Evghenia Guțul/Facebook

Liderii unor organizații etnoculturale din Moldova au semnat o adresare către comunitățile etnice, privind integrarea în UE

Liderii mai multor organizații etnoculturale din Republica Moldova au semnat o adresare către comunitățile etnice din țară privind integrarea în Uniunea Europeană. În declarație, aceștia și-au exprimat sprijinul pentru avansarea Republicii Moldova pe calea integrării europene și au cerut forțelor politice și societății civile să conlucreze în această direcție. Printre semnatari sunt reprezentați ai etniilor găgăuze, georgiene, armene, ucrainene, azere, poloneze, lituaniene. Adresarea a fost semnată în cadrul Programului Național „CRIn” – Consolidarea relațiilor interetnice în Republica Moldova în contextul integrării europene, care prevede activități de informare și cultural-artistice pentru a promova dialogul și înțelegerea reciprocă între diferite comunități etnice.

Adresare cu privire la integrarea în Uniunea Europeană

Pe 25 iulie, Agenția Relații Interetnice a anunțat că organizațiile etnoculturale din țara noastră au semnat o „adresare cu privire la integrarea în Uniunea Europeană”. Adresarea, potrivit Agenției, este îndreptată comunităților etnice din Moldova. „Organizațiile etnoculturale și-au exprimat sprijinul pentru avansarea Republicii Moldova pe calea integrării europene și au cerut forțelor politice și societății civile să conlucreze în această direcție”, a relatat Agenția.

Potrivit instituției, liderii organizațiilor etnoculturale consideră Uniunea Europeană „un exemplu de conviețuire pașnică și respect reciproc între diverse grupuri etnice”.

„În Adresare se arată că integrarea europeană va îmbunătăți protecția drepturilor minorităților etnice prin încadrarea valorilor și standardelor UE cu privire la statul de drept, drepturile omului și combaterea discriminării și altor forme de intoleranță în legislația națională”, a relatat Agenția.

Semnatarii declarației 

Cel care a elaborat adresarea este Vitalii Mrug, co-președinte al Consiliului coordonator al organizațiilor etnoculturale acreditate pe lângă Agenția Relații Interetnice. În cadrul unui eveniment, organizat de Agenție, Mrug a spus că „integrarea europeană a țării înseamnă și protejarea drepturilor minorităților naționale”.

Primul care a semnat adresarea este președintele Comunității Găgăuze din Republica Moldova Nicolae Terzi. Printre semnatari mai sunt: președintele asociației obștești „Diaspora georgienilor din Republica Moldova – SAMŞOBLO” Alexandr Caculia, liderul asociației obștești Congresul Național al Ucrainenilor din Moldova Dmitrii Lecarţev, Irena Garliauscaite de la Societatea Lituaniană din Republica Moldova, Venera Gasparean de la Diaspora Armeană în Republica Moldova „MAIR AIASTAN”, Roman Russu de la Asociaţia Tineretului Ucrainean din Republica Moldova „Zlagoda”, Felix Mihailean de la Asociaţia Internaţională de caritate a Medicilor şi Juriştilor Armeni din Moldova „URARTU”, Elcin Bairamov de la Congresul Azerilor din Republica Moldova, Vasile Kazimirovici de la Uniunea Polonezilor din Moldova.

Potrivit Agenției, deputata Partidului de guvernare Acțiune și Solidaritate Marcela Adam, secretară a Comisiei parlamentare pentru cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media, a declarat că inițiativa vine „în contextul angajamentului pe care îl are și guvernarea – de a dezvolta comunitățile din Republica Moldova”. „Uniunea Europeană este proiectul de pace, proiectul care ne va asigura dezvoltarea zi de zi. Este bine să lansăm acest dialog în care toate etniile să fie alături într-un îndemn comun către Moldova Europeană”, a comunicat Adam.

***

Republica Moldova și Ucraina sunt țări-candidate pentru aderarea la Uniunea Europeană din iunie 2022. Pe 25 iunie 2024, la Luxemburg, a avut loc prima conferință interguvernamentală Moldova-UE, care a marcat startul negocierilor de aderare la UE. În timpul evenimentului, premierul Dorin Recean a prezentat poziția de negociere din partea țării noastre. Documentul prevede, printre altele, că țara noastră își propune să adere la UE până în 2030, dar și faptul că ar putea solicita perioade de tranziție pentru sectoarele agricol și mediul înconjurător. Detalii AICI.

În toamnă, pe 20 octombrie 2024, pe moldoveni îi așteaptă un referendum, al cărui rezultat ar putea fi includerea în Constituție a unei clauze privind ireversibilitatea direcției europene de dezvoltare a țării. În buletinele de vot va fi indicată întrebarea „Susțineți modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”. Se vor acorda două variante de răspuns: „Da” și „Nu”. În martie 2024, întrebat ce va fi dacă la referendum majoritatea locuitorilor din Transnistria și Găgăuzia vor vota contra aderării la Uniunea Europeană, ministrul Afacerilor Externe Mihai Popșoi a spus că „unele regiuni, unele părți ale orașului, unele străzi, unele case pot avea o părere diferită, dar decizia se ia de toată țara”. Detalii AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Armenia: 6 candidați pro-ruși la funcția de deputat, arestați cu o zi înainte de alegeri

Șase candidați la funcția de deputat din partea blocului electoral pro-rus „Armenia Puternică” au fost arestați sâmbătă, 6 iunie – cu o zi înainte de alegerile parlamentare. Anunțul a fost făcut de Comitetul de Investigații al Armeniei, scrie ziarul „Azatutyun”.

Urmărirea penală face parte dintr-o anchetă privind oferirea de beneficii materiale alegătorilor și legalizarea unor fonduri provenite din activități ilegale. Printre cei reținuți se numără Artur Abramian, Așot Saakian, Suzan Badoian, Vahe Eghiazarian, Haik Avaghian și Vahe Tavakalian.

Cu o zi înainte, Procuratura Generală a Armeniei a înaintat Comisiei Electorale Centrale cereri de începere a urmăririi penale împotriva celor șase candidați și de aprobare a arestării lor. După ce CEC și-a dat acordul, anchetatorii au dispus măsura de arest preventiv. Investigațiile sunt în desfășurare.

Pe 6 iunie, Comisia Electorală Centrală a refuzat să excludă din cursa electorală blocul „Armenia Puternică”. Președintele instituției, Vaagn Ovakimian, a declarat că nu ar exista temei legal pentru anularea înregistrării, întrucât lipsesc hotărâri judecătorești sau alte decizii oficiale în acest sens. El a precizat că solicitările de invalidare se bazează doar pe presupuneri.

Solicitarea privind excluderea „Armeniei Puternice” din alegerile parlamentare a fost depusă de partidul pro-european de opoziție „Republica”. Formațiunea susține că blocul ar fi mituit alegători în campania electorală.

Partidul „Republica” a sesizat CEC în urma unui apel făcut de prim-ministrul Nikol Pașinian în timpul dezbaterilor electorale. „Contractul Civic” – formațiunea premierului – nu a depus nicio sesizare la autoritatea electorală. Pașinian a explicat că nu a dorit să alimenteze acuzațiile potrivit cărora ar încerca să-și elimine oponenții din alegeri din frica de înfrângere.

Alegerile parlamentare din Armenia

Alegerile parlamentare din Armenia au loc astăzi, 7 iunie. Circa 2,4 milioane de armeni sunt așteptați la secțiile de votare, care s-au deschis la 08:00, ora locală, și vor activa până la 20:00.

19 partide și blocuri electorale au fost înregistrate în alegeri. Favoriții cursei electorale sunt „Contractul Civic” și blocul „Armenia Puternică”, creat de omul de afaceri Samvel Karapetian. Sondajele arată că formațiunea de guvernământ „Contractul Civic” conduce detașat cu circa 24% – 32% din intențiile de vot, în timp ce „Armenia Puternică” se situează pe locul doi, având sprijinul a aproximativ 6-11% din electorat, conform Reuters.

Alegeri parlamentare se desfășoară pe fondul tensiunilor dintre Erevan și Moscova, generate de apropierea Armeniei de Uniunea Europeană. Experții numesc scrutinul „istoric” și susțin că acesta va determina vectorul extern al țării în următorii ani. „Contractul Civic” intenționează să înceapă procesul de aderare la UE, în timp ce „Armenia Puternică” pledează pentru cooperare strânsă cu Rusia.

The Insider a publicat, în mai, o investigație jurnalistică privind încercările Kremlinului de a influența alegerile din parlamentare din Armenia. Potrivit materialului, coordonarea dosarului armean în administrația prezidențială rusă ar fi realizată de o structură creată recent, care este condusă de Vadim Titov. În Armenia ar activa reprezentanți ai serviciilor SVR, GRU și FSB, iar unul dintre obiectivele Moscovei ar fi fost sprijinirea forțelor politice pro-ruse înaintea alegerilor.

Investigația jurnalistică mai susține că blocul „Armenia Puternică”, creat de omul de afaceri Samvel Karapetian, ar fi văzută de Kremlin ca un instrument politic împotriva premierului Nikol Pașinian, care după războiul din Nagorno-Karabah a orientat politica externă a Armeniei către Occident. Totodată, Karapetian, proprietarul grupului „Tashir”, ar fi intenționat să candideze la funcția de prim-ministru în cazul unui succes electoral al blocului.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: