Politică

CEC refuză să înregistreze blocul „Victorie”, condus de Șor, pentru participarea la referendum și prezidențiale

Mihaela Conovali
| 7 august, 2024
12:18

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis să nu înregistreze blocul „VICTORIE – ПОБЕДА” pentru participare la referendumul republican constituțional și alegerile prezidențiale din 20 octombrie. Decizia a fost luată în timpul unei ședințe din data de 7 august. Totodată, Comisia a decis să sesizeze Autoritatea Națională de Integritate (ANI) pentru a-i verifica pe unii membri ai blocului. Cei din urmă, potrivit CEC, nu ar fi depus declarațiile de avere.

Pe 7 august, Comisia Electorală a examinat solicitările blocului „VICTORIE – ПОБЕДА” – format din partidul „Renaștere”, partidul „Forța de Alternativă și de Salvare a Moldovei”, partidul „Șansă” și partidul „Victorie” – de a fi înregistrat pentru participare la referendum, precum și la alegerile prezidențiale. Menționăm, la precedenta ședință din data de 3 august, CEC a decis să conexeze cele două cereri într-o singură procedură administrativă. Tot pe 3 august, Comisia anunța că materialele prezentate de blocul Victorie „conțin anumite erori tehnice, iar solicitanții trebuie să răspundă unor întrebări de clarificare formulate în cadrul ședinței și să prezinte documente suplimentare până la 6 august 2024”. CEC menționa că blocul „Victorie”, fiind invitat la ședința din 3 august, nu s-a prezentat.

Pe 7 august, blocul „Victorie” a fost reprezentat la ședință – de Adrian Cojocaru. Cel din urmă a prezentat o procură, prin care blocul îi încredințează să-i prezentele interesele.

Vicepreședintele Comisiei Pavel Postica a spus că la 4 august instituția electorală a solicitat celor patru partide din bloc „elucidarea unor aspecte”, printre care: creditele utilizate în cazul referendumului, cum vor asigura finanțarea campaniei electorale, termenii și modul de formare a blocului, dacă Ilan Șor a semnat pentru constituirea blocului, cine este conducător al blocului și aspecte legate de temeiul juridic de utilizare a denumirii blocului.

„La data de 6 august, solicitanții au depus răspuns. (…) Solicitanții au afirmat că la înregistrarea blocului s-au respectat condițiile. (…) Solicitanții consideră că furnizarea acestor documente ar constitui un abuz și o depășire a atribuțiilor de serviciu. (…) Cu referire la punctul legat de credite, susțin că prezența unor astfel de elemente în acord nu contravin legii”, a relatat Postica.

La rândul său, reprezentantul „VICTORIE – ПОБЕДА” Adrian Cojocaru a spus la ședință că „blocul a îndeplinit toate cerințele legale” și a solicitat înregistrarea partidelor pentru a participa la referendum și alegerile prezidențiale.

Ulterior, Postica a declarat că analizând actele prezentate de solicitanți „subiecții nu au reacționat în modul corespunzător la semnalele evidențiate și au negat existența carențelor”.

„Denumirea blocului electoral nu poate fi identifică cu denumirea altor partide. (…) Pe ANI lipsesc declarațiile persoanelor care fac parte din partidele vizate, cu excepția persoanelor din partidele „Victoria” și „Renaștere”. (…) Transferul de imagine al unui partid politic declarat neconstituțional nu poate fi acceptat de autoritățile de resort”, a declarat Postica.

Într-un final, CEC a decis să refuze înregistrarea blocului și să sesizeze ANI în vederea verificării celor constate. 6 membri CEC au votat pentru, o persoană a votat împotrivă. Doi membri CEC nu au participat la vot.

***

În toamnă, pe 20 octombrie 2024, pe moldoveni îi așteaptă un referendum, al cărui rezultat ar putea fi includerea în Constituție a unei clauze privind ireversibilitatea direcției europene de dezvoltare a țării. În buletinele de vot va fi indicată întrebarea „Susțineți modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”. Se vor acorda două variante de răspuns: „Da” și „Nu”.

Pentru a desfășura campanie electorală pentru referendum, partidele trebuie să se înregistreze la CEC în calitate de participanți. Dacă nu au fost înregistrați de autoritate ca participanți la referendum, partidele nu pot desfășura activități de agitație electorală în vederea susținerii sau nu a referendumului și acțiunile acestora se consideră campanie ilegală.

Blocurile electorale, pentru toate tipurile de alegeri, se înregistrează de către CEC. Anterior, s-a stabilit că documentele în vederea înregistrării blocurilor electorale pentru referendumul republican constituțional din octombrie se vor depune de către partidele politice la sediul Comisiei, în perioada 22 iulie – 14 septembrie 2024.

Precizăm că tot pe 20 octombrie în Republica Moldova vor avea loc alegeri prezidențiale. Persoanele care au anunțat deja oficial că vor candida la scrutinul prezidențial sunt:

– Maia Sandu (actuala președintă a țării);

– Tudor Ulianovschi (ex-ministru de externe în guvernul Filip);

– Andrei Năstase (fondatorul Platformei DA, ex-ministru de interne);

– Vlad Filat (lider PLDM);

– Renato Usatîi (liderul formațiunii „Partidul Nostru”);

– Ion Chicu (lider PDCM, fost prim-ministru);

– Alexandr Stoianoglo (ex-procuror general);

– Irina Vlah (ex-bașcan al Găgăuziei, lidera Platformei „Moldova”);

– Natalia Morari (jurnalistă);

– Vasile Tarlev (ex-premier);

– Victoria Furtună (ex-procuror anticorupție);

– Valeriu Pleșca (ex-ministru al Apărării);

– Alexandru Arseni (doctor în drept);

– Vasile Bolea (deputat neafiliat, candidatul Blocului „Victoria” creat de fugarul Ilan Șor);

– Ștefan Savițchi (vicepreședintele ALDE, candidat independent);

– Octavian Țîcu (istoric, ex-deputat).

***

Crearea blocului politic „Victoria” a fost anunțată de la Moscova, pe 21 aprilie 2024 de politicianul fugar Ilan Șor. Cel din urmă declara că blocul va participa la alegerile prezidențiale și referendumul din toamna acestui an. Evenimentul a fost organizat la Moscova, în prezența mai multor apropiați de-ai săi, precum: bașcanul Evghenia Guțul, președintele Adunării Populare al Găgăuziei Dmitrii Constantinov, liderul „Șansă” Alexei Lungu, deputata Marina Tauber, inclusiv parlamentarul Vasile Bolea. Detalii AICI. Blocul „Victoria” pledează pentru „parteneriat strategic” cu Rusia, consolidarea statutului de neutralitate al Republicii Moldova și este împotriva eurointegrării țării noastre.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

20 octombrie, alegeri, blocul Victorie, cec, participant, prezidențiale, referendum, top

Știri similare

Viață

Deținut din Chișinău, căutat de organele de drept: muncea în afara penitenciarului fără escortă

Viață

Cerbul implicat în accidentul din Călărași a murit: era din specia nobilă

Politică

Maia Sandu, către Comisia de la Veneția: Trebuie să consolidăm fundamentele juridice pentru o nouă eră

Mihaela Conovali
| 11 octombrie, 2025
15:02

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a ținut un discurs la cea de-a 35-a aniversare a Comisiei de la Veneția, în care a vorbit despre necesitatea creării unor instrumente juridice „pentru o nouă eră”. „Și trebuie să o facem repede”, a subliniat șefa statului. Maia Sandu a menționat că, la ultimele alegeri, „moldovenii — sprijiniți de instituțiile statului, de societatea civilă și de presa liberă — și-au apărat dreptul de a alege”. „Dar haideți să fim sinceri: acest rezultat este temporar. (…) Știm că Rusia se va adapta — va testa metode noi, în țări noi”, a adăugat Maia Sandu.

„Este o onoare să mă alătur dumneavoastră pentru a celebra 35 de ani de la fondarea Comisiei de la Veneția — o instituție care reprezintă piatra de temelie a Europei democratice. Pentru Republica Moldova, rolul dumneavoastră a fost esențial. Ne-ați ghidat în elaborarea Constituției noastre, în reformarea legislației, în consolidarea justiției și în dezvoltarea cadrului de combatere a corupției. Opiniile dumneavoastră au servit adesea drept repere în cadrul procesului nostru de aderare la Uniunea Europeană”, a declarat Maia Sandu la cea de-a 35-a aniversare a Comisiei de la Veneția.

Șefa statului a mai spus că, totuși, ceea ce au construit oamenii din Moldova, cu sprijinul Comisiei de la Veneția, este în pericol.

„Există două pericole majore, adesea suprapuse, care amenință democrația astăzi — nu doar în Moldova, ci în mare parte din Europa. Primul îl reprezintă războiul pe care Rusia îl poartă împotriva Europei. Cel mai vizibil front al acestuia este agresiunea brutală împotriva Ucrainei. Dar Rusia duce și un război hibrid împotriva altor democrații europene — folosind drone, atacuri cibernetice, ingerințe în alegeri și finanțări ilicite. Al doilea pericol îl reprezintă însăși lumea digitală — o lume pentru care, în mare măsură, cadrul nostru juridic democratic nu este încă pregătit. Toate aceste amenințări s-au manifestat pe deplin în alegerile noastre recente. Acum că am avut această experiență — cu lecțiile încă proaspete — pot spune că apărarea democrației nu a fost niciodată mai dificilă, mai complexă și mai urgentă. Lumea anilor ’90 și 2000 nu mai există. Amenințările cu care ne confruntam atunci — oligarhi, politicieni corupți, instituții slabe — erau serioase. Dar acestea par minore în comparație cu ceea ce confruntăm astăzi”, a adăugat Maia Sandu.

Președinta a declarat că „Rusia nu a putut ajunge la noi cu tancurile sale”, dar „a găsit o altă cale: un asalt hibrid asupra democrației noastre”.

„Interpușii săi și grupurile criminale locale fondează partide peste noapte — șapte doar în ultimii trei ani — toate finanțate de Kremlin, toate pretinzând că sunt voci moldovenești. Un astfel de partid a fost declarat neconstituțional, după un proces îndelungat. Totuși, Moscova a creat imediat alte clone. Una dintre acestea a fost chiar lansată oficial la Moscova. Mulți dintre acești interpuși sunt figuri cunoscute: persoane corupte, care nu au fost niciodată trase la răspundere, și chiar foști judecători sau procurori înlăturați în contextul reformei — care acum servesc unei puteri străine, împotriva propriei lor țări. Ei sunt susținuți prin sume uriașe de bani care circulă invizibil, profitând de libera circulație a capitalului și de lumea opacă a criptomonedelor”, a comunicat Maia Sandu.

Șefa statului a mai spus că „moldovenii — sprijiniți de instituțiile statului, de societatea civilă și de presa liberă — și-au apărat dreptul de a alege”. „Au votat pentru democrație, pentru Europa și pentru pace. Dar haideți să fim sinceri: acest rezultat este temporar — o fereastră de oportunitate pentru a ne consolida reziliența și a accelera procesul de aderare la UE. Știm că Rusia se va adapta — va testa metode noi, în țări noi”, a adăugat Maia Sandu.

Într-un final, șefa statului s-a adresat Comisiei de la Veneția, „în calitate de gardieni ai democrației”.

„De 35 de ani, ați contribuit la construirea fundamentelor noastre juridice. Acum trebuie să le consolidăm pentru o nouă eră — astfel încât să poată proteja libertatea în următorii 35. Împreună trebuie să concepem instrumentele juridice și instituționale care să apere democrația de noile amenințări. Și trebuie să o facem repede. Trebuie să redefinim transparența, responsabilitatea și libertatea politică într-o lume în care banii, tehnologia și dezinformarea se mișcă mai repede decât legea. Aceste măsuri trebuie să se extindă și în sfera digitală, unde rețelele de socializare joacă un rol disproporționat în influențarea dezbaterii publice — acestea trebuie să ofere acces real la date, să dezvăluie dimensiunea și sursele amplificării artificiale și să se supună unor audituri independente privind practicile de moderare a conținutului și de publicitate politică”, a mai spus șefa statului.

***

Comisia de la Veneția, denumirea completă fiind Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept, este un organ consultativ al Consiliului Europei, specializat în drept constituțional. A fost înființată în 1990 după căderea regimurilor comuniste din Europa Centrală și de Est, pentru a sprijini noile democrații în elaborarea constituțiilor și a cadrului legal care să respecte principiile statului de drept, democrației și drepturilor omului. Sediul Comisiei se află la Veneția, Italia, iar componența sa include experți independenți în drept constituțional proveniți din cele peste 60 de state membre, inclusiv Republica Moldova.