Condițiile pe care trebuie să le îndeplinească Tiraspolul ca să beneficieze de €60 mln

Pentru a beneficia de cele 60 milioane de euro din partea Uniunii Europene, regiunea transnistreană trebuie să-și asume câteva lucruri. Printre acestea – să asigure respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, să elaboreze un plan acceptat de Guvernul Republicii Moldova prin care vor fi actualizate tarifele la energie la prețurile de piață pentru consumatorii din regiune, inclusiv să excludă din pachetul de sprijin consumatorii industriali cu consum mare de energie. Precizările au fost făcute de premierul Dorin Recean. 

Pe 4 februarie, aflată la Chișinău, comisara europeană pentru Extindere Marta Kos a anunțat un pachet de ajutor financiar din partea Uniunii Europene pentru R. Moldova. Anunțul a fost făcut în timpul unei conferințe alături de președinta Maia Sandu. Ulterior, Marta Kos și premierul Dorin Recean au semnat un document în acest sens.

Pachetul financiar are trei etape de sprijin. Prima etapă – ajutorul de urgență de 30 de milioane de euro, care a fost deja alocat. A doua – oferirea a 250 de milioane de euro pentru malul drept, dintre care 100 de milioane urmează a fi transferate până la mijlocul lunii aprilie. Din acești bani vor fi oferite compensații la energia electrică până în decembrie 2025, va fi suplinit bugetul de compensare pentru companiile din sectorul alimentar, va fi acoperită integral creșterea facturilor la energia electrică pentru școli, grădinițe, spitale, centre sociale, afectate de scumpiri. Etapa a treia se referă la Planul de acțiuni de 2 ani privind creșterea rezilienței și independenței energetice a R. Moldova.

Pentru stânga Nistrului, Uniunea Europeană vine cu o ofertă condiționată de 60 milioane de euro, pentru a acoperi necesitățile energetice ale regiunii până la mijlocul lunii aprilie. Asistența va fi condiționată de elaborarea unui plan coordonat și acceptat de Guvernul Republicii Moldova, prin care în regiunea transnistreană vor fi actualizate tarifele la energie la prețurile de piață. Activitățile care consumă multă energie nu vor putea beneficia de acest suport. Totodată, printre condiționalități se numără elaborarea unui angajament privind pașii concreți prin care în regiune se va asigura respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului și care trebuie convenit cu Guvernul Republicii Moldova, până la valorificarea grantului”, se arată într-un comunicat al Guvernului.

Premierul Dorin Recean a explicat că asistența UE „va fi condiționată de câteva lucruri pe care trebuie să și le asume regiunea transnistreană”.

Acțiuni concrete prin care se respectă drepturile omului și libertățile fundamentale în regiune, și care trebuie convenit cu Guvernul Republicii Moldova până a fi valorificat ajutorul. Un plan asumat prin care se actualizează treptat tarifele la energie la prețurile de piață pentru consumatorii din regiune. Companiile mari care exportă produse vor trebui să achite prețurile de piață pentru energie. Excluderea consumatorilor industriali cu consum mare de energie din pachetul de sprijin”, a adăugat oficialul moldovean.

În timpul conferinței de presă, Maia Sandu a declarat că, pentru a beneficia de oferta UE, în regiunea transnistreană „urmează să se îndeplinească anumite condiții”.

Aceste condiții vor fi discutate de către guvern, Uniunea Europeană și sectorul asociativ – ONG-urile care au tangență în special cu domeniul drepturilor omului. De aici va porni discuția, vom vedea care va fi reacția pe malul stâng, în ce măsură malul stâng își va asuma îndeplinirea acestor condiții ca să poată să primească mai departe ajutor, după ajutorul de urgență de 10 zile”, a comunicat șefa statului.

Reprezentanții Tiraspolului nu au reacționat, deocamdată, la oferta condiționată a UE.

***

Din 1 ianuarie 2025, concernul rusesc Gazprom a oprit livrările de gaz destinate regiunii transnistrene. Până atunci, din volumele de gaz rusesc era acoperit necesarul de consum al regiunii transnistrene și era produsă energie electrică pentru ambele maluri ale Nistrului. Începând cu data de 3 ianuarie, în regiunea transnistreană au fost introduse întreruperi programate ale energiei electrice. Acestea aveau loc pentru că locutorii din stânga Nistrului consumau mai mult curent electric decât producea sistemul energetic. Întreruperile de curent au continuat până pe 1 februarie.

Pe 27 ianuarie, premierul Dorin Recean a anunțat „o propunere de soluționare a crizei umanitare din regiunea transnistreană”. Oficialul a explicat că Uniunea Europeană pune la dispoziția Republicii Moldova un pachet de sprijin imediat, de 30 de milioane de euro, pentru depășirea efectelor crizei. Recean a precizat că pachetul de sprijin include 3 componente.

Prima componentă se referă la intervenția imediată și anume oferirea unui împrumut de 3 milioane de metri cubi de gaze naturale pentru stânga Nistrului, necesare pentru menținerea presiunii critice în conductele din regiune. Între timp, pe 1 februarie, compania Moldovagaz a început să livreze regiunii transnistrene gazele oferite ca împrumut de guvernul de la Chișinău și Uniunea Europeană pentru a preveni căderea presiunii în conducte și o criză umanitară, după ce livrările de gaze rusești au încetat cu o lună mai devreme. Detalii AICI.

Cea de-a doua componentă ține de intervenția de urgență pentru perioada 1-10 februarie. Astfel, pe 1 februarie, Comisia pentru Situații Excepționale a decis să direcționează 20 de milioane de euro pentru achiziția de gaze în stânga Nistrului și 10 milioane pentru achiziția energiei electrice pe malul drept. „Totul achiziționat prin compania moldovenească SA Energocom”, a evidențiat purtătorul de cuvânt al Guvernului Daniel Vodă. El a adăugat că „gazele naturale livrate în regim de urgență nu sunt pentru funcționarea consumatorilor industriali mari, precum MMZ, cripto și alte activități netransparente, care prosperau pe seama locuitorilor din regiune”. „Volumul livrat va fi limitat la consumul de gaze și energie electrică pentru gospodării, grădinițe, spitale, școli și afaceri de bază: brutării și afaceri mici”, a comunicat el. Totodată, Vodă a declarat că, în acest ajutor de urgență, malul drept nu depinde de stânga Nistrului pentru curent electric. Amintim, anterior, el a spus că malul drept va achiziționa în continuare energie electrică de pe bursă dat fiind faptul că este mai rentabil din punct de vedere economic.

Între timp, autoritățile nerecunoscute de la Tiraspol au decis să taie accesul la electricitate pentru activitățile de blockchain, care au permis minarea de criptomonede în regiune. Decizia a fost luată pe 31 ianuarie 2025, „pentru a asigura o utilizare rațională a gazului natural și a altor resurse energetice în contextul crizei energetice”. Detalii AICI.

A treia componentă include un Program complex de reziliență energetică pentru următorii doi ani.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Moldova și UE

Guvernul a aprobat Programul Național de Integrare Europeană pentru următorii cinci ani (2025–2029). În document sunt menționate reformele-cheie și termenele necesare pentru a armoniza legislația și instituțiile națională cu normele UE. Potrivit vicepremierului pentru integrare europeană, Cristina Gherasimov, reformele propuse nu sunt «exerciții birocratice», ci «o transformare profundă în beneficiul cetățenilor Republicii Moldova».

Republica Moldova a început negocierile de aderare la UE în iunie 2024. Despre cum decurg de obicei aceste negocieri și cât durează, NM a scris aici.


Interviu NM cu un eurodeputat: alegeri, dezinformare și cenzură

În UE se creează inițiativa «Scutul European pentru Democrație», menită să protejeze procesele democratice de amestecul extern și de dezinformare, în special din partea Rusiei. Dar unde este linia de demarcație dintre securitate și cenzură? Și la ce ne putem aștepta de la alegerile parlamentare din Moldova?

Despre toate acestea și nu numai, NM a discutat cu eurodeputata franceză Nathalie Loiseau în interviul intitulat «Vor fi auzite „vocile rusofone“ ale moldovenilor?».


Sondaje: alegeri, UE

Partidul de guvernământ PAS rămâne cel mai popular în rândul alegătorilor înaintea alegerilor parlamentare. Totuși, este puțin probabil să reușească să formeze singur o majoritate parlamentară. Datele celui mai recent sondaj realizat de iData arată că pentru PAS ar vota 27,5% dintre alegători, urmat de PSRM cu 11,6% și Blocul Victoria cu 11,2%. În Parlament ar mai putea accede Blocul Alternativa și Partidul Nostru.

În ceea ce privește aderarea Moldovei la UE, 63,3% dintre respondenți s-au pronunțat «pentru», iar 25,5% — «împotrivă». Sondajul a mai arătat că 33,2% dintre moldoveni nu au ieșit niciodată din țară.


Protestul socialiștilor: tariful la gaz

Partidul Socialiștilor a organizat un protest în fața sediului Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică, declarând că oamenii «s-au săturat de vremurile bune» din perioada Maiei Sandu, cer «tarife corecte» și desecretizarea prețului de achiziție a gazului. Liderul PSRM, Igor Dodon, susține că prețul real al gazului nu depășește 10 lei pe metru cub, în timp ce cetățenii achită aproximativ 15 lei.

În replică Partidul Acțiune și Solidaritate a acuzat socialiștii că vor să «mențină Moldova sub controlul Kremlinului» și că «nu au mișcat un deget» pentru independența energetică a țării pe când erau la guvernare. PAS a mai subliniat că «a avut grijă de cetățeni», oferind compensații.


Chironda a părăsit Consiliul Municipal

Fostul viceprimar Victor Chironda a renunțat la mandatul de consilier municipal, acuzându-l pe primarul Ion Ceban că a «transformat consiliul într-un apendice al partidului său, MAN». Chironda a declarat că nu poate rămâne într-un organ «care a fost lipsit de competențe» și care nu mai reprezintă interesele cetățenilor. El a adăugat că nu a participat la ultimele ședințe, deoarece «este incorect să primească 4 mii de lei pe zi pentru discuții sterile».

Partidul DA a declarat că nu va delega un nou consilier municipal în locul lui Chironda și cere alegeri locale anticipate, acuzându-l pe primar că blochează activitatea autorităților locale.

Între timp, fostul deputat Chiril Moțpan, următorul pe lista DA, a anunțat că este de acord să-i ia locul lui Chironda în consiliu. Anterior, Moțpan a fost vicepreședintele DA, dar a părăsit partidul în ianuarie 2024.


Ceban vs PAS

Între timp, primarul capitalei, Ion Ceban, a invitat conducerea țării, inclusiv președinta Maia Sandu, la dezbateri publice privind bugetele Chișinăului și ale Moldovei, precum și alte chestiuni importante. Ceban a declarat că este gata «să răspundă la orice întrebare» și a propus guvernării să aleagă canalul TV și moderatorii, subliniind că va veni la dezbateri de unul singur. În replică, fracțiunea PAS din consiliul municipal l-a acuzat că face «show-uri zilnice în loc să rezolve problemele orașului».


Noul procuror general interimar

Consiliul Superior al Procurorilor l-a numit în funcția de procuror general interimar pe Alexandru Machedon, șef-adjunct interimar al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale. Funcția de procuror general a devenit vacantă după demisia lui Ion Munteanu, care a fost desemnat judecător la Curtea Supremă de Justiție. Machedon participase anterior la concursul pentru funcția de șef al PCCOCS, dar nu a fost selectat.


Transnistria: Zona de Securitate, gaz

În 2025, Chișinăul va aloca din bugetul de stat peste 21,6 milioane de lei pentru implementarea a 30 de proiecte în Zona de Securitate, axate pe reintegrarea Republicii Moldova, precum și pentru acordarea compensațiilor fermierilor din raionul Dubăsari ale căror terenuri sunt situate pe teritoriul autoproclamatei RMN.

Între timp, autoritățile transnistrene au redus de două ori prețul gazului pentru Uzina Metalurgică Moldovenească (MMZ) din Râbnița. În același timp, prețul pentru locuitorii regiunii a rămas neschimbat.


Moldova și România

La granița dintre Moldova și România va fi deschis un nou punct internațional de trecere a frontierei — Ungheni—Ungheni. Potrivit autorităților, noul punct vamal va reduce timpul de așteptare, va accelera transportul de mărfuri și va asigura o legătură directă a Moldovei cu autostrăzile UE. Punctul de trecere va deveni operațional după finalizarea construcției podului peste Prut.

Cetățenii Republicii Moldova care dețin cetățenie română, dar nu au domiciliu în România, vor putea obține o carte electronică de identitate. Pentru aceasta, va fi necesar să prezinte pașaportul cu mențiunea privind țara de reședință sau alte acte de identitate naționale care atestă domiciliul, precum și să dețină un cont confirmat pe platforma HUB a MAI din România.


Prețurile la imobile

Expertul economic Veaceslav Ioniță estimează că ritmul de creștere a prețurilor la imobile în Republica Moldova va încetini. Potrivit lui, în prezent «prețurile la imobiliare au luat-o razna». Despre asta și despre dacă este momentul potrivit pentru a cumpăra un apartament, Ioniță a vorbit într-un nou episod al proiectului «Avem întrebări», moderat de Nicolae Paholinițchi.


Agenda zilei, 29 mai:

  • 10:00 — Ședința Parlamentului
  • 11:00 — Ședința Consiliului Municipal Chișinău

Centrul Național Anticorupție (CNA) desfășoară acțiuni de urmărire penală într-o cauză pornită pe fapte de corupție. Sunt vizați mai mulți angajați ai Postului vamal Leușeni. Informația a fost confirmată pentru NewsMaker de purtătoarea de cuvânt a CNA, Angela Starinschi.

Pentru NewsMaker, purtătoarea de cuvânt a CNA a declarat că, în dimineața zilei de 29 mai, au loc acțiuni de urmărire penală într-o cauză pornită pentru fapte de corupție și că sunt vizați mai mulți angajați ai Postului Vamal Leușeni.

Menționăm că acțiunile au loc la exact o săptămână după perchezițiile anterioare de la vamă. Pe 21 mai, au fost reținuți șeful Biroului Vamal Centru, Iurie Gorea, și un broker vamal. Potrivit CNA, cei doi, împreună cu alte persoane, ar fi primit peste 40.000 de dolari. Conform instituției, banii erau destinați „pentru facilitarea trecerii mărfurilor peste frontiera vamală a R. Moldova la importul de mărfuri în țară, destinate segmentului transnistrean, dar și pentru omiterea depistării multiplelor încălcări de legislație”. Ulterior, pe 22 mai, CNA a anunțat o nouă reținere în acest dosar – este vorba despre șeful Postului Vamal Intern Căușeni, care a fost plasat în arest preventiv pentru 72 de ore.

Președinta R. Moldova, Maia Sandu, a vizitat miercuri, 28 mai, alături de ambasadorul Azerbaidjanului, Ulvi Bakhshaliyev, expoziția de covoare azere organizată la Muzeul Național de Istorie, cu ocazia Zilei Independenței a acestei țări.

Potrivit unui comunicat al Președinției, expoziția reunește covoare tradiționale și moderne din diverse regiuni ale Azerbaidjanului. „Arta covorului, element comun al patrimoniului moldovenesc și azer, a fost evocată ca simbol al dialogului intercultural”, se menționează în comunicat.

Președinta Sandu a reafirmat importanța relațiilor bilaterale dintre cele două state, menționând, în acest context, întrevederea recentă cu președintele Ilham Aliyev, desfășurată în marja summitului Comunității Politice Europene de la Tirana.

Uniunea Europeană a eliminat oficial sancțiunile economice împotriva Siriei, potrivit unui comunicat publicat pe site-ul Consiliului UE. Din lista de sancțiuni a UE au fost eliminate 24 de entități siriene, inclusiv Banca Centrală a Siriei, companii din industria petrolieră și din sectorul bumbacului.

Totuși, decizia nu se aplică sancțiunilor impuse din motive de securitate, cum ar fi cele legate de amenințarea teroristă, și nici celor aplicate persoanelor sau organizațiilor implicate în valul de violențe din martie 2025, scrie Forbes.ru.

Anterior, pe 23 mai, și Trezoreria SUA a ridicat o mare parte din sancțiunile impuse Siriei. Au fost scoase de pe lista neagră compania aeriană Syrian Arab Airlines, Banca Centrală a Siriei și mai multe bănci. De asemenea, au fost eliminate restricțiile asupra unor companii de transport maritim, operatorii porturilor Latakia și Tartus, Ministerul Petrolului și Resurselor Minerale, Ministerul Turismului, precum și hotelul Four Seasons din Damasc. SUA a permis și reluarea tranzacțiilor cu compania petrolieră de stat Sytrol și alte organizații din domeniul energetic.

SUA și UE au început să impună sancțiuni împotriva Siriei în 2011, pe vremea când Bashar al-Assad era președinte.

În decembrie 2024, rebelii conduși de actualul lider sirian, Ahmed Sharaa, l-au înlăturat de la putere pe Assad.

În februarie 2025, UE a relaxat o parte dintre sancțiunile impuse Damascului. Pe 13 mai, președintele SUA, Donald Trump, a promis că sancțiunile împotriva Siriei vor fi eliminate.

Bashar al-Assad a fost președinte al Siriei din anul 2000. După ce a fost înlăturat de la putere în decembrie 2024, a părăsit țara și a ajuns la Moscova. Potrivit purtătorului de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, Vladimir Putin a decis personal să-i acorde azil lui Assad și familiei sale.

Noua variantă a virusului SARS-CoV-2, NB.1.8.1a, derivată din linia Omicron, se răspândește la nivel global, însă riscul pentru sănătatea publică este considerat în continuare redus, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP) a oferit precizări privind circulația virusului pe teritoriul R. Moldova, dar și recomandări adresate populației.

Varianta NB.1.8.1, derivată din tulpina Omicron, a fost identificată pentru prima dată în ianuarie, în China, iar ulterior a fost depistată și în India, Statele Unite, mai multe țări europene, precum și în Rusia.

Potrivit ANSP, deși în anumite țări din regiunea Pacificului de Vest au fost raportate creșteri ale numărului de cazuri și spitalizări, nu există dovezi că severitatea bolii ar fi mai mare comparativ cu alte subvariante circulante.

În Republica Moldova, în ultimele patru săptămâni (perioada 28 aprilie – 25 mai curent) au fost efectuate 5450 de teste PCR și teste rapide de diagnostic (TDR), fiind confirmate 12 cazuri de COVID-19. „Aceste date reflectă o circulație redusă a virusului SARS-CoV-2 în comunitate”, precizează Agenția.

În context, ANSP populației să:

  • continue respectarea măsurilor generale de protecție;
  • se adreseze medicului de familie în cazul apariției simptomelor respiratorii;
  • se vaccineze împotriva virusului SARS-CoV-2;
  • se informeze din surse sigure și oficiale.
Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: