NewsMaker

CEC a început să tipărească buletinele de vot pentru moldovenii stabiliți în șase țări (VIDEO)

Comisia Electorală Centrală (CEC) a început să tipărească buletinele de vot pentru moldovenii care vor vota prin corespondență la alegerile prezidențiale și referendumul constituțional din 20 octombrie. NM a fost prezent la tipografie pentru a urmări începutul tipăririi buletinelor de vot pentru cele două exerciții electorale. 

Procesul de tipărire al buletinelor de vot pentru votul prin corespondență a început în data de 26 septembrie, ora 12:30, la Tipografia Centrală din Chișinău.

Potrivit unui comunicat publicat de CEC, pentru referendumul constituțional și alegerile pentru funcția de președinte al Republicii Moldova (turul I și II) vor fi tipărite câte 1 809 buletine de vot.

Buletinele pentru ambele scrutine se vor deosebi prin culoare: pentru alegerile prezidențiale, turul I, vor avea culoare gri afumat, iar pentru turul II albastru oțel, pentru referendum vor avea culoarea violet.

Buletinul de vot pentru alegerile prezidențiale va avea dimensiunea de 31,75 cm lungime și 14 cm lățime. Pentru referendumul republican constituțional dimensiunea unui buletin de vot este de 33 cm lungime și 16 cm lățime.

Prețul unui buletin de vot este de 2,7 lei, tirajul total valorând 14 652, 90 lei.

Precizăm că votul prin corespondență este disponibil pentru cetățenii Republicii Moldova din șase țări: SUA, Canada, Norvegia, Suedia, Finlanda și Islanda. Perioada de votare prin corespondență începe odată cu recepționarea de către alegător a materialelor pentru votare și se încheie odată cu recepționarea de către organul electoral a plicurilor cu buletine de vot cel târziu la 18:00, ora locală a țării-gazdă, în ziua de joi înainte de ziua alegerilor, adică 17 octombrie 2024.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Ucraina și-a sincronizat sancțiunile cu SUA și a impus restricții împotriva Rosneft și Lukoil

Ucraina a sincronizat măsurile sale de sancțiuni cu cele ale SUA, impunând restricții împotriva companiilor petroliere rusești „Rosneft” și „Lukoil”. Anunțul a fost făcut de președintele ucrainean, Vladimir Zelenski, pe 30 noiembrie. Totodată, el a anunțat introducerea unor sancțiuni împotriva persoanelor implicate în dezvoltarea și producția dronelor rusești.

„În cadrul pachetului, sincronizat cu Statele Unite, Ucraina a aplicat sancțiuni împotriva a 26 de persoane juridice din Rusia, legate de sectorul energetic. Printre acestea se numără compania „Rosneft”, întreprinderile acesteia, precum și companiile care fac parte din grupul „Lukoil””, se arată în comunicatul biroului președintelui Ucrainei.

Al doilea decret introduce sancțiuni împotriva a 36 de persoane fizice și 13 persoane juridice, implicate în producția, instruirea și exploatarea dronelor rusești. Printre acestea se numără, în special, persoane implicate în activitatea centrului „Rubicon”, care testează noi modele de armament și participă la acțiuni militare împotriva Ucrainei.

Sancțiunile prevăd blocarea activelor, interzicerea operațiunilor comerciale, încetarea activității sau suspendarea licențelor și a altor autorizații, precum și interdicția de a participa la privatizări și la achiziții publice.

***

Pe 22 octombrie, SUA au inclus pe lista de sancțiuni două dintre cele mai mari companii petroliere ruse – Rosneft și Lukoil – precum și aproximativ 50 de filiale ale acestora. O săptămână mai devreme, sancțiuni similare au fost impuse și de Marea Britanie.

Ca urmare, Lukoil a decis să-și vândă activele din străinătate, afectate de înghețarea fondurilor și interdicția de noi tranzacții. Inițial, activele din Europa și SUA urmau să fie cumpărate de compania elvețiană Gunvor, apropiată prietenului lui Putin, Gennadi Timcenko, însă tranzacția a fost blocată de Washington. Lukoil a cerut mai mult timp pentru vânzare, iar termenul a fost prelungit de SUA până pe 13 decembrie, inițial fiind 21 noiembrie.

Fostul prim-ministru al Republicii Moldova și ex-director al Rompetrol Moldova, Ion Sturza, a declarat că Lukoil are în Moldova 100 de stații peco, iar în România – 300. „În ambele state, Lukoil are aproximativ 20% din piață de retail. Specificul Moldovei — la motorină deține aproape 50% din import și 100% la jetul de aviație”, a adăugat Sturza.

Pe 12 noiembrie, aeroportul din Chișinău a preluat în administrare, cu titlu gratuit, terminalul petrolier al companiei Lukoil, în baza unui contract de comodat. Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a declarat că acordul permite continuarea livrărilor de kerosen către sectorul avia și reprezintă o măsură de urgență, în condițiile riscului ca, din 21 noiembrie, Lukoil să nu mai poată furniza și opera terminalul. Pentru a asigura rezervele necesare, autoritățile au anunțat că au negociat cu o companie românească livrarea de combustibil către aeroportul Chișinău. Ministrul Energiei a dat asigurări că, în ciuda situației din jurul companiei petroliere ruse, Moldova este asigurată cu combustibil și stocurile sunt stabile.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: