Cel mai mic număr de plângeri la CtEDO din ultimul deceniu: Cât a plătit Moldova pentru despăgubiri

Pentru prima dată în ultimul deceniu, Republica Moldova a înregistrat cel mai mic număr de cereri depuse la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO). În 2024, doar 363 de cereri au fost adresate instanței europene, marcând o scădere semnificativă față de anii precedenți. De asemenea, numărul hotărârilor pronunțate în cauze moldovenești s-a redus la 17, cel mai mic nivel din ultimii șase ani. Potrivit unei analize realizate de Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) și prezentate pe 3 februarie 2025, Republica Moldova nu mai figurează în topul țărilor cu cele mai multe cereri raportate la populație, ocupând locul 20 din cele 46 de state membre ale Consiliului Europei.

Totuși, cetățenii moldoveni continuă să se adreseze CtEDO de trei ori mai frecvent decât media europeană, înregistrând totuși un progres față de anii anteriori, când frecvența era de 6,5 ori mai mare.

În urma hotărârilor și deciziilor pronunțate până la sfârșitul anului 2024, Moldova a fost obligată să achite despăgubiri totale de 22,9 milioane de euro. În 2024, suma stabilită de CtEDO pentru cazurile moldovenești a fost de 162.000 de euro, de două ori mai mică decât cea din 2023.

Cu toate acestea, problemele recurente semnalate de Curte rămân nerezolvate. Potrivit lui Daniel Goinic, directorul Programului Drepturile Omului din cadrul CRJM, printre cele mai frecvente încălcări constatate se numără investigarea defectuoasă a cazurilor de maltratare și violență domestică, lipsa unor mecanisme eficiente de protecție a drepturilor fundamentale și tratamentul discriminatoriu aplicat de autorități pe criterii de gen și dizabilitate.

În 2024, CtEDO a înregistrat un total de 28.800 de cereri, cel mai redus număr din ultimii zece ani. Aproximativ 40% dintre acestea au fost îndreptate împotriva a patru state: Turcia, Ucraina, România și Polonia. Moldova ocupă locul 20 în acest clasament, iar la nivelul hotărârilor de condamnare, state precum Suedia, Irlanda sau Estonia nu au înregistrat nicio decizie nefavorabilă.

De la aderarea la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în urmă cu 27 de ani, Republica Moldova a acumulat 616 hotărâri pronunțate de CtEDO, situându-se pe locul 11 în rândul celor 46 de state membre ale Consiliului Europei. Țara depășește la acest capitol state precum Marea Britanie, Germania, Portugalia sau Spania, care au o populație mult mai mare și o experiență îndelungată în respectarea standardelor europene în materie de drepturi fundamentale.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NYT: SUA ar propune reluarea importurilor de gaze rusești în Europa pentru a pune capăt războiului din Ucraina

Reluarea importurilor de cantități mari de gaze naturale rusești în Europa ar fi un element-cheie al noii propuneri a Statelor Unite ale Americii pentru încheierea războiului din Ucraina. Despre acest lucru scrie The New York Times (NYT), care citează surse familiarizate cu discuțiile.

Potrivit publicației, inițiativa a fost prezentată de Steve Witkoff și Jared Kushner, emisarii speciali ai președintelui american Donald Trump, în cadrul negocierilor cu reprezentanții Ucrainei și ai Uniunii Europene. Propunerea ar fi fost discutată și cu președintele ucrainean Vladimir Zelenski, în timpul unei întâlniri desfășurate la Kiev în septembrie.

Planul Washingtonului ar urmări să ofere Rusiei un stimulent economic pentru a pune capăt războiului, prin reluarea livrărilor de gaze naturale către Europa.

Ideea a fost însă întâmpinată cu scepticism de reprezentanții UE. Günter Sautter, principalul consilier pentru securitate al cancelarului german Friedrich Merz, s-ar fi pronunțat ferm împotriva acestei inițiative. Totodată, unii oficiali europeni și ucraineni se așteaptă ca SUA să încerce să obțină o parte din veniturile generate de exporturile de gaze rusești, potrivit surselor NYT.

SUA ar fi discutat cu Rusia despre reluarea funcționării gazoductului Nord Stream

Sursele citate de The New York Times au mai declarat că oficialii americani au discutat cu partea rusă despre posibilitatea reluării funcționării gazoductului Nord Stream, care leagă Rusia de Germania prin Marea Baltică. Conducta este nefuncțională din august 2022, când a fost avariată în urma unor explozii.

La începutul lunii octombrie, agenția Reuters a relatat, la rândul său, despre aceste discuții, citând cinci surse. Potrivit uneia dintre sursele NYT, administrația Trump consideră că reluarea funcționării Nord Stream ar fi „o sarcină ușoară” în cazul în care s-ar ajunge la un acord de pace.

Reprezentanții Casei Albe au negat însă că subiectul reluării funcționării gazoductului ar fi fost discutat. Aceștia au precizat că orice acord în această privință ar necesita o coordonare strânsă cu partenerii europeni, în cadrul unui acord de pace cuprinzător.

UE a decis să renunțe la gazele rusești până la sfârșitul anului 2027

În ianuarie 2026, Uniunea Europeană a convenit asupra eliminării treptate a importurilor de gaze naturale din Rusia, atât prin conducte, cât și sub formă de gaz natural lichefiat (GNL), până la 1 noiembrie 2027. Măsura prevede și interzicerea încheierii unor noi contracte de import de gaze cu Rusia, notează DW.

După declanșarea invaziei ruse la scară largă în Ucraina, în februarie 2022, ponderea gazelor rusești în totalul importurilor UE a scăzut considerabil. Dacă în 2021 acestea reprezentau 45% din importurile de gaze ale Uniunii, în 2024 ponderea a coborât la aproximativ 19%, iar în 2025 — la 13%.

La 1 ianuarie 2025, Ucraina a oprit tranzitul gazelor rusești către Europa, după ce a refuzat prelungirea contractului expirat cu gigantul energetic rus Gazprom.

Potrivit The New York Times, decizia provoacă pierderi anuale de aproximativ 900 de milioane de euro pentru Kiev, reprezentând veniturile pe care Ucraina le încasa din taxele de tranzit.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: