Cine este și unde se află singurul antreprenor din Moldova care produce caserole ecologice și reciclabile?

Pentru un viitor curat și sănătos, avem nevoie de produse reciclabile și biodegradabile! Este convingerea lui Călin Harti, un tânăr din orașul Sângera, mun. Chișinău, care gestionează compania MoldPack, specializată în producerea ambalajelor și pungilor ecologice, pe care le furnizează antreprenorilor din toate domeniile de activitate. Întreprinzătorul, care ne oferă o soluție eficientă în lupta cu pachetele din plastic, și-a extins afacerea după ce a aplicat la multiple proiecte finanțate de Uniunea Europeană.

Cutiile de carton și hârtia prind o altă formă în mâinile angajaților care muncesc la fabrica lui Călin. Tânărul a preluat cârma companiei de la tatăl său în 2013, iar ulterior a suplinit linia de producere cu veselă, cutii și ambalaje ecologice, care vin să le înlocuiască pe cele din plastic.

„Tata producea cutii pentru fabrica sa de conserve, iar eu îl ajutam în timpul verii, atunci când eram student. Am decis să mă specializez în fabricarea ambalajului, a veselei și a caserolelor din carton deoarece sunt produse reciclabile și reutilizabile. Avem stabilite contracte atât cu micii antreprenori, cât și cu unele companii mari cu sute de angajați, din diverse sfere de activitate, precum: îmbrăcăminte, încălțăminte, panificație, pizzerie, produse de igienă, etc.”, declară entuziasmat Călin Harti.

MoldPack crează ambalaje moderne, estetice și calitative datorită utilajului modern de care dispune, achiziționat, în mare parte, prin intermediul granturilor și programele finanțate de Uniunea Europeană.

„Ajutorul Uniunii Europene a fost dominant. Ne-a oferit posibilitatea să creăm mai multe locuri de muncă, să ne extindem gama de produse și să realizăm într-un timp mai scurt comenzile”, punctează antreprenorul.

Compania lui Călin este singura din Moldova care produce caserole de carton pentru fructe, care pot fi personalizate. Echipamentul, necesar pentru realizarea acestora, a fost achiziționat în cadrul unui proiect finanțat de Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare. Călin Harti are planuri mari de viitor, așa că nu ratează nicio posibilitate de a optimiza procesul de muncă și a extinde gama de produse.

„Recent, am aplicat la un nou proiect cofinanțat de UE, în baza căruia ar urma să procur prese hidraulice, așa încât resturile din procesul de producție să nu fie aruncate, dar refolosite. Este vorba despre un program de ecologizare, implementat de către ODIMM în scopul promovării, susținerii și dezvoltării întreprinderilor de a adopta practici de ecologizare a proceselor de producere și prestare a serviciilor”, subliniază Călin Harti.

La fabrică muncesc 26 de oameni. Unul dintre ei este Iurie Ciubuc, care lucrează aici cot la cot cu soția sa. Anii petrecuți peste hotare l-au învățat să aprecieze și mai mult oportunitățile de a munci acasă și de a fi alături de copii.

„Am lucrat câțiva ani la Moscova, dar m-am oprit acasă, deoarece și aici avem posibilitatea de a lucra, de a face un ban.Viața și așa este scurtă și aș vrea să stăm mai mult aproape unul de celălalt. Avem trei copii care trebuiesc crescuți și învățați”, spune Iurie Ciubuc.

Caserolele, cutiile, pungile și pachetele reciclabile și biodegradabile sunt o soluție pentru alți producători care trebuie să se adapteze, după ce Republica Moldova a ajustat legislația la prevederile Acordului de Asociere și Acordului privind Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător și a interzis sacoșele din plastic.

„Familia și țara mă inspiră să rămân acasă și să nu plec. Cred că așa este corect. Sunt diverse programe, proiecte și chiar îi îndemn pe toți să aibă curajul să aplice și să-și transforme visul în realitate, așa cum am procedat și eu”, afirmă antreprenorul.

Mai multe studii demonstrează că pungile din plastic se descompun între 10 și 20 de ani, dar unele pot rezista chiar și o mie de ani, în timp ce ambalajele din carton sau hârtie dispar de pe fața Planetei între șase săptămâni și trei luni. Fii conștient, înlocuiește caserolele și pachetele din plastic cu cele din carton!

Acest material este produs în cadrul Campaniei „Descoperă Echipa Europa”, realizată cu suportul financiar al Uniunii Europene de către proiectul „Comunicare strategică și suport pentru mass-media în Republica Moldova”. Conținutul acestuia reprezintă responsabilitatea exclusivă a proiectului și nu reflectă în mod neapărat viziunea Uniunii Europene.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Andrei Mardari / NewsMaker

Datoria externă a țării depășește 10 miliarde de euro

Datoria externă a Republicii Moldova a ajuns la 10,11 miliarde de euro la 31 decembrie 2025, în creștere cu 2,4% față de anul precedent, potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei, citate de IPN. Deși suma a crescut, datoria externă a reprezentat 56% din PIB, cu 2,7 puncte procentuale mai puțin decât la sfârșitul anului 2024.

Cea mai mare parte — 75%, adică 7,578 miliarde de euro — sunt împrumuturi pe termen lung, iar restul de 25%, respectiv 2,531 miliarde de euro, sunt datorii pe termen scurt.

Cel mai mare creditor al Moldovei rămâne Fondul Monetar Internațional, căruia țara îi datorează 1,275 miliarde de euro, adică 27% din datoria externă publică. Pe locul doi se află Banca Mondială cu 1,221 miliarde de euro (26%), urmată de Comisia Europeană cu 715 milioane de euro (15%), Banca Europeană pentru Investiții cu 486 milioane de euro (10%) și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare cu 366 milioane de euro (8%).


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Ministrul Mediului, după inspecție pe Nistru: poluantul s-a redus în amonte de baraje

Substanțele petroliere de pe Nistru s-au diminuat semnificativ în dimineața zilei de 4 aprilie în amonte de barajele instalate, comparativ cu seara precedentă. Anunțul a fost făcut de ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, după o inspecție la Arionești, raionul Dondușeni. Potrivit acestuia, începând cu ora 03:00, au fost aduse materiale suplimentare și mobilizate echipe adiționale. Specialiștii ANSP și ai Agenției de Mediu continuă prelevările de probe pentru monitorizarea calității apei.

„Rămânem precauți și vom asigura prezența echipelor în teren până la eliminarea oricărui risc. Totodată, rămânem în contact permanent cu autoritățile din Ucraina pentru un schimb eficient de informații și coordonarea acțiunilor transfrontaliere”, a declarat Hajder.

Ministrul a precizat că noile pete de poluare sunt cauzate de creșterea nivelului apei, determinată de precipitații și deversări din lacurile de acumulare.

Pe 3 aprilie, Centrul Național de Management al Crizelor a fost convocat în ședință de urgență la indicația prim-ministrului, după ce Ministerul Mediului semnalase un nou val de pete petroliere în zona podului de la Unguri, raionul Ocnița. Ucraina transmisese în prealabil informații preventive despre un posibil nou val, iar autoritățile ucrainene inițiaseră deja intervenții pe segmentul lor. La acel moment, pelicula de produse petroliere nu depășise barajele instalate, iar în zona Otaci nu era atestată prezența unor pete de poluare. Autoritățile au exclus instituirea unei stări de alertă sau impunerea unor restricții privind utilizarea apei, acționând însă în regim de maximă mobilizare pentru 24–72 de ore.

Printre măsurile anunțate s-au numărat consolidarea și extinderea barajelor antipoluare, instalarea unor noi puncte de retenție, suplimentarea materialelor absorbante, monitorizarea cu drone în zona de frontieră și prelevări de probe de două ori pe zi.

Moldova dispune în prezent de 22 de filtre absorbante funcționale, iar stațiile de captare sunt protejate cu câte patru filtre fiecare.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

VIDEO Deputații au experimentat pe propria piele cum trăiesc persoanele cu autism

În Moldova persistă un deficit acut de specialiști pentru lucrul cu copiii cu tulburări din spectrul autismului, în special în regiuni. Potrivit deputatei PAS Marina Morozova, inițiativa de a deschide un centru de intervenție timpurie la Drochia se lovește de lipsa cadrelor.

De Ziua Internațională de Conștientizare a Autismului, deputații Parlamentului au participat la un experiment pentru a înțelege mai bine dificultățile cu care se confruntă zilnic persoanele cu TSA. Cu căști, ochelari speciali și expuși unor stimuli senzoriali puternici, aceștia au îndeplinit sarcini simple — de exemplu, să scrie un cuvânt sau să coloreze un desen. În practică, acest lucru s-a dovedit dificil.

Potrivit datelor oficiale, tulburările din spectrul autismului sunt diagnosticate în Moldova la aproximativ un copil din 100–150. În țară funcționează un centru de diagnostic pentru aceste afecțiuni, care face parte din Centrul Republican de Reabilitare a Copiilor și a fost deschis în septembrie 2024.

Alertă de minare pe Aeroportul Internațional „Eugen Doga” din Chișinău. Pasagerii, evacuați

Actualizare: Alerta de la Aeroportul „Eugen Doga” nu s-a confirmat. Verificările efectuate de echipele specializate au fost finalizate, iar alerta de securitate semnalată vineri la Aeroportul Internațional „Eugen Doga” din Chișinău nu s-a confirmat, au anunțat Poliția de Frontieră și administrația aeroportului.

Activitatea a fost reluată în regim normal, iar pasagerii își pot continua deplasările. Poliția de Frontieră, în cooperare cu structurile de securitate, continuă să aplice măsuri de prevenire a situațiilor care ar putea pune în pericol siguranța cetățenilor.

Știrea inițială:

Pe Aeroportul Internațional „Eugen Doga” din Chișinău a fost anunțată o alertă de minare. Polițiștii de frontieră au evacuat pasagerii și personalul din aeroport, iar la fața locului s-au deplasat subdiviziunile specializate ale MAI.

Procedura de înregistrare a fost suspendată, iar zborurile planificate pot suferi modificări. Poliția de Frontieră recomandă călătorilor să verifice statutul zborului pe panoul online al aeroportului.

„Recomandăm călătorilor care au un zbor planificat pentru ziua de astăzi să verifice statutul zborului pe panoul online al aeroportului. Mizăm pe înțelegerea dumneavoastră și vă îndemnăm la calm. Revenim cu detalii”, a comunicat instituția.

Procedura de check-in a fost suspendată, iar zborurile planificate pot suferi modificări. Aeroportul cooperează cu autoritățile competente pentru reluarea operațiunilor cât mai curând posibil. Pasagerii sunt îndemnați să consulte statutul zborurilor pe panoul online al aeroportului, airport.md.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Procuratura Generală confirmă că a suspendat extrădarea unui cetățean străin până la o hotărâre definitivă a CtEDO

Republica Moldova nu va extrăda un cetățean al Tadjikistanului către țara sa de origine până când Curtea Europeană a Drepturilor Omului nu va pronunța o decizie definitivă în cauza respectivă. Informația a fost comunicată de către Procuratura Generală într-un răspuns oferit pentru NewsMaker. CtEDO emisese pe 20 martie o măsură provizorie prin care a solicitat Republicii Moldova să suspende extrădarea, invocând riscul unor consecințe iremediabile pentru persoana în cauză. Bărbatul fusese arestat în iunie 2025 la cererea Tadjikistanului, care îl urmărește penal pentru trafic de droguri în proporții deosebit de mari.

Potrivit Procuraturii Generale, cetățeanul tadjik a fost reținut pe teritoriul Moldovei ca fiind în căutare internațională, la solicitarea autorităților de la Dușanbe, pentru trafic ilegal de droguri în scop de înstrăinare, săvârșit de mai multe persoane, în proporții deosebit de mari. Cererea de extrădare a fost recepționată de Procuratura Generală a Moldovei pe 7 iulie 2025, în baza Convenției CSI privind asistența juridică.

„Urmare a examinării cererii de extrădare, Procuratura Generală a Republicii Moldova a decis, în temeiul art. 544 alin. (6) CPP al RM înaintarea în Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, a demersului de extrădare a numitului. Prin încheierea din 26 septembrie 2025, Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana a admis cererea de extrădare, apreciind-o ca întemeiată și reținând că toate condițiile legale și convenționale pentru admiterea demersului de extrădare sunt întrunite. Prin decizia Colegiului Penal al Curții de Apel Centru din 13 martie 2026, încheierea a fost menținută fără modificări”, a comunicat instituția pentru NM.

Procuratura a precizat că cererea depusă de persoana vizată la CtEDO nu a fost încă comunicată Curții, iar decizia din 20 martie reprezintă o măsură provizorie — autoritățile moldovenești urmând să aștepte pronunțarea unei hotărâri definitive înainte de a lua orice decizie privind predarea.

„Prin scrisoarea Direcției agent guvernamental din cadrul Ministerul Justiție din 23 martie 2026, Procuratura Generală a fost informată cu privire la faptul că, la data de 20 martie 2026, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a emis o Decizie prin care, în conformitate cu prevederile articolului 39 din Regulamentul Curții, a indicat Guvernului Republicii Moldova să nu procedeze la extrădarea unei persoane către un stat din cadrul CSI. Menționăm că cererea depusă de persoana vizată nu a fost încă comunicată Curții, iar decizia din 20 martie 2026 reprezintă o măsură provizorie. În vederea respectării acestei decizii, autoritățile competente vor dispune asupra posibilității predării persoanei solicitate pentru extrădare, doar după pronunțarea unei decizii definitive de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauza respectivă”, a adăugat Procuratura Generală.

Cazul a devenit public pe 23 martie, când avocatul Victor Munteanu, care îl reprezintă pe reclamant, a anunțat decizia CtEDO. Munteanu a invocat riscul de tortură și absența garanțiilor judiciare în Tadjikistan, menționând că Moldova nu dispune de ambasadă în această țară pentru a verifica respectarea angajamentelor asumate de autoritățile tadjike. Avocatul a avertizat că nerespectarea deciziei Curții ar putea repeta scenariul extrădării profesorilor turci — un episod care a atras critici internaționale la adresa Moldovei. Bărbatul se află în prezent în detenție la Penitenciarul nr. 13.

***

Tadjikistanul figurează în raportul Amnesty International 2025 ca un stat unde tortura și relele tratamente rămân practici răspândite, iar accesul organizațiilor internaționale la informații despre situația drepturilor omului este sever limitat.

Persecuția disidenților este sistematică: activiști, jurnaliști independenți și critici ai guvernului — inclusiv cei aflați în exil — sunt vizați prin intimidare și urmăriri penale cu motivație politică. Libertatea de asociere și de întrunire pașnică sunt suprimate, iar procesele se desfășoară frecvent cu ușile închise, inclusiv pe acuzații de terorism și extremism.

Raportul documentează cazul lui Bilol Kurbonaliyev, deportat din Germania în 2023 și condamnat în februarie 2024 la 10 ani de închisoare pentru presupusa afiliere la mișcarea de opoziție Grupul 24, interzisă arbitrar. Un alt caz, cel al lui Sulaimon Jobirov, returnat forțat din Rusia în aprilie, s-a soldat cu o condamnare la șase ani pentru acuzații similare.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: