Evghenia Guțul/Facebook

Liderii unor organizații etnoculturale din Moldova au semnat o adresare către comunitățile etnice, privind integrarea în UE

Liderii mai multor organizații etnoculturale din Republica Moldova au semnat o adresare către comunitățile etnice din țară privind integrarea în Uniunea Europeană. În declarație, aceștia și-au exprimat sprijinul pentru avansarea Republicii Moldova pe calea integrării europene și au cerut forțelor politice și societății civile să conlucreze în această direcție. Printre semnatari sunt reprezentați ai etniilor găgăuze, georgiene, armene, ucrainene, azere, poloneze, lituaniene. Adresarea a fost semnată în cadrul Programului Național „CRIn” – Consolidarea relațiilor interetnice în Republica Moldova în contextul integrării europene, care prevede activități de informare și cultural-artistice pentru a promova dialogul și înțelegerea reciprocă între diferite comunități etnice.

Adresare cu privire la integrarea în Uniunea Europeană

Pe 25 iulie, Agenția Relații Interetnice a anunțat că organizațiile etnoculturale din țara noastră au semnat o „adresare cu privire la integrarea în Uniunea Europeană”. Adresarea, potrivit Agenției, este îndreptată comunităților etnice din Moldova. „Organizațiile etnoculturale și-au exprimat sprijinul pentru avansarea Republicii Moldova pe calea integrării europene și au cerut forțelor politice și societății civile să conlucreze în această direcție”, a relatat Agenția.

Potrivit instituției, liderii organizațiilor etnoculturale consideră Uniunea Europeană „un exemplu de conviețuire pașnică și respect reciproc între diverse grupuri etnice”.

„În Adresare se arată că integrarea europeană va îmbunătăți protecția drepturilor minorităților etnice prin încadrarea valorilor și standardelor UE cu privire la statul de drept, drepturile omului și combaterea discriminării și altor forme de intoleranță în legislația națională”, a relatat Agenția.

Semnatarii declarației 

Cel care a elaborat adresarea este Vitalii Mrug, co-președinte al Consiliului coordonator al organizațiilor etnoculturale acreditate pe lângă Agenția Relații Interetnice. În cadrul unui eveniment, organizat de Agenție, Mrug a spus că „integrarea europeană a țării înseamnă și protejarea drepturilor minorităților naționale”.

Primul care a semnat adresarea este președintele Comunității Găgăuze din Republica Moldova Nicolae Terzi. Printre semnatari mai sunt: președintele asociației obștești „Diaspora georgienilor din Republica Moldova – SAMŞOBLO” Alexandr Caculia, liderul asociației obștești Congresul Național al Ucrainenilor din Moldova Dmitrii Lecarţev, Irena Garliauscaite de la Societatea Lituaniană din Republica Moldova, Venera Gasparean de la Diaspora Armeană în Republica Moldova „MAIR AIASTAN”, Roman Russu de la Asociaţia Tineretului Ucrainean din Republica Moldova „Zlagoda”, Felix Mihailean de la Asociaţia Internaţională de caritate a Medicilor şi Juriştilor Armeni din Moldova „URARTU”, Elcin Bairamov de la Congresul Azerilor din Republica Moldova, Vasile Kazimirovici de la Uniunea Polonezilor din Moldova.

Potrivit Agenției, deputata Partidului de guvernare Acțiune și Solidaritate Marcela Adam, secretară a Comisiei parlamentare pentru cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media, a declarat că inițiativa vine „în contextul angajamentului pe care îl are și guvernarea – de a dezvolta comunitățile din Republica Moldova”. „Uniunea Europeană este proiectul de pace, proiectul care ne va asigura dezvoltarea zi de zi. Este bine să lansăm acest dialog în care toate etniile să fie alături într-un îndemn comun către Moldova Europeană”, a comunicat Adam.

***

Republica Moldova și Ucraina sunt țări-candidate pentru aderarea la Uniunea Europeană din iunie 2022. Pe 25 iunie 2024, la Luxemburg, a avut loc prima conferință interguvernamentală Moldova-UE, care a marcat startul negocierilor de aderare la UE. În timpul evenimentului, premierul Dorin Recean a prezentat poziția de negociere din partea țării noastre. Documentul prevede, printre altele, că țara noastră își propune să adere la UE până în 2030, dar și faptul că ar putea solicita perioade de tranziție pentru sectoarele agricol și mediul înconjurător. Detalii AICI.

În toamnă, pe 20 octombrie 2024, pe moldoveni îi așteaptă un referendum, al cărui rezultat ar putea fi includerea în Constituție a unei clauze privind ireversibilitatea direcției europene de dezvoltare a țării. În buletinele de vot va fi indicată întrebarea „Susțineți modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”. Se vor acorda două variante de răspuns: „Da” și „Nu”. În martie 2024, întrebat ce va fi dacă la referendum majoritatea locuitorilor din Transnistria și Găgăuzia vor vota contra aderării la Uniunea Europeană, ministrul Afacerilor Externe Mihai Popșoi a spus că „unele regiuni, unele părți ale orașului, unele străzi, unele case pot avea o părere diferită, dar decizia se ia de toată țara”. Detalii AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Peste 80.000 de locuitori riscă să rămână cu gunoiul la poartă după ce accesul la poligonul Țînțăreni ar fi fost blocat. Ceban și Hajder se acuză reciproc

Serviciul de colectare a deșeurilor din 12 localități din apropierea Chișinăului a fost suspendat începând de 1 mai, lăsând peste 80.000 de locuitori cu gunoiul în ogradă. Anunțul a fost făcut de Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder pe 1 mai, care îl acuză pe primarul Ion Ceban că a blocat intenționat accesul la poligonul Țînțăreni — singurul autorizat din țară, pentru a crea „intenționat” o criză. Ceban a respins acuzațiile, calificându-le drept „minciuni”, și susține că operatorul privat vizat depozitează deșeurile ilegal la Băcioi. Totodată, Ceban a cerut pimarilor localităților afectate să depună demersuri oficiale pentru a interveni.

Cum a apărut criza

Potrivit Ministerului Mediului, un agent de salubrizare privat presta servicii de evacuare a deșeurilor în peste 20 de localități din jurul Chișinăului, printre care Sîngera, Revaca, Dobrogea, Băcioi, Brăila, Strășeni, Suruceni și Colonița. După colectare, deșeurile erau transportate la Sîngera pentru sortare, iar cele nereciclabile urmau să fie depozitate la Țînțăreni. Criza a izbucnit după ce contractul dintre operatorul privat și Î.M. Autosalubritate Chișinău ar fi fost reziliat la indicația primarului Ceban, obligând operatorul să notifice primăriile că din 1 mai nu mai poate asigura serviciile.

„Prin decizia iresponsabilă a primarului Ceban de a bloca accesul la poligonul Țînțăreni, peste 80.000 de locuitori din 12 localități sunt lăsați fără servicii de salubritate și riscă să rămână cu gunoiul la poartă. Este o criză provocată intenționat, care ar putea transforma dealurile și câmpurile noastre în gunoiști ilegale. Poluarea nu are granițe administrative, iar eu nu pot privi cum ambițiile politice și interesele cuiva generează un dezastru ecologic”, a scris Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder.

Ministrul a anunțat că va interveni în zilele următoare pentru a debloca situația și că a discutat deja cu o parte din primarii afectați pentru a identifica soluții tehnice.

Replica primarului Ceban

Primarul general al Chișinăului, Ion Ceban, a respins categoric acuzațiile, calificându-le drept minciuni, și a acuzat la rândul său un „business de familie” al reprezentanților puterii cu deșeurile. El a prezentat date din activitatea Autosalubrității care arată că operatorul privat vizat nu a depozitat practic nimic la Țînțăreni în ultimii ani.

„În 2024 — 0 tone depozitate, în 2025 — 300 tone depozitate, în 2026 — 0 tone depozitate la Țînțăreni. Pe zi ajung peste 50 de mașini pline de gunoi. Ei își aleg ce vor pentru business și descarcă în groapa de gunoi creată neautorizat pe terenul din proprietatea localității Băcioi, absolut ilegal”, a declarat Ceban.

Primarul a acuzat că operatorul privat evită poligonul autorizat, aflat la 47 de kilometri distanță, pentru a nu suporta costurile de transport și taxa de 300 de lei pe tonă, preferând groapa neautorizată de la Băcioi, aflată la doar 2 kilometri.

„Ei fac bani pe sănătatea și securitatea cetățenilor. Și toate acestea sunt acoperite de deputați, smecheri din Președinție, miniștri și alți reprezentanți PAS”, a adăugat Ceban.

Referitor la localitățile fără servicii, Ceban a negat că Autosalubritatea ar fi responsabilă, susținând că operatorul privat a lăsat intenționat gunoiul la porțile oamenilor pentru a crea panică. El a anunțat că este dispus să intervină și a cerut primarilor afectați să depună demersuri oficiale.

„Dacă vor continua să mintă oamenii din localități, voi ruga primăriile din raza municipiului Chișinău să facă un demers oficial și vom interveni. Sunt și azi, și mâine, și duminică la serviciu și sunt gata să mă întâlnesc cu primarii și reprezentanții localităților„, a declarat Ceban.

Subiectul a ajuns în atenția publică la începutul lunii aprilie, când Ceban a calificat activitatea centrului din Sângera drept o catastrofă ecologică, susținând că funcționează ilegal în apropierea zonelor locuite. Inspectoratul pentru Protecția Mediului a efectuat un control și a constatat mai multe nereguli, inclusiv depozitarea deșeurilor în afara perimetrului autorizat.

Operatorul a fost sancționat cu o amendă de 6.000 de lei și obligat să remedieze abaterile. Agenția de Mediu și Ministerul Mediului au precizat însă că operatorul deține autorizație valabilă până în 2029, iar ministrul Hajder a declarat că situația de la Sângera a fost puternic politizată. Până la mijlocul lunii mai urmează să fie luată o decizie privind actualizarea autorizației sau, dacă neregulile nu vor fi înlăturate, suspendarea activității. Între timp, peste 6.300 de persoane au semnat o petiție prin care cer suspendarea operatorului.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: