socialiștii.md

„Competențe pentru Guvern de a aproba decizii în regim secret”. Batrîncea a contestat la CC două legi. Reacția PAS

Președintele fracțiunii Blocului Comuniștilor și Socialiștilor, Vlad Bătrîncea, a depus pe 16 august la Curtea Constituțională două sesizări prin care a contestat Legea Guvernului și noul regulament al Executivului, dar și Legea privatizării și deetatizării. Vlad Bătrîncea a declarat că, în urma modificărilor aduse acestor legi, Guvernul a obținut instrumente suplimentare pentru gestionarea stării de urgență, care permit adoptarea de decizii protocolare fără dezbateri publice și fără a fi publicate oficial, ceea ce contravine Constituției Republicii Moldova. De cealaltă parte, deputatul PAS, Radu Marian, a declarat pentru NewsMaker că sesizările depuse sunt mai degrabă acțiuni politice, deoarece deputații majorității parlamentare ar fi respectat procedurile.

Potrivit deputatului socialist, amendamentele la Legea Guvernului, adoptate de majoritatea parlamentară PAS în două lecturi, permit puterii executive să adopte hotărâri protocolare, ceea ce nu este prevăzut în Constituția Republicii Moldova. Mai exact, Bătrîncea susține că Guvernul ar fi obținut dreptul de a aproba decizii importante în regim secret, fără dezbateri publice și fără publicarea lor oficială, încălcând principiul transparenței.

„Un grup de deputați PAS a decis să ofere Guvernului competențe de a aproba decizii în regim secret cu încălcarea principiului de transparență”, afirmă Vlad Bătrîncea.

A doua sesizare depusă la Curtea Constituțională vizează amendamentele la Legea privind administrarea și deetatizarea proprietății publice. Vlad Bătrîncea afirmă că documentul creează o mare amenințare pentru întreprinderile de stat, care fac parte din patrimoniul național, deoarece din Lista întreprinderilor nepasibile privatizării au fost excluse, în regim secret, mai multe obiecte de nivel strategic.

Deputatul PAS, Radu Marian, a declarat pentru redacția NewsMaker că sesizările depuse sunt mai degrabă acțiuni politice, deoarece deputații majorității parlamentare ar fi respectat procedurile.

„În ceea ce ține de procedură, de exemplu la Legea privind administrarea și deetatizarea, am primit un amendament care s-a discutat public în comisie, nu a fost nimic secret. Totul este public pe site-ul Parlamentului. Orice persoană poate să citească și să vadă ce s-a introdus. Procedural, s-a respectat totul. Nu văd în ce bază ei au făcut sesizarea. Cred că mai degrabă este o acțiune politică pentru a atrage atenția asupra lor”, a afirmat Radu Marian.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NYT: SUA ar propune reluarea importurilor de gaze rusești în Europa pentru a pune capăt războiului din Ucraina

Reluarea importurilor de cantități mari de gaze naturale rusești în Europa ar fi un element-cheie al noii propuneri a Statelor Unite ale Americii pentru încheierea războiului din Ucraina. Despre acest lucru scrie The New York Times (NYT), care citează surse familiarizate cu discuțiile.

Potrivit publicației, inițiativa a fost prezentată de Steve Witkoff și Jared Kushner, emisarii speciali ai președintelui american Donald Trump, în cadrul negocierilor cu reprezentanții Ucrainei și ai Uniunii Europene. Propunerea ar fi fost discutată și cu președintele ucrainean Vladimir Zelenski, în timpul unei întâlniri desfășurate la Kiev în septembrie.

Planul Washingtonului ar urmări să ofere Rusiei un stimulent economic pentru a pune capăt războiului, prin reluarea livrărilor de gaze naturale către Europa.

Ideea a fost însă întâmpinată cu scepticism de reprezentanții UE. Günter Sautter, principalul consilier pentru securitate al cancelarului german Friedrich Merz, s-ar fi pronunțat ferm împotriva acestei inițiative. Totodată, unii oficiali europeni și ucraineni se așteaptă ca SUA să încerce să obțină o parte din veniturile generate de exporturile de gaze rusești, potrivit surselor NYT.

SUA ar fi discutat cu Rusia despre reluarea funcționării gazoductului Nord Stream

Sursele citate de The New York Times au mai declarat că oficialii americani au discutat cu partea rusă despre posibilitatea reluării funcționării gazoductului Nord Stream, care leagă Rusia de Germania prin Marea Baltică. Conducta este nefuncțională din august 2022, când a fost avariată în urma unor explozii.

La începutul lunii octombrie, agenția Reuters a relatat, la rândul său, despre aceste discuții, citând cinci surse. Potrivit uneia dintre sursele NYT, administrația Trump consideră că reluarea funcționării Nord Stream ar fi „o sarcină ușoară” în cazul în care s-ar ajunge la un acord de pace.

Reprezentanții Casei Albe au negat însă că subiectul reluării funcționării gazoductului ar fi fost discutat. Aceștia au precizat că orice acord în această privință ar necesita o coordonare strânsă cu partenerii europeni, în cadrul unui acord de pace cuprinzător.

UE a decis să renunțe la gazele rusești până la sfârșitul anului 2027

În ianuarie 2026, Uniunea Europeană a convenit asupra eliminării treptate a importurilor de gaze naturale din Rusia, atât prin conducte, cât și sub formă de gaz natural lichefiat (GNL), până la 1 noiembrie 2027. Măsura prevede și interzicerea încheierii unor noi contracte de import de gaze cu Rusia, notează DW.

După declanșarea invaziei ruse la scară largă în Ucraina, în februarie 2022, ponderea gazelor rusești în totalul importurilor UE a scăzut considerabil. Dacă în 2021 acestea reprezentau 45% din importurile de gaze ale Uniunii, în 2024 ponderea a coborât la aproximativ 19%, iar în 2025 — la 13%.

La 1 ianuarie 2025, Ucraina a oprit tranzitul gazelor rusești către Europa, după ce a refuzat prelungirea contractului expirat cu gigantul energetic rus Gazprom.

Potrivit The New York Times, decizia provoacă pierderi anuale de aproximativ 900 de milioane de euro pentru Kiev, reprezentând veniturile pe care Ucraina le încasa din taxele de tranzit.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: