Evghenia Guțul/Facebook

Liderii unor organizații etnoculturale din Moldova au semnat o adresare către comunitățile etnice, privind integrarea în UE

Liderii mai multor organizații etnoculturale din Republica Moldova au semnat o adresare către comunitățile etnice din țară privind integrarea în Uniunea Europeană. În declarație, aceștia și-au exprimat sprijinul pentru avansarea Republicii Moldova pe calea integrării europene și au cerut forțelor politice și societății civile să conlucreze în această direcție. Printre semnatari sunt reprezentați ai etniilor găgăuze, georgiene, armene, ucrainene, azere, poloneze, lituaniene. Adresarea a fost semnată în cadrul Programului Național „CRIn” – Consolidarea relațiilor interetnice în Republica Moldova în contextul integrării europene, care prevede activități de informare și cultural-artistice pentru a promova dialogul și înțelegerea reciprocă între diferite comunități etnice.

Adresare cu privire la integrarea în Uniunea Europeană

Pe 25 iulie, Agenția Relații Interetnice a anunțat că organizațiile etnoculturale din țara noastră au semnat o „adresare cu privire la integrarea în Uniunea Europeană”. Adresarea, potrivit Agenției, este îndreptată comunităților etnice din Moldova. „Organizațiile etnoculturale și-au exprimat sprijinul pentru avansarea Republicii Moldova pe calea integrării europene și au cerut forțelor politice și societății civile să conlucreze în această direcție”, a relatat Agenția.

Potrivit instituției, liderii organizațiilor etnoculturale consideră Uniunea Europeană „un exemplu de conviețuire pașnică și respect reciproc între diverse grupuri etnice”.

„În Adresare se arată că integrarea europeană va îmbunătăți protecția drepturilor minorităților etnice prin încadrarea valorilor și standardelor UE cu privire la statul de drept, drepturile omului și combaterea discriminării și altor forme de intoleranță în legislația națională”, a relatat Agenția.

Semnatarii declarației 

Cel care a elaborat adresarea este Vitalii Mrug, co-președinte al Consiliului coordonator al organizațiilor etnoculturale acreditate pe lângă Agenția Relații Interetnice. În cadrul unui eveniment, organizat de Agenție, Mrug a spus că „integrarea europeană a țării înseamnă și protejarea drepturilor minorităților naționale”.

Primul care a semnat adresarea este președintele Comunității Găgăuze din Republica Moldova Nicolae Terzi. Printre semnatari mai sunt: președintele asociației obștești „Diaspora georgienilor din Republica Moldova – SAMŞOBLO” Alexandr Caculia, liderul asociației obștești Congresul Național al Ucrainenilor din Moldova Dmitrii Lecarţev, Irena Garliauscaite de la Societatea Lituaniană din Republica Moldova, Venera Gasparean de la Diaspora Armeană în Republica Moldova „MAIR AIASTAN”, Roman Russu de la Asociaţia Tineretului Ucrainean din Republica Moldova „Zlagoda”, Felix Mihailean de la Asociaţia Internaţională de caritate a Medicilor şi Juriştilor Armeni din Moldova „URARTU”, Elcin Bairamov de la Congresul Azerilor din Republica Moldova, Vasile Kazimirovici de la Uniunea Polonezilor din Moldova.

Potrivit Agenției, deputata Partidului de guvernare Acțiune și Solidaritate Marcela Adam, secretară a Comisiei parlamentare pentru cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media, a declarat că inițiativa vine „în contextul angajamentului pe care îl are și guvernarea – de a dezvolta comunitățile din Republica Moldova”. „Uniunea Europeană este proiectul de pace, proiectul care ne va asigura dezvoltarea zi de zi. Este bine să lansăm acest dialog în care toate etniile să fie alături într-un îndemn comun către Moldova Europeană”, a comunicat Adam.

***

Republica Moldova și Ucraina sunt țări-candidate pentru aderarea la Uniunea Europeană din iunie 2022. Pe 25 iunie 2024, la Luxemburg, a avut loc prima conferință interguvernamentală Moldova-UE, care a marcat startul negocierilor de aderare la UE. În timpul evenimentului, premierul Dorin Recean a prezentat poziția de negociere din partea țării noastre. Documentul prevede, printre altele, că țara noastră își propune să adere la UE până în 2030, dar și faptul că ar putea solicita perioade de tranziție pentru sectoarele agricol și mediul înconjurător. Detalii AICI.

În toamnă, pe 20 octombrie 2024, pe moldoveni îi așteaptă un referendum, al cărui rezultat ar putea fi includerea în Constituție a unei clauze privind ireversibilitatea direcției europene de dezvoltare a țării. În buletinele de vot va fi indicată întrebarea „Susțineți modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”. Se vor acorda două variante de răspuns: „Da” și „Nu”. În martie 2024, întrebat ce va fi dacă la referendum majoritatea locuitorilor din Transnistria și Găgăuzia vor vota contra aderării la Uniunea Europeană, ministrul Afacerilor Externe Mihai Popșoi a spus că „unele regiuni, unele părți ale orașului, unele străzi, unele case pot avea o părere diferită, dar decizia se ia de toată țara”. Detalii AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

screenshot/Facebook:Ecaterina Luţişina

Noi reguli la angajarea în funcții cu contact direct cu copiii. Protest la Guvern: „Discriminează persoanele cu tulburări mintale”

Pe 24 iunie, înainte de ședința Guvernului, o activistă a protestat în fața sediului Executivului. Aceasta a menționat că un proiect de lege aflat pe masa Guvernului, care vizează sistemul de protecție a copilului împotriva violenței, neglijării și/sau exploatării, „discriminează persoanele cu tulburări mintale și riscă să le limiteze dreptul de a munci în Moldova”. Între timp, Guvernul a aprobat proiectul, iar ministra Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru, a declarat că „fiecare copil are dreptul să crească într-un mediu sigur, iar statul are obligația să creeze toate condițiile necesare pentru respectarea acestui drept”.

Organizatoarea și unica participantă a fost activista Ecaterina Luţişina. Potrivit activistei, proiectul de lege „discriminează persoanele cu tulburări mintale și riscă să le limiteze dreptul de a munci în Moldova”.

„Proiectul (…) are 2 prevederi periculoase: introduce în Codul Muncii formularea „inapt din punct de vedere mintal”, cu referire la persoanele cu tulburări mintale; introduce obligativitatea prezentării certificatului de la psihiatru care să confirme „aptitudinea mintală”. Aceste prevederi se referă la domenii de lucru unde există „contact regulat cu copii”. Aceste domenii includ: sport, cultură și activități recreative, pe lângă educație, sănătate și altele. (…) Dacă ai o tulburare mintală și te-ai adresat măcar o dată la un psihiatru de stat, riști să nu poți primi certificatul necesar de la acesta pentru angajare într-un domeniu cum ar fi taberele pentru adolescenți/ evenimentele culturale/ atelierele pentru copii/ etc. Cu alte cuvinte, ți se va limita dreptul la muncă în baza tulburării tale mintale”, a adăugat ea.

Prin urmare, activista a cerut „să fie în totalitate aceste prevederi discriminatorii”.

Între timp, Guvernul, întrunit în ședință de la ora 10, a aprobat proiectul elaborat de Ministerul Muncii și Protecției Sociale. Prin acest proiect s-a inclus în Codul Muncii capitolul „Munca ce implică contact regulat cu copiii”, precum și interdicții privind angajarea în funcții care presupun un astfel de contact.

NM by mihaelaconovali25

Astfel, se va interzice angajarea în aceste funcții a persoanelor: față de care au fost instituite măsuri de ocrotire judiciară; care sunt inapte din punct de vedere mintal pentru activități sociale și profesionale cu responsabilitate sporită, fapt confirmat prin acte corespunzătoare; care au fost condamnate prin hotărâre judecătorească definitivă sau care au calitatea de bănuit, învinuit sau inculpat într-o cauză penală pentru infracțiuni săvârșite cu intenție împotriva unui copil ori pentru instigarea sau implicarea unui copil în săvârșirea unei infracțiuni.

Sunt vizate infracțiuni din următoarele categorii: infracțiuni contra păcii și securității omenirii; infracțiuni de război; infracțiuni contra vieții și sănătății persoanei; infracțiuni contra libertății, cinstei și demnității persoanei; infracțiuni privind viața sexuală; infracțiuni contra familiei și minorilor; infracțiuni contra sănătății publice și conviețuirii sociale; infracțiuni contra securității și ordinii publice.

De asemenea, se va interzice angajarea în funcții care implică îngrijirea și educarea copilului, pentru o perioadă determinată, în familia sau la domiciliul/reședința temporară a angajatorului, în cazul în care în gospodărie locuiesc persoane care nu corespund condițiilor prevăzute de lege.

În acest sens, au fost stabilite documentele necesare la angajare: certificatul de cazier detaliat, care să ateste lipsa antecedentelor penale și lipsa condamnării prin hotărâre judecătorească definitivă pentru infracțiuni cu caracter sexual asupra unui copil, indiferent de stingerea sau anularea antecedentelor penale pentru aceste infracțiuni; declarația pe propria răspundere privind lipsa calității de bănuit, învinuit sau inculpat într-o cauză penală pentru o infracțiune; certificatul eliberat de un medic psihiatru sau psihiatru-narcolog, care să confirme aptitudinea din punct de vedere mintal pentru a practica activități sociale și profesionale cu responsabilitate sporită.

În lipsa acestor documente, angajarea în astfel de funcții este interzisă.

„Fiecare copil are dreptul să crească într-un mediu sigur, iar statul are obligația să creeze toate condițiile necesare pentru respectarea acestui drept. Prin acest proiect consolidăm mecanismele de prevenire a violenței și abuzului asupra copiilor, introducem standarde mai înalte de siguranță pentru specialiștii care lucrează cu copiii și oferim autorităților instrumente mai eficiente pentru intervenție și protecție”, a declarat ministra Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: