Condițiile pe care trebuie să le îndeplinească Tiraspolul ca să beneficieze de €60 mln

Pentru a beneficia de cele 60 milioane de euro din partea Uniunii Europene, regiunea transnistreană trebuie să-și asume câteva lucruri. Printre acestea – să asigure respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, să elaboreze un plan acceptat de Guvernul Republicii Moldova prin care vor fi actualizate tarifele la energie la prețurile de piață pentru consumatorii din regiune, inclusiv să excludă din pachetul de sprijin consumatorii industriali cu consum mare de energie. Precizările au fost făcute de premierul Dorin Recean. 

Pe 4 februarie, aflată la Chișinău, comisara europeană pentru Extindere Marta Kos a anunțat un pachet de ajutor financiar din partea Uniunii Europene pentru R. Moldova. Anunțul a fost făcut în timpul unei conferințe alături de președinta Maia Sandu. Ulterior, Marta Kos și premierul Dorin Recean au semnat un document în acest sens.

Pachetul financiar are trei etape de sprijin. Prima etapă – ajutorul de urgență de 30 de milioane de euro, care a fost deja alocat. A doua – oferirea a 250 de milioane de euro pentru malul drept, dintre care 100 de milioane urmează a fi transferate până la mijlocul lunii aprilie. Din acești bani vor fi oferite compensații la energia electrică până în decembrie 2025, va fi suplinit bugetul de compensare pentru companiile din sectorul alimentar, va fi acoperită integral creșterea facturilor la energia electrică pentru școli, grădinițe, spitale, centre sociale, afectate de scumpiri. Etapa a treia se referă la Planul de acțiuni de 2 ani privind creșterea rezilienței și independenței energetice a R. Moldova.

Pentru stânga Nistrului, Uniunea Europeană vine cu o ofertă condiționată de 60 milioane de euro, pentru a acoperi necesitățile energetice ale regiunii până la mijlocul lunii aprilie. Asistența va fi condiționată de elaborarea unui plan coordonat și acceptat de Guvernul Republicii Moldova, prin care în regiunea transnistreană vor fi actualizate tarifele la energie la prețurile de piață. Activitățile care consumă multă energie nu vor putea beneficia de acest suport. Totodată, printre condiționalități se numără elaborarea unui angajament privind pașii concreți prin care în regiune se va asigura respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului și care trebuie convenit cu Guvernul Republicii Moldova, până la valorificarea grantului”, se arată într-un comunicat al Guvernului.

Premierul Dorin Recean a explicat că asistența UE „va fi condiționată de câteva lucruri pe care trebuie să și le asume regiunea transnistreană”.

Acțiuni concrete prin care se respectă drepturile omului și libertățile fundamentale în regiune, și care trebuie convenit cu Guvernul Republicii Moldova până a fi valorificat ajutorul. Un plan asumat prin care se actualizează treptat tarifele la energie la prețurile de piață pentru consumatorii din regiune. Companiile mari care exportă produse vor trebui să achite prețurile de piață pentru energie. Excluderea consumatorilor industriali cu consum mare de energie din pachetul de sprijin”, a adăugat oficialul moldovean.

În timpul conferinței de presă, Maia Sandu a declarat că, pentru a beneficia de oferta UE, în regiunea transnistreană „urmează să se îndeplinească anumite condiții”.

Aceste condiții vor fi discutate de către guvern, Uniunea Europeană și sectorul asociativ – ONG-urile care au tangență în special cu domeniul drepturilor omului. De aici va porni discuția, vom vedea care va fi reacția pe malul stâng, în ce măsură malul stâng își va asuma îndeplinirea acestor condiții ca să poată să primească mai departe ajutor, după ajutorul de urgență de 10 zile”, a comunicat șefa statului.

Reprezentanții Tiraspolului nu au reacționat, deocamdată, la oferta condiționată a UE.

***

Din 1 ianuarie 2025, concernul rusesc Gazprom a oprit livrările de gaz destinate regiunii transnistrene. Până atunci, din volumele de gaz rusesc era acoperit necesarul de consum al regiunii transnistrene și era produsă energie electrică pentru ambele maluri ale Nistrului. Începând cu data de 3 ianuarie, în regiunea transnistreană au fost introduse întreruperi programate ale energiei electrice. Acestea aveau loc pentru că locutorii din stânga Nistrului consumau mai mult curent electric decât producea sistemul energetic. Întreruperile de curent au continuat până pe 1 februarie.

Pe 27 ianuarie, premierul Dorin Recean a anunțat „o propunere de soluționare a crizei umanitare din regiunea transnistreană”. Oficialul a explicat că Uniunea Europeană pune la dispoziția Republicii Moldova un pachet de sprijin imediat, de 30 de milioane de euro, pentru depășirea efectelor crizei. Recean a precizat că pachetul de sprijin include 3 componente.

Prima componentă se referă la intervenția imediată și anume oferirea unui împrumut de 3 milioane de metri cubi de gaze naturale pentru stânga Nistrului, necesare pentru menținerea presiunii critice în conductele din regiune. Între timp, pe 1 februarie, compania Moldovagaz a început să livreze regiunii transnistrene gazele oferite ca împrumut de guvernul de la Chișinău și Uniunea Europeană pentru a preveni căderea presiunii în conducte și o criză umanitară, după ce livrările de gaze rusești au încetat cu o lună mai devreme. Detalii AICI.

Cea de-a doua componentă ține de intervenția de urgență pentru perioada 1-10 februarie. Astfel, pe 1 februarie, Comisia pentru Situații Excepționale a decis să direcționează 20 de milioane de euro pentru achiziția de gaze în stânga Nistrului și 10 milioane pentru achiziția energiei electrice pe malul drept. „Totul achiziționat prin compania moldovenească SA Energocom”, a evidențiat purtătorul de cuvânt al Guvernului Daniel Vodă. El a adăugat că „gazele naturale livrate în regim de urgență nu sunt pentru funcționarea consumatorilor industriali mari, precum MMZ, cripto și alte activități netransparente, care prosperau pe seama locuitorilor din regiune”. „Volumul livrat va fi limitat la consumul de gaze și energie electrică pentru gospodării, grădinițe, spitale, școli și afaceri de bază: brutării și afaceri mici”, a comunicat el. Totodată, Vodă a declarat că, în acest ajutor de urgență, malul drept nu depinde de stânga Nistrului pentru curent electric. Amintim, anterior, el a spus că malul drept va achiziționa în continuare energie electrică de pe bursă dat fiind faptul că este mai rentabil din punct de vedere economic.

Între timp, autoritățile nerecunoscute de la Tiraspol au decis să taie accesul la electricitate pentru activitățile de blockchain, care au permis minarea de criptomonede în regiune. Decizia a fost luată pe 31 ianuarie 2025, „pentru a asigura o utilizare rațională a gazului natural și a altor resurse energetice în contextul crizei energetice”. Detalii AICI.

A treia componentă include un Program complex de reziliență energetică pentru următorii doi ani.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Estonia va avea ambasadă la Chișinău. Grosu: „Un lucru care spune mult despre relațiile noastre”

Estonia va deschide o ambasadă la Chișinău, care urmează să devină operațională în a doua parte a acestui an. Anunțul a fost făcut de președintele Parlamentului, Igor Grosu, în cadrul vizitei oficiale a șefilor parlamentelor din Estonia, Letonia și Lituania în Republica Moldova.

Potrivit lui Igor Grosu, decizia autorităților de la Tallinn este un semn clar de prietenie, solidaritate și încredere față de Republica Moldova și confirmă nivelul înalt al relațiilor dintre Chișinău și statele baltice. Odată cu deschiderea misiunii diplomatice estoniene, toate cele trei state baltice vor avea ambasade la Chișinău.

„Astfel, toate cele trei state baltice vor avea ambasade în Republica Moldova. Un lucru care spune mult despre nivelul relațiilor noastre. De fiecare dată când vorbim despre aderarea la Uniunea Europeană, privim firesc spre dumneavoastră. Pentru că știți ce înseamnă să ieși dintr-o zonă gri a istoriei, să rupi dependențe, să reformezi instituții și să alegi ferm libertatea. Parcursul statelor baltice ne arată că transformarea este posibilă”, a declarat oficialul.

Igor Grosu a accentuat că parcursul european al Republicii Moldova nu mai este o chestiune de „dacă”, ci de „când”, iar acest termen depinde de efortul intern și de sprijinul partenerilor europeni.

Igor Grosu a evidențiat și cooperarea practică dintre Republica Moldova și statele baltice. Estonia este principalul partener al țării în procesul de digitalizare a serviciilor publice, experiența estoniană contribuind la construirea unor instituții mai eficiente și mai transparente. Letonia sprijină formarea noii generații de funcționari publici prin programe de instruire în drept european și economie, iar Lituania susține proiecte de energie regenerabilă în spitale, școli și grădinițe, menite să sporească independența energetică și să reducă costurile pentru instituțiile publice.

Președintele Riigikogu al Republicii Estonia, Lauri Hussar, a precizat, în debutul intervenției sale, că vizita comună a speakerilor baltici a fost discutată de mai mulți ani și are loc acum datorită direcției europene asumate de Republica Moldova:

„Sunt foarte bucuros să spun aici cu voce tare și să vă asigur că noi suntem aici pentru că vreți să vă integrați în Uniunea Europeană. Vă sprijinim pe această cale, în acest proces. Vă ajutăm și vă sugerăm chiar și mai mult. În conformitate cu ceea ce ați făcut deja, ceea ce ați realizat, pot să spun că, într-adevăr, aparțineți marii familii europene. Acolo este locul Republicii Moldova”, a menționat acesta.

Președintele Seimasului Republicii Lituania, Juozas Olekas, a anunțat că extinderea Uniunii Europene va fi o prioritate majoră pentru Lituania la nivel comunitar în următorii ani.

„ Procesul de integrare europeană este impresionant, vedem ambiția moldovenilor de a implementa reforme, iar această perioadă reprezintă o oportunitate unică pentru țara dumneavoastră. În 2027, Lituania va prelua președinția Consiliului Uniunii Europene, iar extinderea Uniunii Europene va fi în topul agendei noastre, alături de securitate și apărare”, a menționat oficialul.

La rândul său, președinta Saeimei Republicii Letonia, Daiga Mieriņa, a reiterat sprijinul ferm al Letoniei pentru parcursul european al Republicii Moldova, subliniind că Chișinăul este perceput la Riga ca parte integrantă a familiei europene.

„Din partea noastră, suntem gata să facem tot ce este necesar pentru ca procesul de integrare să fie pe cât de rapid este nevoie. Letonia este gata să continue instruirea funcționarilor publici pentru a acoperi necesitățile de capacitate instituțională”, a spus aceasta.

În același timp, Daiga Mieriņa a făcut referire la cooperarea în domeniul securității și apărării, apreciind eforturile autorităților de la Chișinău în acest sector.

„Ne bucurăm să auzim că ați dublat bugetul de apărare. Fiecare euro investit în apărarea națională ne face pe toți mai puternici împotriva agresorului. Moldova este parte a familiei europene și vrem să continuăm să lucrăm împreună pentru ca integrarea să aibă loc cât mai curând”, a conchis președinta Saeimei.

***

Președinții parlamentelor din Letonia, Lituania și Estonia se află la Chișinău în perioada 2–4 februarie, într-o vizită oficială efectuată la invitația președintelui Parlamentul Republicii Moldova, Igor Grosu.

Pe 3 februarie, începând cu ora 10:30, oficialii celor trei state vor rosti discursuri în plenul Legislativului, în cadrul ședinței solemne de inaugurare a sesiunii parlamentare de primăvară, urmând ulterior întrevederi cu președinții fracțiunilor parlamentare.

Agenda vizitei mai include întâlniri cu președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, prim-ministrul Alexandru Munteanu, viceprim-ministra pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov, precum și viceprim-ministrul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: