noi.md

Consiliul Național al Monumentelor Istorice are o nouă componență. Cine sunt membrii

Consiliul Național al Monumentelor Istorice (CNMI) are o nouă componență, membrii căruia au fost selectați urmare a concursului anunțat de Ministerul Culturii pe 16 decembrie 2021. Din cele 17 dosare admise în competiție au fost selectați 10 membri, iar 3 membri sunt numiți din cadrul Ministerului Culturii.

Noii membri ai CNMI sunt:

  1. Sergius Ciocanu, dr. arh., președinte ICOMOS Moldova – președinte al Consiliului;
  2. Ion Budeci, secretar de stat, Ministerul Culturii – vicepreședinte al Consiliului;
  3. Rita Garconița, arhitect, consultant principal al Direcției patrimoniu cultural, Ministerul Culturii – secretar al Consiliului;
  4. Anatol Pânzaru, arhitect șef;
  5. Boris Gangal, arhitect șef;
  6. Gheorghe Bulat, arhitect șef;
  7. Andrei Vatamaniuc, arhitect șef;
  8. Dumitru Eremciuc, arhitect șef;
  9. Dumitru Cogâlniceanu, arhitect;
  10. Dmitrii Braga, inginer structurist;
  11. Ion Ceban, istoric, arheolog;
  12. Serghei Popovici, istoric, arheolog;
  13. serviciul juridic (post vacant), Ministerul Culturii.

Amintim, pe 8 septembrie 2021, Guvernul a votat un nou mecanism de selectare a membrilor CNMI pentru a crea premisele unei competiții deschise în procesul de selectare a membrilor Consiliului, iar pe 12 ianuarie 2022 au fost operate modificări la Regulamentul de organizare și funcționare a CNMI în scopul asigurării principiului de selectare a membrilor Consiliului în bază de concurs.

Noile modificări stabilesc necesitatea organizării concursului pentru funcțiile vacante de membru al Consiliului și pentru funcțiile ocupate în alt mod decât prin concurs, cu excepția funcționarilor publici numiți în cadrul Ministerului Culturii.

De asemenea, modificările adoptate includ două temeiuri suplimentare de încetare a calității de membru al Consiliului Național al Monumentelor Istorice pentru persoanele care au ocupat aceste funcții fără concurs și pentru persoanele în privința cărora a fost viciată procedura de selecție în funcția de membru al Consiliului, în bază de concurs. În aceste situații, încetarea calității de membru al Consiliului se dispune printr-un ordin al ministrului Culturii.

Membrii Consiliului au un mandat de trei ani, iar ultima componență a acestei structuri a fost numită în funcție în luna ianuarie a anului 2021, fără concurs.

În context, un studiu făcut public recent de către Centrul Național Anticorupție relevă că odată cu schimbarea, înainte de termen, a componenței CNMI din 13.01.2021, au apărut mai multe riscuri și amenințări de corupție. Numărul proiectelor avizate s-a majorat  de la 47 % la 95%. Analiza, la fel, a identificat 15 cazuri în care vechea componență a Consiliului a respins, cel puțin o dată, proiectele solicitanților, iar ultima componență a acceptat avizarea acestora.

Studiul arată că, în mare parte era vorba despre edificarea unor construcții în zonele istorice ale capitalei, reconstrucția unor anexe la monumente sau restaurarea fațadelor unor clădiri cu statut protejat.

CNMI este un organ de specialitate, care reprezintă autoritatea ştiinţifico-metodică în domeniul protejării de stat a monumentelor istorice şi activează pe lângă Ministerul Culturii.

Consiliul este format din 13 membri specializați în domeniul protejării patrimoniului arhitectural-istoric, reprezentanți ai organizațiilor guvernamentale și nonguvernamentale cu preocupări statutare în domeniu, precum şi până la trei funcţionari publici din cadrul Ministerului Culturii.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

index.hu

Ungaria: premierul cere demisia președintelui. Se ia în calcul modificarea Constituției pentru a-l destitui

Prim-ministrul ungar Peter Magyar a declarat că, dacă președintele Ungariei Tamás Sulyok nu își va da demisia, guvernul va iniția proceduri legale pentru a-l demite, scrie HotNews, citând Reuters. Precizarea a fost făcută în urma unei întâlniri dintre Magyar și Sulyok.

Magyar a spus că va folosi majoritatea parlamentară de două treimi a partidului său pentru a modifica Constituția și alte acte legislative, în scopul de a-l forța pe Sulyok să părăsească funcția.

Partidul de centru-dreapta al lui Magyar, Tisza, l-a înlăturat pe prim-ministrul Viktor Orban în urma unei victorii electorale în aprilie și s-a angajat să înlăture mai multe personalități numite de Orban în funcții publice cheie în ultimii 16 ani. Magyar i-a cerut lui Sulyok – ales la începutul anului 2024 de parlamentarii din partidul Fidesz al lui Orban – să demisioneze, acuzându-l că nu a reușit să reprezinte unitatea națională în chestiuni majore și că a servit interesele lui Orban și ale guvernului său. Sulyok a refuzat să demisioneze.

„I-am spus președintelui că, dacă își menține poziția și nu demisionează, voi informa astăzi parlamentarii din Tisza cu privire la propunerile noastre legislative și vom începe imediat procedurile necesare”, a declarat Magyar. El a afirmat că procesul legislativ va dura aproximativ o lună și va implica „înlăturarea tuturor marionetelor” care au participat la „demontarea statului de drept și a democrației”.

Partidul Fidesz al lui Orban l-a acuzat pe Magyar că a emis un „ultimatum ilegal” și a afirmat că Sulyok își îndeplinește mandatul legal, valabil până în 2029, și nu poate fi demis din funcție.

Sulyok a ocupat anterior funcția de președinte al Curții Supreme a Ungariei, post pentru care a fost ales tot de Fidesz în 2016.

Președinția în Ungaria are un caracter în mare parte ceremonial, dar Sulyok poate retrimite legile în parlament pentru reexaminare sau le poate trimite Curții Constituționale, ceea ce ar putea încetini sau bloca agenda de reforme a lui Magyar, notează sursa citată.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: