noi.md

Consiliul Național al Monumentelor Istorice are o nouă componență. Cine sunt membrii

Consiliul Național al Monumentelor Istorice (CNMI) are o nouă componență, membrii căruia au fost selectați urmare a concursului anunțat de Ministerul Culturii pe 16 decembrie 2021. Din cele 17 dosare admise în competiție au fost selectați 10 membri, iar 3 membri sunt numiți din cadrul Ministerului Culturii.

Noii membri ai CNMI sunt:

  1. Sergius Ciocanu, dr. arh., președinte ICOMOS Moldova – președinte al Consiliului;
  2. Ion Budeci, secretar de stat, Ministerul Culturii – vicepreședinte al Consiliului;
  3. Rita Garconița, arhitect, consultant principal al Direcției patrimoniu cultural, Ministerul Culturii – secretar al Consiliului;
  4. Anatol Pânzaru, arhitect șef;
  5. Boris Gangal, arhitect șef;
  6. Gheorghe Bulat, arhitect șef;
  7. Andrei Vatamaniuc, arhitect șef;
  8. Dumitru Eremciuc, arhitect șef;
  9. Dumitru Cogâlniceanu, arhitect;
  10. Dmitrii Braga, inginer structurist;
  11. Ion Ceban, istoric, arheolog;
  12. Serghei Popovici, istoric, arheolog;
  13. serviciul juridic (post vacant), Ministerul Culturii.

Amintim, pe 8 septembrie 2021, Guvernul a votat un nou mecanism de selectare a membrilor CNMI pentru a crea premisele unei competiții deschise în procesul de selectare a membrilor Consiliului, iar pe 12 ianuarie 2022 au fost operate modificări la Regulamentul de organizare și funcționare a CNMI în scopul asigurării principiului de selectare a membrilor Consiliului în bază de concurs.

Noile modificări stabilesc necesitatea organizării concursului pentru funcțiile vacante de membru al Consiliului și pentru funcțiile ocupate în alt mod decât prin concurs, cu excepția funcționarilor publici numiți în cadrul Ministerului Culturii.

De asemenea, modificările adoptate includ două temeiuri suplimentare de încetare a calității de membru al Consiliului Național al Monumentelor Istorice pentru persoanele care au ocupat aceste funcții fără concurs și pentru persoanele în privința cărora a fost viciată procedura de selecție în funcția de membru al Consiliului, în bază de concurs. În aceste situații, încetarea calității de membru al Consiliului se dispune printr-un ordin al ministrului Culturii.

Membrii Consiliului au un mandat de trei ani, iar ultima componență a acestei structuri a fost numită în funcție în luna ianuarie a anului 2021, fără concurs.

În context, un studiu făcut public recent de către Centrul Național Anticorupție relevă că odată cu schimbarea, înainte de termen, a componenței CNMI din 13.01.2021, au apărut mai multe riscuri și amenințări de corupție. Numărul proiectelor avizate s-a majorat  de la 47 % la 95%. Analiza, la fel, a identificat 15 cazuri în care vechea componență a Consiliului a respins, cel puțin o dată, proiectele solicitanților, iar ultima componență a acceptat avizarea acestora.

Studiul arată că, în mare parte era vorba despre edificarea unor construcții în zonele istorice ale capitalei, reconstrucția unor anexe la monumente sau restaurarea fațadelor unor clădiri cu statut protejat.

CNMI este un organ de specialitate, care reprezintă autoritatea ştiinţifico-metodică în domeniul protejării de stat a monumentelor istorice şi activează pe lângă Ministerul Culturii.

Consiliul este format din 13 membri specializați în domeniul protejării patrimoniului arhitectural-istoric, reprezentanți ai organizațiilor guvernamentale și nonguvernamentale cu preocupări statutare în domeniu, precum şi până la trei funcţionari publici din cadrul Ministerului Culturii.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

armenia.fly-one.ru

FlyOne, declarație după perchezițiile PCCOCS și acuzațiile de spălare de bani de peste 40 mln lei: „Presiune asupra fondatorilor”

Compania aeriană FlyOne contestă informațiile prezentate de Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) după perchezițiile desfășurate la operatorul aerian, într-un dosar în care sunt investigate presupuse fapte de evaziune fiscală și spălare de bani. Compania susține că acțiunile procurorilor ar fi vizat, de fapt, circumstanțe legate de fondarea FlyOne și proveniența banilor investiți în 2015 și afirmă că toate fondurile au fost declarate, iar obligațiile fiscale au fost achitate integral.

Într-un comunicat emis pe 2 octombrie, FlyOne a afirmat că informațiile prezentate public de procurori nu reflectă obiectul real al acțiunilor procesuale și creează „o imagine eronată despre activitatea companiei”.

Potrivit companiei, perchezițiile au vizat circumstanțe legate de fondarea FLYONE și de proveniența banilor investiți la constituirea acesteia, în 2015. „Cu toate acestea, în comunicatul Procuraturii sunt invocate presupuse acțiuni desfășurate „din 2016 până în prezent”, formulare care, în opinia companiei, extinde nejustificat obiectul prezentat public și creează impresia că întreaga activitate a FlyOne din ultimii zece ani ar fi vizată de suspiciuni”, a adăugat compania.

Operatorul aerian a menționat că toate fondurile investite au fost raportate autorităților fiscale, iar obligațiile fiscale au fost achitate integral. Potrivit companiei, controalele fiscale efectuate în ultimii ani nu ar fi identificat abateri care să confirme eschivarea de la plata impozitelor.

„Persoanele care apar în interceptările făcute publice de Procuratură nu sunt, potrivit companiei, nici asociați ai FlyOne, nici proprietari și nici angajați ai companiei. Asocierea acestor conversații cu activitatea FlyOne este, în opinia noastră, de natură să creeze o percepție eronată asupra companiei și asupra persoanelor care o reprezintă”, se mai arată în comunicat.

Totodată, compania consideră că perchezițiile au loc în contextul disputei privind participațiile în FlyOne.

„Aceste acțiuni au loc în contextul disputei privind participațiile FlyOne și după ce acționarii companiei au declarat că nu intenționează să își cedeze cotele-părți. Din acest motiv, compania consideră că perchezițiile și acțiunile din ultimele zile nu pot fi analizate separat de evoluțiile din ultimele luni privind structura de proprietate a FlyOne. (…) FlyOne consideră că maniera în care sunt prezentate public aceste acțiuni reprezintă o încercare nereușită de a justifica ulterior măsuri pe care compania le califică drept disproporționate și de natură să exercite presiune asupra fondatorilor, angajaților și activității sale”, a spus firma.

Amintim că, pe 1 octombrie, PCCOCS a desfășurat percheziții la FlyOne, într-un dosar de evaziune fiscală și spălare de bani, în care este vizat un presupus grup criminal organizat. Potrivit procuraturii specializate, la fondarea companiei aeriene ar fi fost folosiți aproape 41 de milioane de lei nedeclarați corespunzător organelor fiscale. Contactat de NewsMaker, președintele Consiliului de administrație al FlyOne, Vladimir Cebotari, a respins acuzațiile și a declarat că toate fondurile investite au fost raportate organelor fiscale, iar impozitele – au fost achitate integral.

***

Compania FlyOne activează pe piața din Republica Moldova din 2015. Acționarii companiei sunt Maria Cebotari – 40%, Inna Maleca – 40%, Mircea Maleca – 10% și Mariana Tabuica – 10%. Reprezentanții FlyOne susțin că operatorul deține o cotă de 30% din piața aviatică din Moldova.

Neînțelegerile dintre FlyOne și autorități au devenit cunoscute în spațiul public la sfârșitul lunii iunie 2026, după ce Consiliul pentru examinarea investițiilor de importanță pentru securitatea statului (CEIISS) nu a aprobat investițiile FlyOne într-un domeniu de importanță pentru securitatea statului și a obligat compania să își modifice, în termen de 90 de zile, structura de control. Mai exact, compania urma să redistribuie cotele de proprietate, drepturile de vot sau atribuțiile conducerii, astfel încât să fie schimbate persoanele care iau deciziile principale. În practică, acest lucru presupune vânzarea sau transmiterea unei părți din acțiuni către alte persoane și schimbarea conducerii.

Urmare a acestei decizii, FlyOne a inițiat o procedură de arbitraj comercial internațional împotriva Republicii Moldova, a confirmat anterior pentru NM Vladimir Cebotari. NewsMaker a explicat în ce constă disputa dintre companie și autoritățile de la Chișinău – AICI.

Vladimir Cebotari este ex-ministru al Justiției și fost deputat democrat. El este unul dintre fondatorii companiei aeriene FlyOne, lansată împreună cu Mircea Maleca. În prezent, el este președintele Consiliului de Administrație al companiei. Potrivit unei investigații a Ziarului de Gardă, familia Cebotari deține 40% din FlyOne prin soția lui Vladimir Cebotari, Maria Cebotari.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: