Aderare la UE

Liderii unor organizații etnoculturale din Moldova au semnat o adresare către comunitățile etnice, privind integrarea în UE

Mihaela Conovali
| 25 iulie, 2024
14:12

Liderii mai multor organizații etnoculturale din Republica Moldova au semnat o adresare către comunitățile etnice din țară privind integrarea în Uniunea Europeană. În declarație, aceștia și-au exprimat sprijinul pentru avansarea Republicii Moldova pe calea integrării europene și au cerut forțelor politice și societății civile să conlucreze în această direcție. Printre semnatari sunt reprezentați ai etniilor găgăuze, georgiene, armene, ucrainene, azere, poloneze, lituaniene. Adresarea a fost semnată în cadrul Programului Național „CRIn” – Consolidarea relațiilor interetnice în Republica Moldova în contextul integrării europene, care prevede activități de informare și cultural-artistice pentru a promova dialogul și înțelegerea reciprocă între diferite comunități etnice.

Adresare cu privire la integrarea în Uniunea Europeană

Pe 25 iulie, Agenția Relații Interetnice a anunțat că organizațiile etnoculturale din țara noastră au semnat o „adresare cu privire la integrarea în Uniunea Europeană”. Adresarea, potrivit Agenției, este îndreptată comunităților etnice din Moldova. „Organizațiile etnoculturale și-au exprimat sprijinul pentru avansarea Republicii Moldova pe calea integrării europene și au cerut forțelor politice și societății civile să conlucreze în această direcție”, a relatat Agenția.

Potrivit instituției, liderii organizațiilor etnoculturale consideră Uniunea Europeană „un exemplu de conviețuire pașnică și respect reciproc între diverse grupuri etnice”.

„În Adresare se arată că integrarea europeană va îmbunătăți protecția drepturilor minorităților etnice prin încadrarea valorilor și standardelor UE cu privire la statul de drept, drepturile omului și combaterea discriminării și altor forme de intoleranță în legislația națională”, a relatat Agenția.

Semnatarii declarației

Cel care a elaborat adresarea este Vitalii Mrug, co-președinte al Consiliului coordonator al organizațiilor etnoculturale acreditate pe lângă Agenția Relații Interetnice. În cadrul unui eveniment, organizat de Agenție, Mrug a spus că „integrarea europeană a țării înseamnă și protejarea drepturilor minorităților naționale”.

Primul care a semnat adresarea este președintele Comunității Găgăuze din Republica Moldova Nicolae Terzi. Printre semnatari mai sunt: președintele asociației obștești „Diaspora georgienilor din Republica Moldova – SAMŞOBLO” Alexandr Caculia, liderul asociației obștești Congresul Național al Ucrainenilor din Moldova Dmitrii Lecarţev, Irena Garliauscaite de la Societatea Lituaniană din Republica Moldova, Venera Gasparean de la Diaspora Armeană în Republica Moldova „MAIR AIASTAN”, Roman Russu de la Asociaţia Tineretului Ucrainean din Republica Moldova „Zlagoda”, Felix Mihailean de la Asociaţia Internaţională de caritate a Medicilor şi Juriştilor Armeni din Moldova „URARTU”, Elcin Bairamov de la Congresul Azerilor din Republica Moldova, Vasile Kazimirovici de la Uniunea Polonezilor din Moldova.

Potrivit Agenției, deputata Partidului de guvernare Acțiune și Solidaritate Marcela Adam, secretară a Comisiei parlamentare pentru cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media, a declarat că inițiativa vine „în contextul angajamentului pe care îl are și guvernarea – de a dezvolta comunitățile din Republica Moldova”. „Uniunea Europeană este proiectul de pace, proiectul care ne va asigura dezvoltarea zi de zi. Este bine să lansăm acest dialog în care toate etniile să fie alături într-un îndemn comun către Moldova Europeană”, a comunicat Adam.

***

Republica Moldova și Ucraina sunt țări-candidate pentru aderarea la Uniunea Europeană din iunie 2022. Pe 25 iunie 2024, la Luxemburg, a avut loc prima conferință interguvernamentală Moldova-UE, care a marcat startul negocierilor de aderare la UE. În timpul evenimentului, premierul Dorin Recean a prezentat poziția de negociere din partea țării noastre. Documentul prevede, printre altele, că țara noastră își propune să adere la UE până în 2030, dar și faptul că ar putea solicita perioade de tranziție pentru sectoarele agricol și mediul înconjurător. Detalii AICI.

În toamnă, pe 20 octombrie 2024, pe moldoveni îi așteaptă un referendum, al cărui rezultat ar putea fi includerea în Constituție a unei clauze privind ireversibilitatea direcției europene de dezvoltare a țării. În buletinele de vot va fi indicată întrebarea „Susțineți modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”. Se vor acorda două variante de răspuns: „Da” și „Nu”. În martie 2024, întrebat ce va fi dacă la referendum majoritatea locuitorilor din Transnistria și Găgăuzia vor vota contra aderării la Uniunea Europeană, ministrul Afacerilor Externe Mihai Popșoi a spus că „unele regiuni, unele părți ale orașului, unele străzi, unele case pot avea o părere diferită, dar decizia se ia de toată țara”. Detalii AICI.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

aderare, comunitatea găgăuză, Moldova, top, UE

Știri similare

Video

(VIDEO) „Acest drum este o rușine”. A început reparația străzii Industriale din Chișinău?

Justiție

Finul lui Plahotniuc, Dorin Damir, eliberat din arest. Nu are voie să părăsească țara timp de 60 de zile

Politică

Stoianoglo și socialiștii apără prietenia cu Rusia și Belarus în Parlament: „Indiferent de greutăți, să păstrăm dialogul”

Ana-Maria Dolghii
| 7 noiembrie, 2025
13:18

Fracțiunea Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) a propus, în cadrul ședinței Parlamentului din 7 noiembrie, să fie create grupuri de prietenie cu Federația Rusă și Belarus, după ce formațiunea de guvernământ PAS a decis să renunțe temporar la acestea, din cauza invaziei ruse din Ucraina. Deputatul Blocului „Alternativa” Alexandr Stoianoglo a declarat că acestea ar fi „în interesul cetățenilor” țării noastre și a comunicat că fracțiunea sa susține inițiativa PSRM. În replică, președinta Comisiei pentru politică externă, Doina Gherman, a declarat că Parlamentul renunță la prietenia cu „structurile care mențin războiul”.

Deputații au examinat, în cadrul ședinței, proiectul de hotărâre cu privire la grupurile parlamentare de prietenie cu diverse state.

Liderul fracțiunii socialiștilor, Igor Dodon, a propus să fie create grupuri de prietenie și cu Federația Rusă și Belarus, fiind introdus un amendament în acest sens. Asta deși, cu o zi mai devreme, Doina Gherman, deputată PAS și președintă a Comisiei pentru politică externă, în care formațiunea de guvernământ are majoritate, a anunțat că actualul legislativ renunță la grupurile de prietenie cu aceste două state pe durata invaziei ruse din Ucraina.

„Înțelegem rațiunile geopolitice, cu care nu suntem de acord, din partea majorității parlamentare. Dar acesta este un semnal foarte important pentru relațiile bilaterale cu aceste două țări. De aceea, propunem și am venit cu un amendament regulamentar ca să fie create aceste două grupuri de prietenie. Suntem gata să le conducem. Dacă cineva din majoritatea parlamentară nu vrea în aceste grupuri, poate să nu se înscrie. Dar considerăm că aceste grupuri parlamentare trebuie să existe în continuare”, a spus Dodon.

Deputații fracțiunilor „Alternativa” și „Partidul Nostru” și-au declarat susținerea pentru amendamentul socialiștilor.

„Înainte de a vota pentru a crea sau a nu crea, trebuie să ne gândim bine toți „corespunde această decizie intereselor cetățenilor Republicii Moldova?” (…) Eu cred că nu corespunde, dintr-un întreg șir de circumstanțe. Ultimele date iData, care au fost publicate cu o lună înainte de alegerile parlamentare, au arătat că 78% de cetățeni ai Republicii Moldova vor relații bune cu Federația Rusă. Și indiferent de greutățile la această etapă, în aceste relații, trebuie să păstrăm dialogul. Pentru că Parlamentul este acel loc care trebuie să promoveze interesele cetățenilor noștri. Blocul „Alternativa” susține amendamentul care a venit din partea fracțiunii socialiștilor”, a declarat deputatul „Alternativa” Alexandr Stoianoglo.

În replică, Gherman i-a spus parlamentarului: „Noi nu renunțăm la prietenia cu popoarele acestor state. Noi renunțăm la prietenia cu structurile care mențin agresiunea și războiul, și care-l promovează. Sunt lucruri absolut diferite. Noi suntem Parlament, respectiv, reprezentăm o instituție. De aceea, referința dvs. la sondaje este total irelevantă”.

Inițiativa a fost susținută de 27 de deputați – număr insuficient pentru a fi introdusă în proiectul de hotărâre.

Precizăm că proiectul de hotărâre care prevede componența numerică și nominală a delegațiilor a fost adoptat cu votul a 70 de deputați. Astfel, au fost create 54 de grupuri de prietenie cu diverse state.

Conform principiului proporționalității, 34 de grupuri de prietenie vor fi conduse de deputații formațiunii de guvernământ PAS, iar alte 20 de grupuri – de reprezentanții opoziției.

La fel ca și în legislatura precedentă, cel mai numeros grup de prietenie va fi cel cu România. Grupul este condus de deputata PAS Veronica Roșca și include 55 de deputați.