatere electorală la Antena 3 CNN. Concurenții electorali au răspuns la întrebarea cum ar acționa în cazul în care în mandatul lor de șef al statului Rusia ar ataca militar Republica Moldova, fiind menționate scenarii de la acordarea de ajutor umanitar și găzduirea de refugiați până la consultări în cadrul NATO. NM vă prezintă răspunsurile pretendenților la Președinția României pentru o asemenea situație ipotetică.

John-Ion Banu-Muscel

„Când noi am intrat în cadrul Uniunii Europene, respectiv NATO, ne-am delegat undeva responsabilitățile noastre unei uniuni. De aceea, prima mea datorie să comunic cu acest organism, să vedem ce decid dânșii ca o unitate. Așa cum am spus, ei sunt marea uniune care ține Uniunea Sovietică departe. Deci eu m-aș ghida în primul rând care sunt cerințele acestei organizații NATO, ce ne cer ei să facem pentru apărarea Moldovei. După aceia, voi consulta în ce măsură putem noi să ne riscăm viețile tinerilor noștri din armată”, a declarat candidatul independent John-Ion Banu-Muscel.

Elena Lasconi

„În primul rând i-aș ordona șefului Statului Major să trimită trupe pentru întărire la granița cu Republica Moldova. Aș vorbi cu președintele Maia Sandu, aș pune la dispoziție imediat ajutor umanitar, dacă este nevoie. R. Moldova este o țară neutră. Noi nu putem să intrăm cu trupe pe teritoriul Republicii Moldova. Pe de altă parte, aș vorbi cu secretarul general NATO și aș invoca articolul 4 NATO, în cadrul căruia să avem consultări cu ceea ce se întâmplă în R. Moldova, așa cum s-a întâmplat când s-a întâmplat în Ucraina. Și dacă au nevoie de orice alte materiale sau orice alte lucruri care să fie non-combat, le vom trimite, pentru că noi nu putem să ne implică în acest moment militar. De asemenea, aș convoca CSAT, aș vorbi cu Ursula von der Leyen (președinta Comisiei Europene – n. r.). Sunt mulți pași care ar trebui făcuți în același timp”, a spus Elena Lasconi, care concurează din patea USR.

Lavinia Șandru

„În R. Moldova trăiesc un milion de cetățeni români. Ceea ce i se întâmplă Republicii Moldova, o agresiune armată, va avea imediat repercusiuni asupra României, care este stat NATO. Convoc CSAT, dar totodată vom cere o reuniune de urgență NATO, potrivit articolului 4 din tratat. Vom cere această reuniune de urgență așa încât să punem la adăpost Republica Moldova. Dar asta este ceva reactiv. Ca să nu ajungem acolo, eu cred că am putea să fim activi și cred că am putea să facem în așa fel încât R. Moldova, datoritătă surorii ei România, să fie în siguranță, intrând în Uniunea Europeană, ajutând R. Moldova să îndeplinească condițiile pentru a intra în Uniunea Europeană mult mai repede și obținând de la NATO, înainte să existe o astfel de acțiune, garanții de securitate. Cred că o să pot face lucrul ăsta”, a menționat concurenta PUSL, Lavinia Șandru.

Crin Antonescu

„Comunic imediat cu Președinția, Maia Sandu în speță. Declanșez Planul național de apărare, pentru că pot să fac asta ca președinte. Convoc CSAT și dezvolt toate contactele imediate necesare – NATO, articolul 4, Comisia Europeană și toate celelalte instituții. Nu convoc Parlamentul pentru că nu am timpul necesar și nu este nevoie. Nu fac mobilizare generală, dar dau, din primul moment, după ce comunic pentru a vedea exact situația în R. Moldova, toate formele de ajutor, cu excepția intervenției militare, în acel moment. Adică ajutor umanitar, ajutor logistic, care poate să însemne ce a însemnat și pentru Ucraina, în anumite condiții”, a spus Crin Antonescu, pretendentul coaliției de guvernare.

Daniel Funeriu

„Republica Moldova este neutră prin Constituție, în Strategia de apărare a R. Moldova, până în 2034 nu este prevăzut un rol pentru România. Acesta este cadrul în care acționăm. Acțiune concrete sunt: unu – măsuri imediat pentru tot ce înseamnă refugiați care vor fi; doi – articolul 4 din tratatul NATO pentru a gândi și preveni tot ceea ce se poate întâmpla. Dar trebuie să spunem că această criză este improbabilă în acest moment din două rațiuni. În primul rând pentru că, în Transnistria, trupele rusești sunt foarte slabe în acest moment. Și tot ce vine dinspre Federația Rusă… în momentul de față Odesa este un punct care nu este de trecut.

Dar aș mai spune că rolul României trebuie să fie un rol preventiv. Aderarea rapidă a R. Moldova la Uniunea Europeană, dar și alte măsuri. Principala măsură este de dezvoltare în comun cu Republica Moldova, pentru că astfel R. Moldova ar fi mai puternică. Și nu în ultimul rând, prevenția prin arme de care R. Moldova are nevoie”, a declarat independentul Daniel Funeriu.

Nicușor Dan

„Este foarte important modul în care se termină conflictul din Ucraina, pentru că atâta timp când Ucraina rezistă, atunci e foarte greu ca R. Moldova, care este între România și Ucraina, să fie atacată de forțe ruse. E necesar ca discuțiile pentru garanții de securitate pentru Ucraina să conțină și un capitol referitor la R. Moldova. Și România trebuie să facă asta pentru a preveni. De asemenea, pentru a preveni, cu cât R. Moldova intră mai repede în Ucraina, cu atât este mai sigură. Și dacă deja se întâmplă, este un scenariu care este puțin probabil acum, numai este un scenariu pentru care și R. Moldova, în acord cu partenerii ei, trebuie să aibă un protocol. Și România să aibă deja pregătit un protocol”, a declarat candidatul independent Nicușor Dan

Cristian Terheș

„Ce va face România în situația în care R. Moldova este atacată de Federația Rusă? Este cel mai negru cu care un președinte al României se va confrunta. Sperăm să nu fim niciunul dintre noi și nici cel care vine după noi. Dar este un scenariu. În momentul în care intri la Cotroceni, oamenii pe care îi ai acolo, nu doar CSAT, România are instituții abilitate care trebuie să facă scenarii proactive despre ce se poate întâmpla. Dacă tu, președinte, primești telefon și spui „Moldova a fost atacată de Federația Rusă” și tu n-ai făcut nimic, singurul lucru pe care poți să-l faci este să-ți deschizi granițele să vină refugiați. Altceva nu mai ai ce face. Întrebare este: ce ai făcut până atunci? Dacă vă uitați în legile privind apărarea sunt trei chestiuni privind apărarea: pregătirea teritoriului pentru apărare, populației pentru apărare și a economiei pentru apărare.

Moldova este un stat neutru. România nu poate interveni cu trupe în R. Moldova pentru că i-ar încălca propria suveranitate. Ce doresc să fac ca președinte însă să susțin total și cât mai rapid integrarea Moldovei în Uniunea Europeană. Iar în ceea ce privește apărarea, partea de apărare economică a Moldovei deja am făcut-o în Parlamentul European. Am pus o serie de amendamente astfel încât Moldova să participe împreună cu România și cu celelalte state ale Uniunii Europene, atât la procurarea de armament, muniție, de ce au nevoie, dar și în ceea ce privește aducerea de investiții militare în R. Moldova”, a spus concurentul PNCR, Cristian Terheș.

***

Alegeri pentru funcția de președinte al României vor avea loc pe 4 mai.

În cursa electorală sunt înscriși 11 concurenți:

George Simion (Alianța pentru Unirea Românilor);
Crin Antonescu (Alianța electoră „România Înainte”);
Elena Lasconi (formal este candidata USR, însă formațiunea i-a retras sprijinul);
Cristian Terheș (Partidul Național Conservator Român);
Lavinia Șandu (Partidul Umanist Social Liber);
Victor Ponta (candidat independent);
Sebastian Constantin Popescu (Partidul Noua Românie);
Silviu Predoiu (Partidul Liga Acțiunii Naționale);
Daniel Funeriu (candidat independent);
John-Ion Banu-Muscel (candidat independent);
Nicușor Dan (candidat independent).

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

acțiune, atac, președinte, Republica Moldova, românia, top

Știri similare

Gagauzia

Încă un pretendent la funcția de bașcan. Ex-deputata Ivanna Koksal intră în cursă, după ce a criticat declarațiile lui Dodon

Viață

„Nu pot accepta că ucrainenii sunt de vină”. Volumele de apă deversate din Ucraina pe Nistru, de două ori mai mici timp de două săptămâni

Viață

„Nu am primit un răspuns clar”. Ce se întâmplă la negocierile dintre Moldova și Ucraina pe tema Nistrului și care sunt soluțiile

Kiril Sajin
| 30 septembrie, 2026
13:58

Moldova și Ucraina nu au reușit să ajungă la un acord la ședința extraordinară a Comisiei Nistrene din 29 septembrie, convocată pe fondul scăderii critice a nivelului apei. Disputa a vizat reducerea bruscă a debitului evacuat din lacul de acumulare de pe Nistru, decisă de Ucraina, potrivit membrului comisiei Ilia Trombițchi, fără o coordonare corespunzătoare cu partea moldovenească. NewsMaker a analizat ce se întâmplă cu Nistrul după reducerea debitului evacuat și cât de vulnerabilă este alimentarea orașelor cu apă.

Ce s-a întâmplat la ședința Comisiei Nistrene

Ședința extraordinară a Comisiei Nistrene din 29 septembrie s-a încheiat fără noi înțelegeri. „Comisia nu a decis nimic. Ne-am despărțit supărați”, a declarat pentru NM membrul comisiei și directorul executiv al asociației Eco-TIRAS, Ilia Trombițchi.

În prezent, din lacul de acumulare de pe Nistru este evacuată tot atâta apă cât intră în el, astfel că acesta funcționează, practic, în regim de tranzit. După ședință, Ministerul Mediului din Moldova a anunțat că, în ultimele două săptămâni, afluxul natural în lac a fost de aproximativ 27 m³/s. Partea ucraineană a explicat comisiei că nu poate evacua mai multă apă decât primește lacul, pentru a nu-i epuiza rezervele. În unele localități din Ucraina, apa este deja furnizată după un program, din cauza nivelului scăzut al acesteia.

Debitul evacuat spre Moldova va putea fi mărit, potrivit ministerului, dacă precipitațiile din partea superioară a bazinului Nistrului vor permite creșterea nivelului apei în lacul de acumulare. Dacă situația se va schimba, comisia se va reuni din nou pentru a discuta posibile soluții.

În ce privințe nu au fost de acord părțile

Potrivit lui Ilia Trombițchi, divergențele au vizat atât modul în care a fost redus debitul evacuat, cât și condițiile trecerii la regimul de „tranzit”. Ucraina a redus debitul pe 25 septembrie. În acel moment, reprezentantul Moldovei, Radu Cazacu, se afla cu delegația ucraineană la stația de captare a apei din Vadul lui Vodă, în cadrul activităților Comisiei Nistrene. Ecologistul susține că partea moldovenească nu a fost informată la timp nici despre decizie, nici despre ritmul în care urma să fie redus debitul.

Partea ucraineană anunțase anterior că intenționa să treacă la regimul de tranzit când nivelul lacului va coborî la 111 metri. Potrivit lui Trombițchi, Moldova nu acceptase acest prag ca fiind convenit între cele două țări.

„(Acest prag) a fost anunțat de partea ucraineană. Nu pot spune că Moldova a fost de acord, pentru că această cifră nu apare nicăieri în documentele tehnice. Există un document în care sunt indicați 102,5 metri, iar până la acest prag mai este mult”, a declarat Ilia Trombițchi.

Ce s-a întâmplat la Naslavcea

Efectele scăderii bruște a nivelului apei sunt deja vizibile la Naslavcea, în raionul Ocnița. Peștii și vegetația acvatică au rămas la suprafață. Localnicii adună cu mâinile peștii încă vii, însă cei morți sunt mult mai numeroși.

Ilia Trombițchi consideră că peștii au murit din cauza scăderii prea rapide a nivelului apei. Potrivit ecologistului, debitul evacuat putea fi redus treptat.

„Modul în care avea să fie redus debitul trebuia să fie discutat. Pentru ca să nu se producă brusc, dar, de exemplu, pe parcursul a două zile, astfel încât peștii să poată pleca”, a explicat Ilia Trombițchi.

Poate ajuta lacul de acumulare de la Dubăsari?

Pe fondul reducerii debitului evacuat, o parte din apă a putut fi acumulată în lacul de la Dubăsari. Potrivit datelor din 28 septembrie, nivelul lacului de acumulare de pe Nistru era de aproximativ 110,9 metri, iar cel de la Dubăsari – de aproximativ 28,3 metri.

Potrivit lui Ilia Trombițchi, lacul de acumulare de la Dubăsari poate atenua doar parțial consecințele scăderii nivelului apei în aval.

„Lacul de acumulare de la Dubăsari atenuează puțin situația în aval. Nu o poate influența semnificativ, deoarece are un volum mic”, a explicat expertul.

Ce orașe depind de apa din Nistru?

Pe fondul scăderii nivelului Nistrului, autoritățile urmăresc separat funcționarea stațiilor de captare a apei. Pe 29 septembrie, premierul Vasile Tofan a ținut o ședință cu reprezentanții Ministerului Mediului, ai agenției Apele Moldovei, ai Primăriei Chișinău și ai Apă-Canal Chișinău. La întâlnire au fost discutate posibile scenarii de evoluție a situației și măsuri pentru cazul în care nivelul apei va continua să scadă.

Printre cele mai vulnerabile orașe, Ilia Trombițchi a numit Bălți, Soroca și Chișinău – care primesc apă din Nistru. Totodată, ecologistul a spus că situația din capitală nu este încă pe deplin clară.

„În cazul Chișinăului, situația nu este încă pe deplin clară. Ceban insistă: chipurile, nu ne-ați avertizat despre o asemenea

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!