Pentru prima dată în ultimul deceniu, Republica Moldova a înregistrat cel mai mic număr de cereri depuse la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO). În 2024, doar 363 de cereri au fost adresate instanței europene, marcând o scădere semnificativă față de anii precedenți. De asemenea, numărul hotărârilor pronunțate în cauze moldovenești s-a redus la 17, cel mai mic nivel din ultimii șase ani. Potrivit unei analize realizate de Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) și prezentate pe 3 februarie 2025, Republica Moldova nu mai figurează în topul țărilor cu cele mai multe cereri raportate la populație, ocupând locul 20 din cele 46 de state membre ale Consiliului Europei.
Totuși, cetățenii moldoveni continuă să se adreseze CtEDO de trei ori mai frecvent decât media europeană, înregistrând totuși un progres față de anii anteriori, când frecvența era de 6,5 ori mai mare.
În urma hotărârilor și deciziilor pronunțate până la sfârșitul anului 2024, Moldova a fost obligată să achite despăgubiri totale de 22,9 milioane de euro. În 2024, suma stabilită de CtEDO pentru cazurile moldovenești a fost de 162.000 de euro, de două ori mai mică decât cea din 2023.
Cu toate acestea, problemele recurente semnalate de Curte rămân nerezolvate. Potrivit lui Daniel Goinic, directorul Programului Drepturile Omului din cadrul CRJM, printre cele mai frecvente încălcări constatate se numără investigarea defectuoasă a cazurilor de maltratare și violență domestică, lipsa unor mecanisme eficiente de protecție a drepturilor fundamentale și tratamentul discriminatoriu aplicat de autorități pe criterii de gen și dizabilitate.
În 2024, CtEDO a înregistrat un total de 28.800 de cereri, cel mai redus număr din ultimii zece ani. Aproximativ 40% dintre acestea au fost îndreptate împotriva a patru state: Turcia, Ucraina, România și Polonia. Moldova ocupă locul 20 în acest clasament, iar la nivelul hotărârilor de condamnare, state precum Suedia, Irlanda sau Estonia nu au înregistrat nicio decizie nefavorabilă.
De la aderarea la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în urmă cu 27 de ani, Republica Moldova a acumulat 616 hotărâri pronunțate de CtEDO, situându-se pe locul 11 în rândul celor 46 de state membre ale Consiliului Europei. Țara depășește la acest capitol state precum Marea Britanie, Germania, Portugalia sau Spania, care au o populație mult mai mare și o experiență îndelungată în respectarea standardelor europene în materie de drepturi fundamentale.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Reacții după ce „Democrația Acasă” a rămas fără candidat la Orhei: „Soluția este un boicot” vs „Cei care îl victimizează pe Costiuc să-l aplaude pe Șor”
Excluderea candidatului lui Costiuc din cursa de la Orhei a stârnit reacții. Printre acestea, s-a lansat un apel către candidații opoziției pentru boicotarea alegerilor și s-a vorbit despre importanța unui apel către instituțiile internaționale. În reacție la acest subiect, deputatul Partidului de guvernare Acțiune și Solidaritate (PAS), Dinu Plîngău, a declarat că „cei care îl victimizează pe Costiuc acum, ar trebui să-l aplaude și pe Șor”. Totuși, el a adăugat că scoaterea unui candidat înainte de alegeri „nu este un lucru normal” și, potrivit lui, trebuie să existe norme concrete în contextul candidaților. „Ne asumăm în Parlament legea, cu o listă neagră: gen toți primarii, consilierii și membrii ai organelor de conducere care au făcut parte dintr-un partid neconstituțional nu mai pot candida și gata”, a menționat el.
Liderul și deputatul Partidului Socialiștilor, Igor Dodon, a declarat că „guvernarea PAS simulează promovarea democrației și a drepturilor omului peste hotare, dar în același timp nimicește democrația și libertatea de a alege în propria țară”. „Excluderea unui candidat la alegerile din Orhei reprezintă un act odios al statului capturat sub regimul PAS – Maia Sandu”, a scris Dodon pe Facebook pe 4 mai.
Liderul și deputatul formațiunii „Partidul Nostru”, Renato Usatîi, a lansat un apel către ceilalți candidați pentru boicotarea alegerilor din Orhei. „PAS-ul o să-i scoată și pe ceilalți, ca să rămână acel care le trebuie lor. (…) De asta, un mesaj pentru toți ceilalți concurenți: astăzi, unica soluție de a le demonstra că ei nu pot face chiar tot ce vor este un boicot total a alegerilor din Orhei. Ca toți candidații să plece din cursă, ca tot continentul european să vadă ce înseamnă „democrație” în Republica Moldova”, a declarat Usatîi pe 2 mai.
Fostul procuror general, în prezent deputat „Alternativa”, Alexandr Stoianoglo, a declarat că din punct de vedere juridic acuzația în privința „Democrația Acasă” este gravă. „Tocmai de aceea, proba trebuie să fie impecabilă. Dacă există finanțare ilegală, comandă din umbră, rețele interzise, demonstrați-le. Se face prin probe, instanță, trasabilitatea banilor și răspundere individuală. Dacă însă excluderea se bazează pe biografie politică, traseism sau suspiciuni de asociere, se creează un precedent periculos de elastic. (…) Orhei este teren sensibil. Tocmai de aceea, instituțiile trebuiau să fie de zece ori mai transparente. Mai ales când excluderea vine la cererea directă a contracandidatului de la guvernare”, a declarat Stoianoglo pe 4 mai.
Primarul capitalei și liderul partidului „Mișcarea Alternativa Națională”, Ion Ceban, a spus că „alegerile din Orhei demonstrează încă o dată capturarea statului, cu toate instituțiile sale, de către PAS”. „Despre ce standarde europene vorbim, când un candidat sau altul este scos din alegeri după bunul plac al PAS?”, a declarat Ceban pe 3 mai. Pe 4 mai, la ședința operativă a serviciilor Primăriei Chișinău, Ceban s-a adresat partidelor din opoziție, menționând importanța „unui apel către toate instituțiile internaționale”.
Comentatorul politic Ilian Cașu a postat o captură de imagine din momentul reacției liderului „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, la decizia CEC, în care Victor Perțu apare în spatele mai multor reprezentanți ai formațiunii. „Se revoltă partidul care l-a înaintat, se revoltă unii deputați (drept că cu jumătate de gură) și se revoltă mulți cetățeni pe rețelele de socializare de decizia reprobabilă a CEC-ului dominat politic de către guvernare. Pe un astfel de val de nemulțumire candidatului Perțu ar trebui nu doar să vină cu un clipuleț video pe rețelele sociale (nu știm dacă a făcut asta), dar să pună mâna pe megafon pentru a protesta la sediile CEC & PAS. Nimic de felul. Când partidul a anunțat excluderea, Perțu a stat în ultimul rând. Stranie tăcere a candidatului. Una adâncă ca la cimitirul Doina…”, a declarat Cașu pe 4 mai.
Deputatul PAS, Dinu Plîngău, a declarat că „candidatul lui Costiuc de la Orhei nu a fost un simplu consilier sau membru de partid, a făcut parte din conducerea partidului Șor, a și candidat la alegerile parlamentare și locale, Șor i-a oferit mai multe funcții de conducere în Orhei și afilierea politică a acestuia este incontestabilă”.
„Totuși, aceste lucruri incontestabile se cunoșteau încă în momentul înregistrării candidatului, chiar și de la tribuna parlamentului se făceau glume pe seama asta. (…) Politic, Costiuc avea doar de câștigat din această înaintare, în cazul menținerii acestui candidat exista speranța să se activizeze ce a mai rămas din ,,setca” lui Șor, ceea ce ar fi garantat un scor foarte bun, iar în cazul excluderii din cursă pentru această asociere, apare oportunitatea de victimizare la nivel național. (….) Acum sincer, cei care îl victimizează pe Costiuc acum, ar trebui să-l aplaude și pe Șor, or ecoul lui și acum mai este viu. (…) Indiferent de mișcările politice, după mine, responsabilitatea primară este pe CEC, or anume această instituție, pur și simplu nu trebuia să admită înregistrarea în cursă a unui candidat, care a făcut parte din conducerea unui partid declarat neconstituțional. (…) Decizii de a scoate candidați din cursă cu vreo 3 zile înainte de alegeri: nu este un lucru normal, a comunicat Plîngău pe 3 mai.
Deputatul crede că „la baza unor asemenea decizii trebuie să stea niște norme concrete, fără a lăsa prea mult spațiu CEC-ului pentru extinderea numărului de subiecți sau cazuri”. „Ne asumăm în Parlament legea, cu o listă neagră: gen toți primarii, consilierii și membrii ai organelor de conducere care au făcut parte dintr-un partid neconstituțional nu mai pot candida și gata. Sper și toate partidele să voteze și atunci vom avea poate mai puține spectacole despre mizeria pe care a făcut-o Costiuc la Orhei cu promovarea unui individ apropiat lui Șor, cât și vom opri discuțiile despre primari de la Șor care au aderat la PAS. (…) Cu soluția propusă mai sus vom pune punct și vom merge mai departe fără mizerii în politică și indivizi care reușesc cumva să nu se scufunde odată cu mizeria mare, dar să iasă la suprafață din orice situație”, a conchis deputatul.
***
Amintim că, pe 2 mai, CEC a admis cererea lui Sergiu Stanciu, candidat PAS la Primăria Orhei, care a solicitat anularea înregistrării lui Victor Perțu, candidatul desemnat de Partidul „Democrația Acasă”, în calitate de concurent electoral.
Comisia a constatat „implicarea activă a lui Victor Perțu în activitățile anterior desfășurate de Partidul „Șor”, declarat neconstituțional”. De asemenea, CEC a constatat că „activitatea actuală a Partidului „Democrația Acasă” de fapt reprezintă o continuare a activității formațiunii politice declarate neconstituționale, inclusiv a partidelor politice care sunt suspectate că ar fi succesoare ale formațiunii respective”. Mai mult, CEC a menționat că „traseismul politic al candidatului și suprapunerea resurselor umane între aceste formațiuni sugerează existența unor elemente de bloc electoral camuflat” între Partidul „Democrația Acasă” și Partidul „Șor”.
Liderul Partidului „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, a calificat hotărârea drept un act politic, nu juridic. Costiuc a acuzat că decizia a fost „gândită în laboratoarele PAS”. Cât privește pașii următori, Costiuc a anunțat că formațiunea sa va contesta decizia la Curtea de Apel. Atunci, NewsMaker a solicitat o reacție de la PAS, însă reprezentanții formațiunii nu au venit cu un răspuns.
