Evghenia Guțul/Facebook

Liderii unor organizații etnoculturale din Moldova au semnat o adresare către comunitățile etnice, privind integrarea în UE

Liderii mai multor organizații etnoculturale din Republica Moldova au semnat o adresare către comunitățile etnice din țară privind integrarea în Uniunea Europeană. În declarație, aceștia și-au exprimat sprijinul pentru avansarea Republicii Moldova pe calea integrării europene și au cerut forțelor politice și societății civile să conlucreze în această direcție. Printre semnatari sunt reprezentați ai etniilor găgăuze, georgiene, armene, ucrainene, azere, poloneze, lituaniene. Adresarea a fost semnată în cadrul Programului Național „CRIn” – Consolidarea relațiilor interetnice în Republica Moldova în contextul integrării europene, care prevede activități de informare și cultural-artistice pentru a promova dialogul și înțelegerea reciprocă între diferite comunități etnice.

Adresare cu privire la integrarea în Uniunea Europeană

Pe 25 iulie, Agenția Relații Interetnice a anunțat că organizațiile etnoculturale din țara noastră au semnat o „adresare cu privire la integrarea în Uniunea Europeană”. Adresarea, potrivit Agenției, este îndreptată comunităților etnice din Moldova. „Organizațiile etnoculturale și-au exprimat sprijinul pentru avansarea Republicii Moldova pe calea integrării europene și au cerut forțelor politice și societății civile să conlucreze în această direcție”, a relatat Agenția.

Potrivit instituției, liderii organizațiilor etnoculturale consideră Uniunea Europeană „un exemplu de conviețuire pașnică și respect reciproc între diverse grupuri etnice”.

„În Adresare se arată că integrarea europeană va îmbunătăți protecția drepturilor minorităților etnice prin încadrarea valorilor și standardelor UE cu privire la statul de drept, drepturile omului și combaterea discriminării și altor forme de intoleranță în legislația națională”, a relatat Agenția.

Semnatarii declarației 

Cel care a elaborat adresarea este Vitalii Mrug, co-președinte al Consiliului coordonator al organizațiilor etnoculturale acreditate pe lângă Agenția Relații Interetnice. În cadrul unui eveniment, organizat de Agenție, Mrug a spus că „integrarea europeană a țării înseamnă și protejarea drepturilor minorităților naționale”.

Primul care a semnat adresarea este președintele Comunității Găgăuze din Republica Moldova Nicolae Terzi. Printre semnatari mai sunt: președintele asociației obștești „Diaspora georgienilor din Republica Moldova – SAMŞOBLO” Alexandr Caculia, liderul asociației obștești Congresul Național al Ucrainenilor din Moldova Dmitrii Lecarţev, Irena Garliauscaite de la Societatea Lituaniană din Republica Moldova, Venera Gasparean de la Diaspora Armeană în Republica Moldova „MAIR AIASTAN”, Roman Russu de la Asociaţia Tineretului Ucrainean din Republica Moldova „Zlagoda”, Felix Mihailean de la Asociaţia Internaţională de caritate a Medicilor şi Juriştilor Armeni din Moldova „URARTU”, Elcin Bairamov de la Congresul Azerilor din Republica Moldova, Vasile Kazimirovici de la Uniunea Polonezilor din Moldova.

Potrivit Agenției, deputata Partidului de guvernare Acțiune și Solidaritate Marcela Adam, secretară a Comisiei parlamentare pentru cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media, a declarat că inițiativa vine „în contextul angajamentului pe care îl are și guvernarea – de a dezvolta comunitățile din Republica Moldova”. „Uniunea Europeană este proiectul de pace, proiectul care ne va asigura dezvoltarea zi de zi. Este bine să lansăm acest dialog în care toate etniile să fie alături într-un îndemn comun către Moldova Europeană”, a comunicat Adam.

***

Republica Moldova și Ucraina sunt țări-candidate pentru aderarea la Uniunea Europeană din iunie 2022. Pe 25 iunie 2024, la Luxemburg, a avut loc prima conferință interguvernamentală Moldova-UE, care a marcat startul negocierilor de aderare la UE. În timpul evenimentului, premierul Dorin Recean a prezentat poziția de negociere din partea țării noastre. Documentul prevede, printre altele, că țara noastră își propune să adere la UE până în 2030, dar și faptul că ar putea solicita perioade de tranziție pentru sectoarele agricol și mediul înconjurător. Detalii AICI.

În toamnă, pe 20 octombrie 2024, pe moldoveni îi așteaptă un referendum, al cărui rezultat ar putea fi includerea în Constituție a unei clauze privind ireversibilitatea direcției europene de dezvoltare a țării. În buletinele de vot va fi indicată întrebarea „Susțineți modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”. Se vor acorda două variante de răspuns: „Da” și „Nu”. În martie 2024, întrebat ce va fi dacă la referendum majoritatea locuitorilor din Transnistria și Găgăuzia vor vota contra aderării la Uniunea Europeană, ministrul Afacerilor Externe Mihai Popșoi a spus că „unele regiuni, unele părți ale orașului, unele străzi, unele case pot avea o părere diferită, dar decizia se ia de toată țara”. Detalii AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Андрей Мардарь / NewsMaker

Dosarul mitei de $400 000: procurorul Cristin Ghemu scapă de arestul la domiciliu

Procurorul Cristin Ghemu, acuzat că ar fi pretins o mită de 400.000 de dolari, rămâne sub control judiciar, după ce Curtea de Apel Centru a respins recursul Procuraturii Anticorupție și a menținut decizia primei instanțe, din 16 iulie. Anunțul a fost făcut de PA, pe 31 iulie.

Amintim, Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, a respins pe 16 iulie demersul procurorilor privind prelungirea măsurii preventive a arestului la domiciliu și a dispus înlocuirea acesteia cu măsura preventivă a controlului judiciar, aplicată pe un termen de 30 de zile. Atunci, procurorii au declarat recurs și au cerut menținerea măsurii arestului la domiciliu.

Prin decizia sa, Curtea de Apel Centru a respins recursul Procuraturii Anticorupție și a menținut în vigoare încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, prin care Ghemu a fost plasat sub control judiciar pentru o perioadă de 30 de zile.

Detalii despre caz

Pe 29 martie 2026, Procuratura Anticorupție a anunțat reținerea a unei persoane care ar fi pretins 400 000 de dolari pentru a obține o decizie favorabilă într-un dosar penal. Persoana reținută ar fi susținut că are influență asupra unor angajați din instituțiile de drept.

Pe 31 martie, Procuratura Generală a anunțat reținerea, în acest caz, a unui procuror și a trei angajați ai poliției, pentru complicitate la corupere pasivă. Procurorul, împreună cu prima persoană reținută și cu cei trei polițiști, ar fi cerut 400 000 de dolari. Banii ar fi fost pentru toți cei implicați și pentru alți angajați din instituțiile de drept, pentru a adopta decizii favorabile într-o cauză penală de spălare de bani. În timpul documentării cazului, o parte din suma cerută a fost transmisă sub controlul anchetatorilor.

Pe 1 aprilie, Procuratura Anticorupție a anunțat că prima persoană reținută a fost arestată pentru 30 de zile, iar doi dintre polițiștii reținuți au fost eliberați. Conform instituției, pe 1 aprilie, în izolatorul CNA se aflau patru persoane, printre care procurorul și persoana reținută pe 29 martie. De asemenea, în izolator se mai aflau doi polițiști, reținuți pentru 72 de ore.

Pe 2 aprilie, procurorul Cristin Ghemu și ofițerul Inspectoratului Național de Investigații (INI) Andrei Ciobanu au fost plasați în arest preventiv pentru o perioadă de 30 de zile. Ofițerul INI, Valeriu Ceban, a fost eliberat sub control judiciar.

Pe 18 mai, procurorul de la Procuratura Hîncești, sediul Ialoveni, Cristin Ghemu, a fost eliberat din arest preventiv și transferat în arest la domiciliu, potrivit Agora. Pe 23 iulie, Cristin Ghemu fost suspendat din funcția de procuror. Decizia a fost luată de Consiliul Superior al Procurorilor, la solicitarea procurorului general.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: