noi.md

Concursul pentru funcția de președinte al CSJ, amânat din nou. Care este motivul

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a amânat concursul pentru alegerea președintelui Curții Supreme de Justiție (CSJ), care era pe ordinea de zi a ședinței din 30 martie. Membrii CSM au declarat că s-au întrunit în ședință online, iar concursul ar trebui să se desfășoare cu prezența fizică a candidaților înscriși la concurs. 

La începutul ședinței din 30 martie, Dorel Musteață, fostul președinte interimar al CSM a propus excluderea de pe ordinea de zi a concursului pentru alegerea președintelui CSJ. El a menționat că membrii CSM nu au ales niciodată judecători prin intermediul aplicației Zoom. Propunerea a fost susținută de Mariana Timotin Grama. Ea a declarat că membrii CSM se pot întruni în ședință, iar candidatul se poate conecta pe Zoom. Petru Moraru, candidatul la funcția de președinte al CSJ, a susținut propunerea.

Restul membrilor CSM au fost de acord și au decis, de asemenea, să amâne alte concursuri care erau pe ordinea de zi a ședinței. Printre acestea se numără concursul pentru suplinirea funcției de președinte al Curții de Apel Bălți și Curții de Apel Comrat.

Postul de președinte al CSJ a devenit vacant în octombrie 2019. Președintele de atunci al CSJ, Ion Druță, a demisionat, iar Procuratura Generală a intentat împotriva acestuia un dosar penal pentru îmbogățire ilicită. În decembrie 2019, Druță a obținut licența de avocat. În decembrie 2020, Curtea de Apel a anulat hotărârea CSM, prin care s-a permis inițierea unui dosar penal pe numele lui Druță. Procuratura Generală a atacat decizia Curții de Apel.

Menționăm că în ultimii doi ani, CSM a încercat în repetate rânduri să organizeze concursuri pentru funcția de președinte al Curții Supreme de Justiție. În vara anului 2020, concursul a eșuat din cauza faptului că niciunul dintre candidați nu a acumulat numărul necesar de voturi. Următorul concurs urma să se desfășoare pe 2 februarie, dar a fost amânată din cauza faptului că mai mulți membri ai CSM s-au infectat cu coronavirus.

La concursul pentru funcția de președinte al CSJ s-au înscris cinci candidați: judecătorii Anatolie Țurcan, Liliana Catană și Ion Guzun, dar și membrii CSM Victor Micu și Petru Moraru.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Chișinăul dă replica Tiraspolului, care a cerut „returnarea” a $28 mln: „Vor să distragă atenția de la problemele social-economice”

Biroul politici de reintegrare califică drept „o nouă tentativă propagandistică” acuzațiile lansate de Tiraspol, după ce administrația nerecunoscută din regiunea transnistreană a cerut Chișinăului să întoarcă peste 28 de milioane de dolari. Autoritățile constituționale susțin că declarațiile urmăresc să distragă atenția de la problemele social-economice din regiune și de la obligația agenților economici de a respecta legislația Republicii Moldova.

Solicitat de NewsMaker, Biroul a precizat că orice activitate economică desfășurată în raioanele de est ale țării trebuie să se încadreze în cadrul legal al Republicii Moldova, inclusiv în ceea ce privește procedurile vamale, fiscale și comerciale aplicabile.

Totodată, Chișinăul consideră că afirmațiile făcute de Tiraspol „nu merită o tratare detaliată”, însă reiterează că autoritățile constituționale acționează transparent și în conformitate cu angajamentele internaționale asumate de Republica Moldova.

În reacție se mai menționează că Chișinăul își menține deschiderea pentru identificarea unor soluții pragmatice menite să sprijine populația și mediul de afaceri din regiunea transnistreană, cu respectarea cadrului legal național și a regulilor de desfășurare a activității economice.

„Totodată, atragem atenția la faptul că, peste trei decenii, Tiraspolul aplică diverse plăți ilegale și constrânge în mod abuziv locuitorii și agenții economici din regiune, inclusiv pe deținătorii de acte și bunuri înregistrate conform legislației Republicii Moldova. Aceste practici afectează direct cetățenii, limitează libera circulație și creează presiuni artificiale asupra mediului de afaceri”, a mai declarat Biroul pentru NM.

Chișinăul anunță că va continua să promoveze soluții „orientate spre protejarea drepturilor fundamentale și legitime ale cetățenilor, sprijinirea activității economice legale și avansarea procesului de reintegrare a țării, inclusiv prin aplicarea prevederilor legale adoptate recent privind ajustarea regimului fiscal pe întreg teritoriul țării”.

Reamintim, așa-numitul minister de externe de la Tiraspol a anunțat, pe 7 mai, că a cerut Chișinăului să restituie peste 28 de milioane de dolari. Autoritățile nerecunoscute susțin că banii ar fi fost acumulați din taxele plătite de agenții economici din regiune, începând cu 2024. Tiraspolul a anunțat că a transmis și o solicitare autorităților constituționale, în care a cerut explicații privind „soarta” acestor bani.

***

Precizăm că, în Republica Moldova, importul de mărfuri este supus mai multor tipuri de taxe, inclusiv taxelor vamale, TVA-ului și accizelor. Până în 2024, agenții economici din regiunea transnistreană beneficiau de facilități fiscale și nu achitau aceste plăți în bugetul de stat al Republicii Moldova. Situația s-a schimbat după modificarea Codului Vamal de către autoritățile de la Chișinău, care a obligat businessul din regiune să plătească taxe vamale în bugetul național.

Ulterior, la sfârșitul lunii aprilie 2026, Parlamentul a adoptat un nou proiect de lege care prevede eliminarea treptată și a celorlalte facilități fiscale acordate malului stâng al Nistrului. Astfel, întreprinderile din Transnistria urmează să achite inclusiv TVA și accize pentru importul de mărfuri.

Potrivit autorităților, banii colectați vor fi direcționați către Fondul de Convergență – un mecanism creat pentru finanțarea proiectelor de dezvoltare în regiunea transnistreană și pentru susținerea inițiativelor de apropiere între cele două maluri ale Nistrului. Fondul urmează să fie alimentat atât din bugetul Republicii Moldova, cât și din contribuțiile partenerilor externi. Tiraspolul s-a opus inițiativei și a acuzat Chișinăul că impune noi „taxe abuzive”. Acuzațiile au fost respinse.

NewsMaker a analizat cum va influența introducerea noilor taxe economia și populația din Transnistria și dacă situația este într-adevăr atât de gravă cum sugerează Tiraspolul – AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: