Evghenia Guțul/Facebook

Liderii unor organizații etnoculturale din Moldova au semnat o adresare către comunitățile etnice, privind integrarea în UE

Liderii mai multor organizații etnoculturale din Republica Moldova au semnat o adresare către comunitățile etnice din țară privind integrarea în Uniunea Europeană. În declarație, aceștia și-au exprimat sprijinul pentru avansarea Republicii Moldova pe calea integrării europene și au cerut forțelor politice și societății civile să conlucreze în această direcție. Printre semnatari sunt reprezentați ai etniilor găgăuze, georgiene, armene, ucrainene, azere, poloneze, lituaniene. Adresarea a fost semnată în cadrul Programului Național „CRIn” – Consolidarea relațiilor interetnice în Republica Moldova în contextul integrării europene, care prevede activități de informare și cultural-artistice pentru a promova dialogul și înțelegerea reciprocă între diferite comunități etnice.

Adresare cu privire la integrarea în Uniunea Europeană

Pe 25 iulie, Agenția Relații Interetnice a anunțat că organizațiile etnoculturale din țara noastră au semnat o „adresare cu privire la integrarea în Uniunea Europeană”. Adresarea, potrivit Agenției, este îndreptată comunităților etnice din Moldova. „Organizațiile etnoculturale și-au exprimat sprijinul pentru avansarea Republicii Moldova pe calea integrării europene și au cerut forțelor politice și societății civile să conlucreze în această direcție”, a relatat Agenția.

Potrivit instituției, liderii organizațiilor etnoculturale consideră Uniunea Europeană „un exemplu de conviețuire pașnică și respect reciproc între diverse grupuri etnice”.

„În Adresare se arată că integrarea europeană va îmbunătăți protecția drepturilor minorităților etnice prin încadrarea valorilor și standardelor UE cu privire la statul de drept, drepturile omului și combaterea discriminării și altor forme de intoleranță în legislația națională”, a relatat Agenția.

Semnatarii declarației 

Cel care a elaborat adresarea este Vitalii Mrug, co-președinte al Consiliului coordonator al organizațiilor etnoculturale acreditate pe lângă Agenția Relații Interetnice. În cadrul unui eveniment, organizat de Agenție, Mrug a spus că „integrarea europeană a țării înseamnă și protejarea drepturilor minorităților naționale”.

Primul care a semnat adresarea este președintele Comunității Găgăuze din Republica Moldova Nicolae Terzi. Printre semnatari mai sunt: președintele asociației obștești „Diaspora georgienilor din Republica Moldova – SAMŞOBLO” Alexandr Caculia, liderul asociației obștești Congresul Național al Ucrainenilor din Moldova Dmitrii Lecarţev, Irena Garliauscaite de la Societatea Lituaniană din Republica Moldova, Venera Gasparean de la Diaspora Armeană în Republica Moldova „MAIR AIASTAN”, Roman Russu de la Asociaţia Tineretului Ucrainean din Republica Moldova „Zlagoda”, Felix Mihailean de la Asociaţia Internaţională de caritate a Medicilor şi Juriştilor Armeni din Moldova „URARTU”, Elcin Bairamov de la Congresul Azerilor din Republica Moldova, Vasile Kazimirovici de la Uniunea Polonezilor din Moldova.

Potrivit Agenției, deputata Partidului de guvernare Acțiune și Solidaritate Marcela Adam, secretară a Comisiei parlamentare pentru cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media, a declarat că inițiativa vine „în contextul angajamentului pe care îl are și guvernarea – de a dezvolta comunitățile din Republica Moldova”. „Uniunea Europeană este proiectul de pace, proiectul care ne va asigura dezvoltarea zi de zi. Este bine să lansăm acest dialog în care toate etniile să fie alături într-un îndemn comun către Moldova Europeană”, a comunicat Adam.

***

Republica Moldova și Ucraina sunt țări-candidate pentru aderarea la Uniunea Europeană din iunie 2022. Pe 25 iunie 2024, la Luxemburg, a avut loc prima conferință interguvernamentală Moldova-UE, care a marcat startul negocierilor de aderare la UE. În timpul evenimentului, premierul Dorin Recean a prezentat poziția de negociere din partea țării noastre. Documentul prevede, printre altele, că țara noastră își propune să adere la UE până în 2030, dar și faptul că ar putea solicita perioade de tranziție pentru sectoarele agricol și mediul înconjurător. Detalii AICI.

În toamnă, pe 20 octombrie 2024, pe moldoveni îi așteaptă un referendum, al cărui rezultat ar putea fi includerea în Constituție a unei clauze privind ireversibilitatea direcției europene de dezvoltare a țării. În buletinele de vot va fi indicată întrebarea „Susțineți modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”. Se vor acorda două variante de răspuns: „Da” și „Nu”. În martie 2024, întrebat ce va fi dacă la referendum majoritatea locuitorilor din Transnistria și Găgăuzia vor vota contra aderării la Uniunea Europeană, ministrul Afacerilor Externe Mihai Popșoi a spus că „unele regiuni, unele părți ale orașului, unele străzi, unele case pot avea o părere diferită, dar decizia se ia de toată țara”. Detalii AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Consiliul pentru Egalitate: Mircea Surdu a fost discriminat și hărțuit la TRM. Vlad Țurcanu, obligat să-i prezinte scuze

Jurnalistul și producătorul Mircea Surdu a obținut câștig de cauză, parțial, în litigiul cu directorul general interimar al companiei publice „Teleradio-Moldova” (TRM), Vlad Țurcanu. Consiliul pentru Egalitate a constatat că Surdu a fost supus discriminării directe și hărțuirii în câmpul muncii pe criteriu de opinie și a dispus o serie de măsuri pentru restabilirea drepturilor acestuia. Printre acestea se numără revizuirea deciziei privind neacordarea bonusului anual de fidelitate pentru anul 2024, retragerea unei postări publicate de Vlad Țurcanu pe Facebook și prezentarea unor scuze scrise pentru lezarea demnității și afectarea reputației jurnalistului.

Decizia a fost adoptată de Consiliul pentru Egalitate pe 15 mai 2026, în urma examinării unei plângeri depuse de Mircea Surdu, director al Departamentului „Telefilm-Chișinău” din cadrul TRM.

Ce a reclamat Mircea Surdu

În plângerea sa, Surdu a susținut că, după ce și-a exprimat public opiniile cu privire la modul în care este administrată compania publică și la direcția de dezvoltare a instituției, a devenit o persoană incomodă pentru conducere.

Jurnalistul a afirmat că a fost exclus din anumite procese decizionale, că i-a fost refuzat bonusul de fidelitate pentru anul 2024 și că a fost supus unor acțiuni menite să-i afecteze reputația profesională. De asemenea, acesta a contestat modul în care au fost stabilite obiectivele sale de performanță și sancțiunile disciplinare aplicate de conducerea TRM.

Potrivit lui Surdu, tensiunile au început să se accentueze în 2024, după ce a criticat unele decizii ale administrației și s-a opus unor practici pe care le considera incompatibile cu independența profesională.

Acesta a mai reclamat faptul că, în iunie 2025, Vlad Țurcanu a publicat pe pagina sa de Facebook o explicație internă oferită de jurnalist privind întârzierea la o ședință de serviciu. Surdu a considerat că publicarea documentului i-a afectat demnitatea și dreptul la viață privată.

Ce a constatat Consiliul pentru Egalitate

După examinarea dosarului, Consiliul pentru Egalitate a stabilit că o parte dintre acțiunile reclamate constituie discriminare directă și hărțuire în câmpul muncii pe criteriu de opinie.

Instituția a decis că faptele analizate la anumite capitole ale dosarului reprezintă discriminare directă în raporturile de muncă, iar alte acțiuni constituie hărțuire pe criteriu de opinie. În schimb, Consiliul nu a constatat victimizare și nici nu a considerat că toate faptele invocate de petiționar întrunesc elementele hărțuirii.

În vederea repunerii în drepturi a jurnalistului, Consiliul a prescris directorului general al TRM să revizuiască decizia de neacordare a bonusului anual de fidelitate pentru 2024 și să retragă postarea publicată pe Facebook la 4 iunie 2025.

Totodată, Vlad Țurcanu urmează să îi prezinte lui Mircea Surdu scuze scrise pentru lezarea demnității și afectarea reputației sale.

Recomandări pentru Teleradio-Moldova

Pe lângă măsurile individuale dispuse în acest caz, Consiliul pentru Egalitate a formulat și recomandări pentru compania publică.

Instituția recomandă TRM să elaboreze reguli clare și obiective privind acordarea bonusului de fidelitate și evaluarea activității angajaților, astfel încât să fie evitate situații similare în viitor.

De asemenea, Consiliul a recomandat instruirea personalului de conducere în domeniul prevenirii discriminării, hărțuirii și victimizării la locul de muncă.

Reacția lui Mircea Surdu

După publicarea deciziei, Mircea Surdu a declarat că hotărârea Consiliului confirmă ceea ce el și colegii săi au reclamat în ultimii ani.

„Consiliul pentru Egalitate a constatat că am fost hărțuit și discriminat la locul de muncă pe criterii de opinie. Le mulțumesc membrilor Consiliului pentru această decizie. Rămân, totuși, cu un gust amar”, a scris jurnalistul pe rețelele de socializare.

Acesta a afirmat că anterior a sesizat Consiliul de Supraveghere al TRM și Comisia parlamentară de profil, însă nu a primit sprijin. Surdu le-a mulțumit colegilor de la studioul „Telefilm-Chișinău” și avocatului care l-a reprezentat în proces.

Poziția conducerii TRM

În cadrul examinării dosarului, Vlad Țurcanu a respins acuzațiile și a susținut că deciziile contestate au fost luate în conformitate cu legislația muncii și regulamentele interne ale instituției.

Directorul general al TRM a argumentat că neacordarea bonusului de fidelitate a fost determinată de neîndeplinirea unor obiective prevăzute în caietul de sarcini al departamentului condus de Surdu și nu de opiniile exprimate de acesta.

De asemenea, conducerea companiei a susținut că evaluarea performanțelor profesionale și aplicarea sancțiunilor disciplinare au respectat procedurile legale și că nu există o legătură între opiniile jurnalistului și măsurile administrative luate în privința sa.

Decizia Consiliului pentru Egalitate poate fi contestată în termen de 30 de zile la Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani.

184 25 Decizie Constatare Votat by dumitrupetruleac03


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: