tv8.md

„Cineva încearcă să arunce o umbră asupra activității comisiei Pre-vetting”. Reacții la dosarul penal în care e vizat membrul CSM susținut de PAS

Scandalul din jurul Consiliului Superior al Magistraturii nu s-a lăsat fără reacții, la Chișinău. Parlamentari, instituții ale statului și reprezentanți ai sistemului justiției au reacționat, după ce s-a adeverit că Iulian Muntean, numit recent de Parlament în funcția de membru al CSM, a fost acuzat în 2018 de corupție, dosarul fiind și astăzi pe rol. Asta deși Muntean a fost supus testului integrității, pe care l-a trecut cu brio, potrivit Comisiei Pre-Vetting. În timp ce unii au cerut ca cei care au admis această situație să fie trași la răspundere, alții au cerut mai multă claritate din partea instituțiilor statului pe acest caz.

Într-o reacție pe Facebook, deputatul PAS Vasile Grădinaru s-a întrebat de ce informația privind existența unui dosar penal pe numele lui Muntean nu a fost făcută publică anterior, până la numirea acestuia în funcție, dar abia acum. Politicianul susține că cineva ar încearca „din răsputeri să arunce o umbră” asupra activității comisiei Pre-vetting, dar și asupra credibilității noului CSM dintr-un singur motiv –  „simplu – sunt mulți din cei care nu vor vetting….”.

„Aștept o luare de poziție demnă de un membru CSM din partea dlui. Muntean. Totodată, persoanele din cadrul instituțiilor statului care se fac de vină pentru necomunicarea acestei informații către comisie, vor trebui și ele să răspundă. (…) Vom analiza cazul respectiv și imediat ce vom avea răspuns la toate întrebările, le vom comunica”, a precizat Grădinaru.

Scandalul iscat în jurul CSM a fost comentat, inclusiv, de reprezentanții sistemului de justiție din Moldova. Avocatul Promo-LEX, Vadim Vieru, a menționat într-o postare pe Facebook că Comisia Pre-Vetting ar trebui să clarifice toate detaliile legate de procesul de pre-vetting al lui Iulian Muntean, care are calitatea procesuală de învinuit într-o cauză penală. „Nu îmi pare atât de grav statutul de învinuit, având în vedere „calitatea” dosarelor de la CNA și PA, dar e mai grav dacă această informație nu a fost comunicată de CNA comisiei sau a fost ascunsă de actualul membru CSM”, a scris Vieru.

Calitatea Vettingului a fost contestată, pe de altă parte, de judecătoarea Marina Rusu. Magistrata a întrebat, public, jurnaliștii dar și juriștii ce părere au despre pre-vetting: „(…) care nu a putut să afle informații despre un dosar penal care nu este clasat, sau care, probabil având totuși informații despre dosarul în care figurează candidatul, a apreciat acest dosar penal ca un motiv insuficient pentru a genera dubii rezonabile privind corespunderea lui cu criteriile de integritate? Sau poate voi aveți mai multe variante cum a fost posibil așa ceva, sau ce de fapt se întâmplă?”, s-a întrebat Marina Rusu, judecătoare în cadrul Judecătoriei Cahul.

Pe de altă parte, magistrata Victoria Sănduță a vrut să știe ce a declarat Iulian Muntean în chestionarul Comisiei Pre-Vetting la rubrica dacă a avut sau nu vreun dosar/acuzație penală. Judecătoarea a criticat reacția membrului CSM, după ce s-a iscat acest scandal, în care a declarat că dosarul penal i-ar fi fost „fabricat” de regimul Plahotniuc pentru a-l intimida și că nu mai știe nimic de acest dosar de cinci ani.

„Adică fiind ditamai membru CSM, pus să decizi soarta justiției din Republica Moldova, vrei să ne convingi că fiind jurist profesionist, ditamai doctor în drept ați stat liniștit și nu v-ați interesat de soarta unei învinuiri penale la adresa dvs.?! Chiar ne credeți de proști pe toți?! (…) Și bun, după ce Plahotniuc a fugit din țară, din 2019, de atunci când Procuratura este în mâini „reformate”, tot nu v-ați interesat de soarta dosarului penal pe numele dvs.”, s-a întrebat Victoria Sănduță, judecătoare în cadrul Judecătoriei Chișinău.

Cazul a fost comentat și de experta anticorupție Cristina Ciubotaru, care a deținut anterior funcția de șef adjunct al CNA.

„Iulian Muntean, profesor ASEM, propus de majoritatea parlamentară pentru funcția de membru CSM, duce azi făclia integrității în întunericul justiției corupte, dar și greul unei învinuiri care i-a fost înaintată pentru acte de corupție. În acest efort neomenesc o mână de ajutor nesperat îi este generos întinsă de Ion Guzun și Olesea Stamate. Comisia Pre-Vetting l-a verificat riguros și a constatat că în privința acestuia nu există suspiciuni rezonabile privind comiterea actelor de corupție. Raportor din partea Comisiei asupra acestui candidat a fost Nadejda Hriptievschi, colegă de ONG a unui alt membru CSM propus de majoritatea parlamentară, Ion Guzun”, a scris Ciubotaru.

Pe 20 septembrie, portalul Realitatea a anunțat, în exclusivitate, că Iulian Muntean, desemnat recent de Parlament în funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) după ce a trecut testul integrității, este cercetat penal într-un dosar pe fapte de corupție. Informația a fost confirmată pentru NM de Procuratura Anticorupție (PA), care a precizat că Muntean a fost pus sub învinuire pe 3 septembrie 2018. El este acuzat că, în perioada 2017-2018, activând în calitate de lector universitar în cadrul Academiei de Studii Economice din Moldova (ASEM), conform înțelegerilor cu alte persoane, a apreciat mai mulți studenți din cadrul ASEM cu note favorabile acestora la mai multe discipline, pentru care a pretins, acceptat și primit mijloace bănești ce nu i se cuvin, prin intermediul altor persoane, investigate în aceeași cauză penală.

Muntean, Parlamentul, Comisia Pre-Vetting și CNA reacționează

Într-o reacție, Iulian Muntean a spus că dosarul penal i-ar fi fost „fabricat” de regimul Plahotniuc pentru a-l intimida. Mai mult, membrul CSM a declarat că nu intenționează să demisioneze din funcție.

Deputata Partidului Acțiune și Solidaritate Olesea Stamate, președintă a Comisiei juridice, numiri și imunități, în contextul informației că membrul CSM Iulian Muntean este cercetat pentru corupție, a spus că „această acuzație este una gravă” și cazul respectiv va fi analizat.

Comisia Pre-Vetting a declarat că „pe parcursul procesului de evaluare nu a fost informată despre investigații sau proceduri penale în care ar fi fost vizat Iulian Muntean” și că „nimic nu împiedica Procuratura Anticorupție sau alte instituții publice și persoane fizice să informeze Comisia”. Prin urmare, Comisia a anunțat că „va sesiza autoritățile responsabile în legătură cu aparenta omisiune” și că a primit deja de la Centrul Național Anticorupție o informație cu privire la acest subiect.

La rândul său, CNA a declarat că ar fi aflat despre dosarul în care figurează Muntean aba pe 19 septembrie 2023 și că a „informat imediat” Comisia Pre-vetting. „CNA a confirmat Comisiei Pre-Vetting calitatea de învinuit al membrului CSM, Iulian Muntean, pe cauza penală, inclusiv și faptul că aceste date nu au fost posibil de identificat anterior din motivul lipsei punerii la evidență a acestei ordonanțe în Registrul de Informații Criminalistice și Criminologice al Serviciului Tehnologii Informaționale al MAI”.

***

Iulian Muntean au fost numit pe 7 septembrie 2023 de Parlament în funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii pentru un mandat de șase ani. Candidatura lui Muntean a fost susținută cu voturile a 62 de deputați.

Iulian Muntean este avocat. Anterior a fost lector universitar la mai multe instituții de învățământ superior din Republica Moldova – Universitatea de Stat din Moldova, Academia de Studii Economice din Moldova, Universitatea Tehnică a Moldovei.

Mai precizăm că Iulian Muntean a promovat evaluarea Comisiei Pre-Vetting.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

screenshot

„Să ne gândim că rudele noastre lucrează în alte țări”. Sandu, despre lucrătorii străini care vin în Moldova

Moldova are deficit de forță de muncă. Chiar dacă există oameni din alte țări decât UE care au venit să muncească, salariile nu sunt suficient de mari pentru a genera valuri de migrație. Declarațiile au fost făcute de președinta Maia Sandu, în contextul discuțiilor despre lucrătorii străini. Șefa statului a adăugat că autoritățile își doresc în primul rând ca moldovenii să lucreze acasă, însă acolo unde nu este suficientă forță de muncă, aceasta trebuie asigurată în mod controlat. „Trebuie să ne gândim că rudele noastre lucrează în alte țări și noi vrem să fie tratate cu respect, iar noi aici acasă nu putem să dăm dovadă de puțină atitudine pozitivă și corectă”, a adăugat șefa statului.

„Avem deficit de forță de muncă în R. Moldova, deci asta este clar. (…) Acum, forță de muncă există, dar ea nu e interesată dintr-un motiv sau altul, pentru că salariile nu sunt suficient de mari, pe potriva așteptărilor lor sau, mă rog, din alte motive”, a declarat șefa statului, la ediția din 30 mai a emisiunii sale online „Jurnal politic”. Maia Sandu a spus că „de la această discuție în care recunoaștem că avem un deficit de forță de muncă și până la a ne speria că vine un mare val de migranți peste R. Moldova, este o distanță foarte mare”.

Președinta a declarat că Moldova a deschis piața pentru cetățenii UE. „Și e normal să fie așa, pentru că sute de mii de moldoveni lucrează în Uniunea Europeană. (…) Ca moldovenii noștri să lucreze în Uniunea Europeană e ok, dar dacă să vrea să vină… și crede-mă că nu rup ușa cetățenii UE să vină să lucreze în R. Moldova”, a menționat șefa statului.

Maia Sandu a adăugat că „există și oameni din alte țări decât UE care au venit să muncească aici, dar asta nu înseamnă că e un proces necontrolat, că oricine din orice colț al lumii vine în R. Moldova să lucreze”. „Există proceduri, instituții ale statului care verifică foarte riguros. (…) Deci, nu există un pericol major și nici salariile în R. Moldova nu sunt atât de mari încât să vedem aceste valuri de migrații care vin pentru Moldova”, a declarat președinta.

Potrivit șefei statului, „pe de o parte trebuie să vedem cum reducem impedimentele ca mai mulți moldoveni să se angajeze”. „Sigur că noi ne dorim, în primul rând, moldovenii să lucreze, să aibă locuri de muncă aici, acasă. Dar acolo unde nu se rezolvă problema cu moldoveni cred că trebuie să, așa cum am zis, controlat, dar să putem să avem forță de muncă suficientă”, a spus Maia Sandu.

„Trebuie să ne gândim că rudele noastre lucrează în alte țări și noi vrem ca rudele noastre care lucrează peste hotare, pentru că avem un milion de oameni care lucrează peste hotare, să fie tratate cu respect, iar noi aici acasă nu putem să dăm dovadă de puțină atitudine pozitivă și corectă. Repet, oamenii aceștia nu sunt aici să ne ia nouă bucățica de pâine, ei muncesc pentru ceea ce obțin și, în multe cazuri, sunt de acord să lucreze pentru un salariu mai mic decât salariul pentru care suntem noi gata să lucrăm aici”, a conchis Maia Sandu.

***

Amintim că, pe 4 mai 2026, ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Eugen Osmochescu, declara că Republica Moldova este sub nivelul minim al productivității din Uniunea Europeană la toate capitolele. „Ca să ajungem la minimul productivității Uniunii Europene, noi avem nevoie de 300 de mii de oameni. (…) Eu personal, sunt de părere că trebuie să facem import de forțe de muncă”, adăuga oficialul. 

Ulterior, pentru NewsMaker, Osmochescu a spus că Moldova are nevoie de aproximativ 100 de mii de muncitori migranți.

Mai târziu, pe 20 mai, oficialul a declarat că nu a vorbit niciodată despre necesitatea de import a 300 de mii de oameni, ci de maximum posibil pe care țara îl poate include în cifrele sale – de circa 100 de mii. Ministrul a menționat că a venit cu precizări pentru a „liniști spiritele din Republica Moldova”, după ce a auzit mai multe discuții la acest subiect.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: