tv8.md

„Cineva încearcă să arunce o umbră asupra activității comisiei Pre-vetting”. Reacții la dosarul penal în care e vizat membrul CSM susținut de PAS

Scandalul din jurul Consiliului Superior al Magistraturii nu s-a lăsat fără reacții, la Chișinău. Parlamentari, instituții ale statului și reprezentanți ai sistemului justiției au reacționat, după ce s-a adeverit că Iulian Muntean, numit recent de Parlament în funcția de membru al CSM, a fost acuzat în 2018 de corupție, dosarul fiind și astăzi pe rol. Asta deși Muntean a fost supus testului integrității, pe care l-a trecut cu brio, potrivit Comisiei Pre-Vetting. În timp ce unii au cerut ca cei care au admis această situație să fie trași la răspundere, alții au cerut mai multă claritate din partea instituțiilor statului pe acest caz.

Într-o reacție pe Facebook, deputatul PAS Vasile Grădinaru s-a întrebat de ce informația privind existența unui dosar penal pe numele lui Muntean nu a fost făcută publică anterior, până la numirea acestuia în funcție, dar abia acum. Politicianul susține că cineva ar încearca „din răsputeri să arunce o umbră” asupra activității comisiei Pre-vetting, dar și asupra credibilității noului CSM dintr-un singur motiv –  „simplu – sunt mulți din cei care nu vor vetting….”.

„Aștept o luare de poziție demnă de un membru CSM din partea dlui. Muntean. Totodată, persoanele din cadrul instituțiilor statului care se fac de vină pentru necomunicarea acestei informații către comisie, vor trebui și ele să răspundă. (…) Vom analiza cazul respectiv și imediat ce vom avea răspuns la toate întrebările, le vom comunica”, a precizat Grădinaru.

Scandalul iscat în jurul CSM a fost comentat, inclusiv, de reprezentanții sistemului de justiție din Moldova. Avocatul Promo-LEX, Vadim Vieru, a menționat într-o postare pe Facebook că Comisia Pre-Vetting ar trebui să clarifice toate detaliile legate de procesul de pre-vetting al lui Iulian Muntean, care are calitatea procesuală de învinuit într-o cauză penală. „Nu îmi pare atât de grav statutul de învinuit, având în vedere „calitatea” dosarelor de la CNA și PA, dar e mai grav dacă această informație nu a fost comunicată de CNA comisiei sau a fost ascunsă de actualul membru CSM”, a scris Vieru.

Calitatea Vettingului a fost contestată, pe de altă parte, de judecătoarea Marina Rusu. Magistrata a întrebat, public, jurnaliștii dar și juriștii ce părere au despre pre-vetting: „(…) care nu a putut să afle informații despre un dosar penal care nu este clasat, sau care, probabil având totuși informații despre dosarul în care figurează candidatul, a apreciat acest dosar penal ca un motiv insuficient pentru a genera dubii rezonabile privind corespunderea lui cu criteriile de integritate? Sau poate voi aveți mai multe variante cum a fost posibil așa ceva, sau ce de fapt se întâmplă?”, s-a întrebat Marina Rusu, judecătoare în cadrul Judecătoriei Cahul.

Pe de altă parte, magistrata Victoria Sănduță a vrut să știe ce a declarat Iulian Muntean în chestionarul Comisiei Pre-Vetting la rubrica dacă a avut sau nu vreun dosar/acuzație penală. Judecătoarea a criticat reacția membrului CSM, după ce s-a iscat acest scandal, în care a declarat că dosarul penal i-ar fi fost „fabricat” de regimul Plahotniuc pentru a-l intimida și că nu mai știe nimic de acest dosar de cinci ani.

„Adică fiind ditamai membru CSM, pus să decizi soarta justiției din Republica Moldova, vrei să ne convingi că fiind jurist profesionist, ditamai doctor în drept ați stat liniștit și nu v-ați interesat de soarta unei învinuiri penale la adresa dvs.?! Chiar ne credeți de proști pe toți?! (…) Și bun, după ce Plahotniuc a fugit din țară, din 2019, de atunci când Procuratura este în mâini „reformate”, tot nu v-ați interesat de soarta dosarului penal pe numele dvs.”, s-a întrebat Victoria Sănduță, judecătoare în cadrul Judecătoriei Chișinău.

Cazul a fost comentat și de experta anticorupție Cristina Ciubotaru, care a deținut anterior funcția de șef adjunct al CNA.

„Iulian Muntean, profesor ASEM, propus de majoritatea parlamentară pentru funcția de membru CSM, duce azi făclia integrității în întunericul justiției corupte, dar și greul unei învinuiri care i-a fost înaintată pentru acte de corupție. În acest efort neomenesc o mână de ajutor nesperat îi este generos întinsă de Ion Guzun și Olesea Stamate. Comisia Pre-Vetting l-a verificat riguros și a constatat că în privința acestuia nu există suspiciuni rezonabile privind comiterea actelor de corupție. Raportor din partea Comisiei asupra acestui candidat a fost Nadejda Hriptievschi, colegă de ONG a unui alt membru CSM propus de majoritatea parlamentară, Ion Guzun”, a scris Ciubotaru.

Pe 20 septembrie, portalul Realitatea a anunțat, în exclusivitate, că Iulian Muntean, desemnat recent de Parlament în funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) după ce a trecut testul integrității, este cercetat penal într-un dosar pe fapte de corupție. Informația a fost confirmată pentru NM de Procuratura Anticorupție (PA), care a precizat că Muntean a fost pus sub învinuire pe 3 septembrie 2018. El este acuzat că, în perioada 2017-2018, activând în calitate de lector universitar în cadrul Academiei de Studii Economice din Moldova (ASEM), conform înțelegerilor cu alte persoane, a apreciat mai mulți studenți din cadrul ASEM cu note favorabile acestora la mai multe discipline, pentru care a pretins, acceptat și primit mijloace bănești ce nu i se cuvin, prin intermediul altor persoane, investigate în aceeași cauză penală.

Muntean, Parlamentul, Comisia Pre-Vetting și CNA reacționează

Într-o reacție, Iulian Muntean a spus că dosarul penal i-ar fi fost „fabricat” de regimul Plahotniuc pentru a-l intimida. Mai mult, membrul CSM a declarat că nu intenționează să demisioneze din funcție.

Deputata Partidului Acțiune și Solidaritate Olesea Stamate, președintă a Comisiei juridice, numiri și imunități, în contextul informației că membrul CSM Iulian Muntean este cercetat pentru corupție, a spus că „această acuzație este una gravă” și cazul respectiv va fi analizat.

Comisia Pre-Vetting a declarat că „pe parcursul procesului de evaluare nu a fost informată despre investigații sau proceduri penale în care ar fi fost vizat Iulian Muntean” și că „nimic nu împiedica Procuratura Anticorupție sau alte instituții publice și persoane fizice să informeze Comisia”. Prin urmare, Comisia a anunțat că „va sesiza autoritățile responsabile în legătură cu aparenta omisiune” și că a primit deja de la Centrul Național Anticorupție o informație cu privire la acest subiect.

La rândul său, CNA a declarat că ar fi aflat despre dosarul în care figurează Muntean aba pe 19 septembrie 2023 și că a „informat imediat” Comisia Pre-vetting. „CNA a confirmat Comisiei Pre-Vetting calitatea de învinuit al membrului CSM, Iulian Muntean, pe cauza penală, inclusiv și faptul că aceste date nu au fost posibil de identificat anterior din motivul lipsei punerii la evidență a acestei ordonanțe în Registrul de Informații Criminalistice și Criminologice al Serviciului Tehnologii Informaționale al MAI”.

***

Iulian Muntean au fost numit pe 7 septembrie 2023 de Parlament în funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii pentru un mandat de șase ani. Candidatura lui Muntean a fost susținută cu voturile a 62 de deputați.

Iulian Muntean este avocat. Anterior a fost lector universitar la mai multe instituții de învățământ superior din Republica Moldova – Universitatea de Stat din Moldova, Academia de Studii Economice din Moldova, Universitatea Tehnică a Moldovei.

Mai precizăm că Iulian Muntean a promovat evaluarea Comisiei Pre-Vetting.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Inquam Photos / Octav Ganea

Congresul PNL: Bolojan, reales președinte. Se cere demisia a 5 membri, inclusiv Adrian Veștea

Ilie Bolojan a fost reales președinte al Partidului Naţional Liberal (PNL). Decizia a fost luată pe 21 iunie, în cadrul Congresului Extraordinar al partidului. Totodată, au fost adoptate două hotărâri, printre care „reconfirmarea poziției PNL de a nu mai face coaliție cu PSD, precum și excluderea din partid a acelor membri ai PNL care ar vota, susține sau participa la crearea unui guvern cu PSD”. O altă hotărâre prevede solicitarea demisiei din partid a unor membri, printre care Adrian Veștea. Anunțul a fost făcut de reprezentanții PNL.

Potrivit PNL, Congresul l-a reales pe Ilie Bolojan în funcția de președinte al partidului cu 1 769 de voturi, reprezentând 96% din voturile exprimate de delegați. Partidul a precizat că Bolojan a fost ales pe baza moțiunii „Modernizare cu Rădăcini”, împreună cu o echipă din care fac parte: Dan Motreanu (prim-vicepreședinte), Robert Sighiartău (secretar general), Mircea Abrudean, Oana Gheorghiu, Gabriela Horga, Alexandru Muraru, Siegfried Mureșan, Dragoș Pîslaru, Ioan Popa și Florin Roman (vicepreședinți). 

„Cel mai important lucru pe care l-a demonstrat partidul nostru este că se poate guverna și altfel în România: se poate guverna cu respect pentru banul public, se poate guverna fără aroganță, se poate guverna spunându-le oamenilor adevărul, se poate guverna stabilind reguli care sunt valabile pentru toată lumea, iar banul public, adunat din munca grea a celor care muncesc zi de zi în companiile și fabricile din România, să nu fie risipit”, a afirmat Bolojan în discursul său din fața Congresului Extraordinar.

El a afirmat că „PNL este de partea bună a istoriei” și a propus liberalilor „un nou drum, bazat pe valorile liberale”. „Eu vă propun reconstrucția unui partid demn, curajos, principial, care să recâștige încrederea românilor și, odată reconstruit, el însuși să fie o forță de reconstrucție a României. (…) Vom reveni la guvernare, dar nu prin compromis, nu suportând minciuni și decontând fuga de răspundere a altora. Vom reveni la guvernare ca un partid mare, care pune cu adevărat în aplicare proiectul său pentru România puternică, modernă și prosperă”, a declarat Bolojan.

Potrivit PNL, Congresul Extraordinar a adoptat două hotărâri. „Prima hotărâre reconfirmă poziția PNL de a nu mai face coaliție cu PSD, precum și excluderea din partid a acelor membri ai PNL care ar vota, susține sau participa la crearea unui guvern cu PSD. A doua hotărâre solicită demisia din partid a domnilor Lucian Bode, Rareș Bogdan, Adrian Veștea și Hubert Thuma, precum și a doamnei Alina Gorghiu, urmând ca, în cazul neprezentării demisiilor până pe 22 iunie 2026, ora 12, să fie demarate procedurile de excludere”, a adăugat partidul.

Totodată, potrivit partidului, a fost modificat statutul PNL „pentru a se introduce formula moțiunilor în privința candidaturilor în cadrul congresului, pentru a se crea Biroul Permanent Național ca principală structură internă de conducere a PNL și pentru a se întări disciplina de partid”.

***

Amintim că România nu mai are Guvern cu puteri depline după ce, pe 5 mai, Ilie Bolojan și cabinetul său de miniștri au fost demiși printr-o moțiune de cenzură depusă de Partidul Social Democrat (PSD) și Alianța pentru Unirea Românilor (AUR). PSD a făcut parte din coaliția de guvernare condusă de Bolojan, însă în aprilie i-a retras sprijinul politic, invocând nemulțumiri față de măsurile de austeritate și politicile de reducere a deficitului bugetar. După ce Bolojan a refuzat să demisioneze, social-democrații și-au retras miniștrii din Executiv și, ulterior, au depus, împreună cu AUR, moțiunea de cenzură care a dus la căderea Guvernului.

În prezent, Cabinetul Bolojan exercită atribuții interimare până la învestirea unui nou executiv.

Pe 4 iunie, Nicușor Dan l-a desemnat pe Eugen Tomac, europarlamentar și consilierul său onorific pentru relația cu românii de pretutindeni, să formeze Guvernul. Partidul Național Liberal a declarat că nu va susține un cabinet de miniștri condus de Eugen Tomac și a subliniat că PSD ar trebui să-și asume formarea Executivului, după ce a dărâmat Guvernul Bolojan.

Pe 14 iunie, Nicușor Dan a anunțat că Eugen Tomac și-a depus mandatul de premier desemnat al României. Totodată, a anunțat nominalizarea lui Adrian Veștea, membru al PNL, pentru funcția de premier. După anunțul noii nominalizări, Ilie Bolojan, liderul PNL și prim-ministru interimar, a declarat că Nicușor Dan nu a informat formațiunea în prealabil despre intenția de a-l desemna pe Adrian Veștea pentru funcția de premier. Tot atunci a anunțat că, în perioada „imediat următoare”, PNL va organiza o ședință a Biroului Politic Național pentru a lua o hotărâre oficială.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: