presedinte.md

Consiliul Suprem de Apărare al României, despre situația din Moldova: „Menținerea unei guvernări pro-europene după 2025 – esențială”

Consiliul Suprem de Apărare al României și-a prezentat raportul pentru anul 2023. Documentul face referire la obiectivele spionajului rus în România și riscurile determinate de continuarea conflictului dintre Rusia şi Ucraina la adresa țărilor din regiune. La fel, Consiliul de la București, condus de președintele Klaus Iohannis, menționează în raportul său pentru anul trecut situația din Moldova. Potrivit raportului, citat de G4Media, menținerea unei guvernări pro-europene după 2025 „este esențială pentru asigurarea ireversibilității traseului occidental al Republicii Moldova”.

Potrivit sursei citate, raportul avertizează asupra situației din Republica Moldova: „Capacitatea instituțională redusă, precaritatea sistemului de apărare şi perspectiva extinderii agresiunii militare ruse şi asupra Republicii Moldova au impus menținerea unui nivel ridicat de vigilență, dar şi de asistență în raport cu statul vecin. În acest proces, România a acționat pentru sprijinirea cauzei Republicii Moldova la nivel internațional şi pentru coagularea sprijinului partenerilor, iar intern pentru susținerea eforturilor de reformă instituțională în domenii multiple”.

Potrivit raportului, spionajul rus a urmărit în România mai multe obiective, între acestea: infiltrarea printre refugiații ucraineni, penetrarea instituțiilor și a rețelelor de comunicații, precum și culegerea de informații despre sprijinul pentru Ucraina.

Raportul arată că „Federația Rusă a fost principalul actor politic şi militar implicat în toate dosarele de securitate din vecinătate. Provocările de natură militară au continuat să fie generate de acțiunile Moscovei pentru prezervarea şi consolidarea influenței asupra statelor din acest areal şi pentru proiectarea propriilor ambiții geopolitice”.

În ceea ce privește riscurile determinate de continuarea conflictului dintre Rusia şi Ucraina la adresa țărilor din regiune, Consiliul Suprem de Apărare al României a enumerat:

  • creșterea numărului incidentelor militare
  • atacurile cibernetice de sorginte rusă
  • posibilitatea infiltrării serviciilor secrete ruse în rândul refugiaților ucraineni
  • exportul amenințărilor de criminalitate organizată transfrontalieră din Ucraina
  • posibile atentate sau acte de sabotaj împotriva transporturilor militare destinate Ucrainei ori a facilităților autohtone de producție de tehnică şi echipamente.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Maia Sandu, despre mecanismele de protecție propuse de UE pentru noile state membre: „Înțelegem că există anumite îngrijorări”

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, afirmă că înțelege îngrijorările statelor membre ale Uniunii Europene privind posibilele regrese democratice după aderarea unor noi țări și consideră „firească” adoptarea unor măsuri de salvgardare. Șefa statului susține însă că Republica Moldova își dorește să adere la UE cu drepturi depline și muncește pentru a demonstra că reformele promovate sunt durabile. Afirmațiile au fost făcute într-un interviu pentru portalul Calea Europeană, pe 9 octombrie, în contextul propunerilor Comisiei Europene privind introducerea unor mecanisme de protecție.

„Noi înțelegem că există anumite îngrijorări în rândul statelor membre și înțelegem necesitatea unor măsuri de salvgardare. Este firesc. Și în România au existat anumite elemente unde monitorizarea a continuat și după aderare. Bineînțeles că noi optăm pentru calitatea de membru cu drepturi depline și muncim ca să demonstrăm că ceea ce construim noi aici este durabil. Dar sunt sigură că, după aderare – sper să se întâmple cât mai repede -, statele membre vor vrea să vadă continuitatea îmbunătățirilor și este firesc să fie așa”, a declarat Maia Sandu.

Amintim că, pe 6 octombrie, Comisia Europeană a prezentat noi mecanisme de protecție pentru a preveni regresul democratic în statele care vor adera la Uniunea Europeană. Potrivit propunerilor, noii membri ar putea fi supuși unor măsuri de supraveghere și sancționare timp de până la 15 ani de la aderare, inclusiv suspendarea temporară a drepturilor de vot în Consiliul UE și a accesului la fonduri europene, în cazurile grave de încălcare a valorilor fundamentale ale Uniunii Europene și a principiului cooperării loiale. Măsurile urmăresc să permită o reacție mai rapidă la abaterile de la statul de drept și să prevină blocarea deciziilor europene. Propunerile trebuie discutate și aprobate de statele membre pentru a putea fi aplicate.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: