Evghenia Guțul/Facebook

Liderii unor organizații etnoculturale din Moldova au semnat o adresare către comunitățile etnice, privind integrarea în UE

Liderii mai multor organizații etnoculturale din Republica Moldova au semnat o adresare către comunitățile etnice din țară privind integrarea în Uniunea Europeană. În declarație, aceștia și-au exprimat sprijinul pentru avansarea Republicii Moldova pe calea integrării europene și au cerut forțelor politice și societății civile să conlucreze în această direcție. Printre semnatari sunt reprezentați ai etniilor găgăuze, georgiene, armene, ucrainene, azere, poloneze, lituaniene. Adresarea a fost semnată în cadrul Programului Național „CRIn” – Consolidarea relațiilor interetnice în Republica Moldova în contextul integrării europene, care prevede activități de informare și cultural-artistice pentru a promova dialogul și înțelegerea reciprocă între diferite comunități etnice.

Adresare cu privire la integrarea în Uniunea Europeană

Pe 25 iulie, Agenția Relații Interetnice a anunțat că organizațiile etnoculturale din țara noastră au semnat o „adresare cu privire la integrarea în Uniunea Europeană”. Adresarea, potrivit Agenției, este îndreptată comunităților etnice din Moldova. „Organizațiile etnoculturale și-au exprimat sprijinul pentru avansarea Republicii Moldova pe calea integrării europene și au cerut forțelor politice și societății civile să conlucreze în această direcție”, a relatat Agenția.

Potrivit instituției, liderii organizațiilor etnoculturale consideră Uniunea Europeană „un exemplu de conviețuire pașnică și respect reciproc între diverse grupuri etnice”.

„În Adresare se arată că integrarea europeană va îmbunătăți protecția drepturilor minorităților etnice prin încadrarea valorilor și standardelor UE cu privire la statul de drept, drepturile omului și combaterea discriminării și altor forme de intoleranță în legislația națională”, a relatat Agenția.

Semnatarii declarației 

Cel care a elaborat adresarea este Vitalii Mrug, co-președinte al Consiliului coordonator al organizațiilor etnoculturale acreditate pe lângă Agenția Relații Interetnice. În cadrul unui eveniment, organizat de Agenție, Mrug a spus că „integrarea europeană a țării înseamnă și protejarea drepturilor minorităților naționale”.

Primul care a semnat adresarea este președintele Comunității Găgăuze din Republica Moldova Nicolae Terzi. Printre semnatari mai sunt: președintele asociației obștești „Diaspora georgienilor din Republica Moldova – SAMŞOBLO” Alexandr Caculia, liderul asociației obștești Congresul Național al Ucrainenilor din Moldova Dmitrii Lecarţev, Irena Garliauscaite de la Societatea Lituaniană din Republica Moldova, Venera Gasparean de la Diaspora Armeană în Republica Moldova „MAIR AIASTAN”, Roman Russu de la Asociaţia Tineretului Ucrainean din Republica Moldova „Zlagoda”, Felix Mihailean de la Asociaţia Internaţională de caritate a Medicilor şi Juriştilor Armeni din Moldova „URARTU”, Elcin Bairamov de la Congresul Azerilor din Republica Moldova, Vasile Kazimirovici de la Uniunea Polonezilor din Moldova.

Potrivit Agenției, deputata Partidului de guvernare Acțiune și Solidaritate Marcela Adam, secretară a Comisiei parlamentare pentru cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media, a declarat că inițiativa vine „în contextul angajamentului pe care îl are și guvernarea – de a dezvolta comunitățile din Republica Moldova”. „Uniunea Europeană este proiectul de pace, proiectul care ne va asigura dezvoltarea zi de zi. Este bine să lansăm acest dialog în care toate etniile să fie alături într-un îndemn comun către Moldova Europeană”, a comunicat Adam.

***

Republica Moldova și Ucraina sunt țări-candidate pentru aderarea la Uniunea Europeană din iunie 2022. Pe 25 iunie 2024, la Luxemburg, a avut loc prima conferință interguvernamentală Moldova-UE, care a marcat startul negocierilor de aderare la UE. În timpul evenimentului, premierul Dorin Recean a prezentat poziția de negociere din partea țării noastre. Documentul prevede, printre altele, că țara noastră își propune să adere la UE până în 2030, dar și faptul că ar putea solicita perioade de tranziție pentru sectoarele agricol și mediul înconjurător. Detalii AICI.

În toamnă, pe 20 octombrie 2024, pe moldoveni îi așteaptă un referendum, al cărui rezultat ar putea fi includerea în Constituție a unei clauze privind ireversibilitatea direcției europene de dezvoltare a țării. În buletinele de vot va fi indicată întrebarea „Susțineți modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”. Se vor acorda două variante de răspuns: „Da” și „Nu”. În martie 2024, întrebat ce va fi dacă la referendum majoritatea locuitorilor din Transnistria și Găgăuzia vor vota contra aderării la Uniunea Europeană, ministrul Afacerilor Externe Mihai Popșoi a spus că „unele regiuni, unele părți ale orașului, unele străzi, unele case pot avea o părere diferită, dar decizia se ia de toată țara”. Detalii AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

oficial.md

Persoanele aflate în arest la domiciliu care părăsesc locuința ar putea fi pedepsite penal. Proiect de lege

Persoanele aflate în arest la domiciliu care părăsesc locuința fără permisiune ar putea fi pedepsite pentru evadare, după extinderea acestei infracțiuni și la acest tip de măsură preventivă. De asemenea, persoanele condamnate la închisoare care nu sunt prezente la pronunțarea sentinței ar putea fi imediat date în căutare, iar instanța ar trebui să dispună pe loc aplicarea consemnului. Propunerile se regăsesc într-un proiect de modificare a Codului penal și a Codului de procedură penală, elaborat de Ministerul Justiției, care se află în consultări publice.

Una dintre principalele schimbări vizează extinderea noțiunii de evadare. În prezent, articolul 317 din Codul penal se aplică doar persoanelor care evadează din locuri de detenție, cum ar fi penitenciarele sau izolatoarele de urmărire penală. Proiectul propune ca aceeași normă să se aplice și în cazul persoanelor aflate în arest la domiciliu, care părăsesc locuința fără autorizare.

Pentru a permite acest lucru, se propune eliminarea sintagmei „din locurile de detenție” din articolul 317. Ministerul Justiției susține că modificarea este necesară deoarece, în forma actuală, încălcarea arestului la domiciliu nu poate fi sancționată penal, ci doar prin schimbarea măsurii preventive.

O altă intervenție se referă la introducerea și reglementarea unitară a „consemnului” în Codul de procedură penală. Acesta este definit ca o măsură tehnică de înregistrare în sistemele informaționale ale statului, care permite autorităților să urmărească aplicarea restricțiilor dispuse în cadrul procesului penal.

Proiectul prevede ca consemnul să fie aplicat automat odată cu stabilirea sau prelungirea măsurilor preventive, astfel încât informațiile să devină imediat disponibile în sistemele instituțiilor de aplicare a legii. De asemenea, este propus un nou articol care permite utilizarea consemnului și pentru transmiterea actelor procedurale, facilitând citarea persoanelor prin intermediul contactului acestora cu instituțiile statului.

O modificare separată urmărește eliminarea intervalului de timp dintre pronunțarea și punerea în executare a sentinței în cazul condamnărilor la închisoare. Dacă inculpatul nu este prezent la pronunțarea sentinței, instanța va fi obligată să dispună imediat căutarea acestuia și aplicarea consemnului. Astfel, procedura de căutare devine parte integrantă a hotărârii de condamnare, nu o etapă ulterioară.

Aceleași reguli vor fi extinse și în Codul de executare, pentru a acoperi toate situațiile în care o persoană se sustrage de la executarea pedepsei privative de libertate.

În ceea ce privește administrarea cauțiunii, proiectul prevede transferul gestionării sumelor de garanție către Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale (ARBI). Măsura este justificată prin necesitatea centralizării fondurilor, reducerea riscurilor de gestionare și creșterea transparenței în administrarea banilor din procesul penal.

Totodată, se propune majorarea garanției depuse de organizații de la 300–1 000 unități convenționale la 1 000–3 000. Potrivit Ministerului Justiției, această ajustare urmărește corelarea mai corectă a răspunderii entităților juridice cu rolul lor în garantarea comportamentului persoanelor pe care le susțin.

Ministerul Justiției afirmă că aceste modificări sunt necesare pentru a întări eficiența mecanismelor procesuale și pentru a adapta cadrul legal la noile realități tehnologice și operaționale ale sistemului de justiție.

Nf Evitarea Sustragerii de La Executarea Pedepsei 6a20170531c44 by Ana-Maria

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: