Susține NM
noi.md

Consiliul Național al Monumentelor Istorice are o nouă componență. Cine sunt membrii

Consiliul Național al Monumentelor Istorice (CNMI) are o nouă componență, membrii căruia au fost selectați urmare a concursului anunțat de Ministerul Culturii pe 16 decembrie 2021. Din cele 17 dosare admise în competiție au fost selectați 10 membri, iar 3 membri sunt numiți din cadrul Ministerului Culturii.

Noii membri ai CNMI sunt:

  1. Sergius Ciocanu, dr. arh., președinte ICOMOS Moldova – președinte al Consiliului;
  2. Ion Budeci, secretar de stat, Ministerul Culturii – vicepreședinte al Consiliului;
  3. Rita Garconița, arhitect, consultant principal al Direcției patrimoniu cultural, Ministerul Culturii – secretar al Consiliului;
  4. Anatol Pânzaru, arhitect șef;
  5. Boris Gangal, arhitect șef;
  6. Gheorghe Bulat, arhitect șef;
  7. Andrei Vatamaniuc, arhitect șef;
  8. Dumitru Eremciuc, arhitect șef;
  9. Dumitru Cogâlniceanu, arhitect;
  10. Dmitrii Braga, inginer structurist;
  11. Ion Ceban, istoric, arheolog;
  12. Serghei Popovici, istoric, arheolog;
  13. serviciul juridic (post vacant), Ministerul Culturii.

Amintim, pe 8 septembrie 2021, Guvernul a votat un nou mecanism de selectare a membrilor CNMI pentru a crea premisele unei competiții deschise în procesul de selectare a membrilor Consiliului, iar pe 12 ianuarie 2022 au fost operate modificări la Regulamentul de organizare și funcționare a CNMI în scopul asigurării principiului de selectare a membrilor Consiliului în bază de concurs.

Noile modificări stabilesc necesitatea organizării concursului pentru funcțiile vacante de membru al Consiliului și pentru funcțiile ocupate în alt mod decât prin concurs, cu excepția funcționarilor publici numiți în cadrul Ministerului Culturii.

De asemenea, modificările adoptate includ două temeiuri suplimentare de încetare a calității de membru al Consiliului Național al Monumentelor Istorice pentru persoanele care au ocupat aceste funcții fără concurs și pentru persoanele în privința cărora a fost viciată procedura de selecție în funcția de membru al Consiliului, în bază de concurs. În aceste situații, încetarea calității de membru al Consiliului se dispune printr-un ordin al ministrului Culturii.

Membrii Consiliului au un mandat de trei ani, iar ultima componență a acestei structuri a fost numită în funcție în luna ianuarie a anului 2021, fără concurs.

În context, un studiu făcut public recent de către Centrul Național Anticorupție relevă că odată cu schimbarea, înainte de termen, a componenței CNMI din 13.01.2021, au apărut mai multe riscuri și amenințări de corupție. Numărul proiectelor avizate s-a majorat  de la 47 % la 95%. Analiza, la fel, a identificat 15 cazuri în care vechea componență a Consiliului a respins, cel puțin o dată, proiectele solicitanților, iar ultima componență a acceptat avizarea acestora.

Studiul arată că, în mare parte era vorba despre edificarea unor construcții în zonele istorice ale capitalei, reconstrucția unor anexe la monumente sau restaurarea fațadelor unor clădiri cu statut protejat.

CNMI este un organ de specialitate, care reprezintă autoritatea ştiinţifico-metodică în domeniul protejării de stat a monumentelor istorice şi activează pe lângă Ministerul Culturii.

Consiliul este format din 13 membri specializați în domeniul protejării patrimoniului arhitectural-istoric, reprezentanți ai organizațiilor guvernamentale și nonguvernamentale cu preocupări statutare în domeniu, precum şi până la trei funcţionari publici din cadrul Ministerului Culturii.

Abonați-vă la NM Espresso

Rezumat zilnic cu cele mai importante știri din Moldova direct pe emailul dvs

Știri similare

Cazul Ludmilei Vartic: în fața Ministerului Afacerilor Interne a avut loc un flashmob FOTO/VIDEO

Maia Sandu și Nicușor Dan, în drum împreună spre Erevan: ce spun cei doi președinți

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

„Mi-ar fi mult mai ușor să merg într-o localitate din Moldova”: Maia Sandu explică vizitele sale externe

Șefa statului, Maia Sandu, a declarat că i-ar fi mult mai ușor să meargă în localitățile din Republica Moldova decât în afara țării. Precizarea a fost făcută după ce a fost întrebată despre vizitele sale în afara R. Moldova, de ce acestea sunt necesare și de ce nu merge mai des în localitățile din interiorul țării. Potrivit șefei statului, oamenii din afară trebuie să cunoască mai bine Republica Moldova, iar țara să capete susținere „pentru ca atunci când va veni momentul – toată lumea să voteze pentru aderarea la UE”. În același timp, președinta a menționat că prerogativele sale principale țin de politica externă și de securitate. „Securitatea Republicii Moldova astăzi depinde, în cea mai mare parte, de politica externă”, a precizat Maia Sandu.

În cadrul podcastului „Jurnal Politic”, publicat pe 2 mai pe paginile instituției prezidențiale, șefa statului a fost întrebată despre recenta vizită în Ucraina. De asemenea, a fost solicitată să comenteze unele reacții din societate privind vizitele sale în afara Republicii Moldova, fiind întrebată de ce sunt necesare acestea și de ce nu merge mai des în localitățile din interiorul țării.

„Am mers la Kiev, în primul rând, pentru a transmite un semnal de susținere și cred că este foarte important. (…) Noi avem pacea astăzi, în Republica Moldova, în mare parte datorită rezistenței Ucrainei. Asta este puținul pe care îl putem noi face, dincolo de ceea ce fac moldovenii, susținând refugiații ucraineni. (…) Despre vizitele mele în alte state: da, e important de amintit de Republica Moldova de fiecare dată. Trebuie să înțelegem că nu suntem în centrul universului noi. Vrem, în primul rând, statele membre ale Uniunii Europene să ne susțină în continuare pentru parcursul nostru european. Iar asta înseamnă să mergem să discutăm”, a răspuns Maia Sandu.

Șefa statului a adăugat că, la unele evenimente internaționale, se întâlnește cu președinți de țări și de guverne, dar, atunci când merge într-o vizită oficială, se întâlnește și cu reprezentanți ai parlamentelor, ai guvernelor, ai președinției și ai societății civile.

„E nevoie, în primul rând, oamenii să ne cunoască mai bine și în al doilea rând să construim susținere pentru ca atunci când va veni momentul – toată lumea să voteze pentru aderarea Republicii Moldova la UE. Mi-ar fi mult mai ușor să merg într-o localitate sau alta (nota red. din Republica Moldova), pentru că e mai simplu decât să schimbi avioane, să aștepți prin aeroport și multe alte lucruri. O să merg cu drag inclusiv în această săptămână să discut cu concetățenii noștri, dar prerogativele mele principale țin de politica externă și de securitate. Securitatea Republicii Moldova astăzi depinde, în cea mai mare parte, de politica externă. De asta, în continuare, voi merge, voi discuta și mă voi asigura că lumea înțelege rolul nostru și ne va susține în continuare”, a conchis Maia Sandu.

***

Menționăm, în acest context, că șefa statului efectuează o vizită la Erevan. Pe 4 mai, Maia Sandu va participa la Summitul Comunității Politice Europene.

Știri similare

Nu mai sunt articole de afișat.
Mai multe noutăți
Lucru în Chișinău
La Chișinău se deschide Centrul Național de Tenis și vine Simona Halep și Juan Martin del Potro la eveniment
„Cancerul se tratează”: cum a evoluat oncologia ginecologică și ce trebuie să știe femeile. Interviu cu medicul Natalia Sablina
Conectivitate prin Fibră, Microsoft 365 și Copilot AI într-un singur abonament: Orange Business lansează prima ofertă de pe piață
Premieră absolută: Opera Națională Chineză vine la Chișinău cu legendara capodoperă artistică „Turandot”, de Giacomo Puccini
Antreprenorii din toată țara sunt invitați să participe la programul „Inteligența artificială pentru companii”
Un an 2025 de succes pentru Grupul Invalda INVL: active record, dividende și investiții noi
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors:

Send