Evghenia Guțul/Facebook

Liderii unor organizații etnoculturale din Moldova au semnat o adresare către comunitățile etnice, privind integrarea în UE

Liderii mai multor organizații etnoculturale din Republica Moldova au semnat o adresare către comunitățile etnice din țară privind integrarea în Uniunea Europeană. În declarație, aceștia și-au exprimat sprijinul pentru avansarea Republicii Moldova pe calea integrării europene și au cerut forțelor politice și societății civile să conlucreze în această direcție. Printre semnatari sunt reprezentați ai etniilor găgăuze, georgiene, armene, ucrainene, azere, poloneze, lituaniene. Adresarea a fost semnată în cadrul Programului Național „CRIn” – Consolidarea relațiilor interetnice în Republica Moldova în contextul integrării europene, care prevede activități de informare și cultural-artistice pentru a promova dialogul și înțelegerea reciprocă între diferite comunități etnice.

Adresare cu privire la integrarea în Uniunea Europeană

Pe 25 iulie, Agenția Relații Interetnice a anunțat că organizațiile etnoculturale din țara noastră au semnat o „adresare cu privire la integrarea în Uniunea Europeană”. Adresarea, potrivit Agenției, este îndreptată comunităților etnice din Moldova. „Organizațiile etnoculturale și-au exprimat sprijinul pentru avansarea Republicii Moldova pe calea integrării europene și au cerut forțelor politice și societății civile să conlucreze în această direcție”, a relatat Agenția.

Potrivit instituției, liderii organizațiilor etnoculturale consideră Uniunea Europeană „un exemplu de conviețuire pașnică și respect reciproc între diverse grupuri etnice”.

„În Adresare se arată că integrarea europeană va îmbunătăți protecția drepturilor minorităților etnice prin încadrarea valorilor și standardelor UE cu privire la statul de drept, drepturile omului și combaterea discriminării și altor forme de intoleranță în legislația națională”, a relatat Agenția.

Semnatarii declarației 

Cel care a elaborat adresarea este Vitalii Mrug, co-președinte al Consiliului coordonator al organizațiilor etnoculturale acreditate pe lângă Agenția Relații Interetnice. În cadrul unui eveniment, organizat de Agenție, Mrug a spus că „integrarea europeană a țării înseamnă și protejarea drepturilor minorităților naționale”.

Primul care a semnat adresarea este președintele Comunității Găgăuze din Republica Moldova Nicolae Terzi. Printre semnatari mai sunt: președintele asociației obștești „Diaspora georgienilor din Republica Moldova – SAMŞOBLO” Alexandr Caculia, liderul asociației obștești Congresul Național al Ucrainenilor din Moldova Dmitrii Lecarţev, Irena Garliauscaite de la Societatea Lituaniană din Republica Moldova, Venera Gasparean de la Diaspora Armeană în Republica Moldova „MAIR AIASTAN”, Roman Russu de la Asociaţia Tineretului Ucrainean din Republica Moldova „Zlagoda”, Felix Mihailean de la Asociaţia Internaţională de caritate a Medicilor şi Juriştilor Armeni din Moldova „URARTU”, Elcin Bairamov de la Congresul Azerilor din Republica Moldova, Vasile Kazimirovici de la Uniunea Polonezilor din Moldova.

Potrivit Agenției, deputata Partidului de guvernare Acțiune și Solidaritate Marcela Adam, secretară a Comisiei parlamentare pentru cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media, a declarat că inițiativa vine „în contextul angajamentului pe care îl are și guvernarea – de a dezvolta comunitățile din Republica Moldova”. „Uniunea Europeană este proiectul de pace, proiectul care ne va asigura dezvoltarea zi de zi. Este bine să lansăm acest dialog în care toate etniile să fie alături într-un îndemn comun către Moldova Europeană”, a comunicat Adam.

***

Republica Moldova și Ucraina sunt țări-candidate pentru aderarea la Uniunea Europeană din iunie 2022. Pe 25 iunie 2024, la Luxemburg, a avut loc prima conferință interguvernamentală Moldova-UE, care a marcat startul negocierilor de aderare la UE. În timpul evenimentului, premierul Dorin Recean a prezentat poziția de negociere din partea țării noastre. Documentul prevede, printre altele, că țara noastră își propune să adere la UE până în 2030, dar și faptul că ar putea solicita perioade de tranziție pentru sectoarele agricol și mediul înconjurător. Detalii AICI.

În toamnă, pe 20 octombrie 2024, pe moldoveni îi așteaptă un referendum, al cărui rezultat ar putea fi includerea în Constituție a unei clauze privind ireversibilitatea direcției europene de dezvoltare a țării. În buletinele de vot va fi indicată întrebarea „Susțineți modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”. Se vor acorda două variante de răspuns: „Da” și „Nu”. În martie 2024, întrebat ce va fi dacă la referendum majoritatea locuitorilor din Transnistria și Găgăuzia vor vota contra aderării la Uniunea Europeană, ministrul Afacerilor Externe Mihai Popșoi a spus că „unele regiuni, unele părți ale orașului, unele străzi, unele case pot avea o părere diferită, dar decizia se ia de toată țara”. Detalii AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

parlament.md

Perciun, Junghietu și Hajder, printre miniștrii apreciați de Grosu. Vor rămâne în Guvern?

Componența viitorului Guvern însă se discută, însă cel târziu pe 17 iulie „noi o să avem o claritate”. Precizările au fost făcute de președintele Parlamentului și liderul PAS, Igor Grosu, la ediția din 15 iulie a emisiunii „Eu și Uniunea Europeană” de la Moldova 1. Potrivit lui Grosu, Vasile Tofan, desemnat candidat pentru funcția de prim-ministru, și-a format unele impresii în urma discuțiilor cu miniștrii și „o să aibă și propuneri”. În ceea ce privește poziția sa, liderul PAS a evidențiat activitatea a trei miniștri interimari, menționând că în domeniile lor s-a avansat, însă „foarte mult contează ce opinii o să aibă domnul prim-ministru desemnat”.

În cadrul emisiunii, Grosu a spus că discuțiile privind componența viitorului Guvern sunt încă în desfășurare. „În fiecare zi discut cu domnul Tofan. El are discuții și a avut cu fiecare ministru. (…) Eu cred că mâine, cel târziu vineri, noi o să avem o claritate”, a comunicat Grosu pe 15 iulie.

Grosu a menționat că și-a expus părerea despre componența viitorului Guvern încă înainte de desemnarea lui Tofan. În același timp, el a precizat că, după consultările lui Tofan cu miniștrii, „o să ne așezăm, o să discutăm, o să confruntăm opiniile și o să luăm o decizie”. „Chiar azi dimineață am avut o discuție (nota red. cu Vasile Tofan). L-am întrebat impresiile, fără a solicita detalii pe nume. (…) Mi-a spus că unele impresii sau validat, cele cu care a venit, pentru că nu a cunoscut foarte bine fiecare ministru. O să aibă și propuneri”, a mai spus Grosu.

În continuare, liderul PAS a evidențiat activitatea a doi miniștri, ministrul interimar al Educației și Cercetării, Dan Perciun, și ministrul interimar al Energiei, Dorin Junghietu. „Noi avem domenii, ați menționat educația, un ministru foarte activ. Atrage resurse. (…) Alt domeniu (…) – energetic. S-au făcut lucruri care nici nu-mi închipuiam câțiva ani în urmă, că o să putem avea proiecte pe câteva linii de interconectare, că o să crească aproape 10 ori capacitatea de energie regenerabilă”, a menționat Grosu. Întrebat dacă Dan Perciun și Dorin Junghietu ar putea să se regăsească în noul Guvern, Grosu a spus: „Eu v-am dat exemple de domenii în care s-a avansat”.

Ulterior, liderul PAS a evidențiat și activitatea ministrului interimar al Mediului, Gheorghe Hajder, menționând că acesta „a gestionat foarte bine criza Nistrului”. Întrebat dacă Gheorghe Hajder va rămâne în Guvern, Grosu a răspuns: „Mi-ați solicitat opinia. Iată în trei domenii, eu v-am prezentat. (…) Foarte mult contează ce impresii și ce opinii o să aibă domnul prim-ministru desemnat”.

***

Vasile Tofan a fost desemnat candidat pentru funcția de prim-ministru. Un decret în acest sens a fost semnat de șefa statului, Maia Sandu, la 11 iulie. Decizia a fost luată după consultările cu fracțiunile parlamentare. Acestea au avut loc însă doar cu reprezentanții PAS, în timp ce fracțiunile parlamentare de opoziție au refuzat să participe la discuțiile cu șefa statului. Anterior consultărilor, PAS anunțase că îl va propune pe Vasile Tofan pentru funcția de prim-ministru.

Vasile Tofan va merge pe 21 iulie în plenul Parlamentului pentru a cere votul de încredere pentru cabinetul său de miniștri și programul de activitate al Guvernului. Ședința plenară va începe la ora 11:00.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: