Cel mai mic număr de plângeri la CtEDO din ultimul deceniu: Cât a plătit Moldova pentru despăgubiri

Pentru prima dată în ultimul deceniu, Republica Moldova a înregistrat cel mai mic număr de cereri depuse la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO). În 2024, doar 363 de cereri au fost adresate instanței europene, marcând o scădere semnificativă față de anii precedenți. De asemenea, numărul hotărârilor pronunțate în cauze moldovenești s-a redus la 17, cel mai mic nivel din ultimii șase ani. Potrivit unei analize realizate de Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) și prezentate pe 3 februarie 2025, Republica Moldova nu mai figurează în topul țărilor cu cele mai multe cereri raportate la populație, ocupând locul 20 din cele 46 de state membre ale Consiliului Europei.

Totuși, cetățenii moldoveni continuă să se adreseze CtEDO de trei ori mai frecvent decât media europeană, înregistrând totuși un progres față de anii anteriori, când frecvența era de 6,5 ori mai mare.

În urma hotărârilor și deciziilor pronunțate până la sfârșitul anului 2024, Moldova a fost obligată să achite despăgubiri totale de 22,9 milioane de euro. În 2024, suma stabilită de CtEDO pentru cazurile moldovenești a fost de 162.000 de euro, de două ori mai mică decât cea din 2023.

Cu toate acestea, problemele recurente semnalate de Curte rămân nerezolvate. Potrivit lui Daniel Goinic, directorul Programului Drepturile Omului din cadrul CRJM, printre cele mai frecvente încălcări constatate se numără investigarea defectuoasă a cazurilor de maltratare și violență domestică, lipsa unor mecanisme eficiente de protecție a drepturilor fundamentale și tratamentul discriminatoriu aplicat de autorități pe criterii de gen și dizabilitate.

În 2024, CtEDO a înregistrat un total de 28.800 de cereri, cel mai redus număr din ultimii zece ani. Aproximativ 40% dintre acestea au fost îndreptate împotriva a patru state: Turcia, Ucraina, România și Polonia. Moldova ocupă locul 20 în acest clasament, iar la nivelul hotărârilor de condamnare, state precum Suedia, Irlanda sau Estonia nu au înregistrat nicio decizie nefavorabilă.

De la aderarea la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în urmă cu 27 de ani, Republica Moldova a acumulat 616 hotărâri pronunțate de CtEDO, situându-se pe locul 11 în rândul celor 46 de state membre ale Consiliului Europei. Țara depășește la acest capitol state precum Marea Britanie, Germania, Portugalia sau Spania, care au o populație mult mai mare și o experiență îndelungată în respectarea standardelor europene în materie de drepturi fundamentale.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Roberta Metsola, despre garanțiile pe care le-ar putea cere Bulgaria pentru minoritatea bulgară din Moldova și Ucraina: Vom lucra cu toate țările candidate și le vom sprijini

Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a comentat discuțiile apărute în spațiul public privind garanțiile suplimentare pe care le-ar putea cere Bulgaria în cadrul negocierilor de aderare, pentru protecția etnicilor bulgari din Ucraina și Republica Moldova. Într-un interviu acordat pentru NewsMaker, înalta oficială a explicat că protecția minorităților rămâne una dintre valorile centrale ale Uniunii Europene, fiind prevăzută explicit în criteriile de la Copenhaga, pe care fiecare țară trebuie să le respecte pentru a adera. Metsola a precizat că Legislativul UE va ajuta țările candidate pentru a le sprijini în această direcție.

„Protecția minorităților este una dintre valorile aflate în centrul Uniunii Europene. Ea se regăsește în criteriile de la Copenhaga, pe care fiecare țară trebuie să le îndeplinească pentru a adera la Uniunea noastră. Aceste criterii reflectă ceea ce apărăm: democrația, libertatea, statul de drept, egalitatea și respectarea drepturilor omului”, a declarat Metsola.

Aceasta a subliniat totodată că procesul de extindere nu trebuie privit ca un simplu exercițiu de bifare a unor condiții, ci ca un parcurs comun către un viitor comun pentru toate țările implicate.

„Procesul de extindere nu este un simplu exercițiu de bifare a unor condiții, ci un parcurs comun, orientat spre un viitor comun. Parlamentul European va lucra cu toate țările candidate și le va sprijini pe acest drum, prin împărtășirea expertizei, încurajarea cooperării, consolidarea instituțiilor și respectarea drepturilor fundamentale. Despre asta este extinderea: să devenim mai puternici împreună”, a adăugat Metsola.

Precizăm că toamna trecută, consilierii Consiliului Raional Taraclia au adoptat în unanimitate un apel adresat conducerii bulgare și europarlamentarilor bulgari, prin care își exprimă îngrijorarea cu privire la posibila lichidare a raionului în cadrul reformei administrativ-teritoriale și solicită Bulgariei să intervină pentru protejarea drepturilor comunității bulgare, potrivit Radio Bulgaria. Documentul cere ca raionul să fie păstrat ca „Regiune culturală națională Taraclia”.

Amintim că, pe 8 aprilie, Guvernul prezentase un concept de reformă administrativă potrivit căruia raionul Taraclia ar putea deveni al 14-lea municipiu al Republicii Moldova, fără să fie comasat după modelul general aplicat celorlalte raioane. Conform conceptului prezentat de secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, administrația raională ar fi unită cu cea a orașului Taraclia, funcția de președinte de raion ar fi înlocuită cu cea de primar general, iar Consiliul raional ar deveni Consiliu municipal, păstrând în același timp identitatea locală și culturală a regiunii, unde aproximativ 65% din populație este de etnie bulgară, potrivit recensământului din 2024.

Pe 10 iunie, prim-ministrul Alexandru Munteanu s-a întâlnit cu omologul său bulgar, Rumen Radev, la Sofia, în marja Summitului Procesului de Cooperare din Europa de Sud-Est. Munteanu a reconfirmat angajamentul autorităților de la Chișinău pentru protejarea identității lingvistice și culturale a minorității bulgare, inclusiv în contextul reformelor administrative, și a menționat importanța dezvoltării filialei din Taraclia a Universității „Angel Kanchev”. Premierul a mulțumit Bulgariei pentru sprijinul acordat Republicii Moldova în educație, infrastructură, eficiență energetică și dezvoltare locală, care a depășit 600 de mii de euro în perioada 2024-2025.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: