open4business.com.ua

UPDATE Consiliul Suprem de Securitate propune ca exportul de grâu să fie interzis până pe 15 mai

Consiliul Suprem de Securitate (CSS) a susținut propunerea de a interzice exportul de grâu până la 15 mai 2021. Informația a fost publicată de deputatul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) Sergiu Litvinenco, în seara de 30 martie.

UPDATE (18:10) În cadrul unui briefing de presă după ședința CSS, președinta țării a declarat că a discutat cu instituțiile statului de mai mult timp despre riscurile în adresa securității alimentare. Aceasta a menționat că va demara o anchetă.

„Ne îngrijorează prețurile care cresc și în special situația cetățenilor cu venituri mici. Am văzut mai multe discuții despre o anumită tranzacție efectuată de Agenția Rezerve Materiale, când din rezerva de stat au fost vândute grâne care ajung la export. (…) Am recomandat astăzi guvernului să se introducă o interdicție temporară la exportul grânelor. Între timp se va reface acest grup de lucru care trebuie să determine care pot fi intervențiile din rezerva de stat, ca să putem ajuta și companiile producătoare de pâine și să nu admitem creșterea prețurilor, dar și fermierii care au nevoie de furaje pentru animale”, a declarat șefa statului.

Știrea inițială

Potrivit lui Litvinenco, subiectul a fost abordat în cadrul ședinței Consiliului Suprem de Securitate, care s-a întrunit pe 30 martie. Deputatul a precizat că Guvernul urmează să se convoace în ședință și să adopte o hotărâre în acest sens. Acesta a amintit că propunerea a fost enunțată de președinta țării încă pe 29 martie.

Consiliul Suprem de Securitate a susținut propunerea Președintelui Maia Sandu (anunțată încă ieri) de a interzice…

Publicată de Sergiu Litvinenco pe Marţi, 30 martie 2021

 

Pe de altă parte, vicepreședintele Platformei Demnitate și Adevăr (DA) Alexandr Slusari a scris pe pagina sa de Facebook că decizia privind interzicerea exportului a fost luată la propunerea formațiunii pe care o reprezintă. Asta chiar dacă, cu o zi mai devreme, Slusari nega că grâul din rezerva de stat este exportat și a scris toată situația asta e o înscenare pentru „a denigra Platforma DA”.

5 ore de discuții la Consiliul Suprem de Securitate.

Situația cu stocurile de grâu în țara este mai gravă, decât s-a…

Publicată de Alexandr Slusari pe Marţi, 30 martie 2021

Schimbarea de abordare nu a trecut neobservată de deputatul PAS Radu Marian, care a publicat un comentariu la postarea colegului său din parlament.

Facebook

Pe 27 martie, Vasile Costiuc, liderul Partidului Democrația Acasă, a declarat că din rezerva de stat ar fi scoase tone de grâu, care urmează a fi exportate. Într-un live pe Facebook din 29 martie, Costiuc i-a solicitat președintei Maia Sandu să convoace Consiliul Suprem de Securitate pe marginea acestui subiect.

La scurt timp, președinta Maia Sandu a solicitat guvernului să aprobe de urgență o hotărâre prin care să impună restricții temporare la exportul grâului de proveniență din rezervele de stat, în contextul informațiilor apărute în public cu privire la riscul exportului de grâu din rezervele de stat în an de secetă.

Ulterior, a venit cu o reacție și ministrul interimar al Agriculturii. „Cu referire la informațiile distribuite în spațiul public, inclusiv, de instituția prezidențială, privind exportul de grâu din rezervele de stat, precizez că informațiile sunt eronate și acuzațiile aduse sunt nefondate”, a declarat Ion Perju.

Vasile Costiuc și susținătorii săi au înnoptat în portul internațional Giurgiulești și și-au petrecut ziua de 30 martie acolo, încercând să oprească camioanele care transportă grîu. La fața locului au sosit și câteva zeci de polițiști. La un moment dat, între cele două grupuri s-au produs îmbrânceli.

 

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Moldova, la cel mai scăzut „nivel de prietenie” cu Rusia. Oficial rus: „Trebuie să revizuim strategia față de cei care au săgeți roșii”

Moldova a înregistrat o scădere de 25 de puncte în clasamentul Kremlinului privind „țările prietenoase și neprietenoase” față de Rusia. Datele Institutului Național de Cercetare pentru Dezvoltarea Comunicațiilor (NICDC) din Federația Rusă arată că, în 2025, Chișinăul a avut cel mai mare ritm de deteriorare a relațiilor cu Moscova din întregul spațiu post-sovietic. Vicepreședintele Dumei de Stat din partea LDPR, Boris Cernîșov, a declarat că Rusia trebuie să-și revizuiască „strategia față de cei care au săgeți roșii și săgeți verzi”, potrivit publicației Коммерсантъ.”

În fruntea clasamentului privind țările prietenoase, realizat de cercetătorii ruși, se află cele două republici separatiste din Georgia, recunoscute de Kremlin: Osetia de Sud și Abhazia, urmate de Belarus, Kârgâzstan, Kazahstan și alte state. Prietenia unui regim este măsurată printr-un scor de la maxim 100 la minim –100.”

Georgia a fost calificată ca stat „relativ prietenos”, cu un scor de 40,1.

La polul opus se află lista țărilor „ostile Moscovei”, unde, în fruntea topului, se află Ucraina, Țările Baltice și Moldova.

Vicepreședintele Dumei de Stat din partea LDPR, Boris Cernîșov, a îndemnat la acțiuni active în politica externă:

„Statele puternice nu stau cu mâna întinsă, ele se apără. Noi, ca reprezentanți ai celei mai puternice și frumoase țări, trebuie de asemenea să ne construim strategia față de cei care au săgeți roșii și săgeți verzi”, a menționat deputatul rus.

În cadrul monitorizării regimurilor de comunicare, cercetătorii au evoluat oportunitățile create în țările post-sovietice pentru dezvoltarea relațiilor cu Rusia. Experți ruși și străini au analizat condițiile de comunicare între state pe zeci de parametri: atitudinea față de Rusia și limba rusă, legăturile economice, științifice și culturale, retorica guvernamentală și altele.

Chișinău: Relațiile cu Rusia la cel mai jos nivel din istorie

Odată cu începerea războiului din Ucraina, Republica Moldova și comunitatea internațională și-au revizuit pozițiile față de Rusia. Țările din regiune au recalibrat politicile de apărare și au început să își reducă dependența energetică de concernul rus Gazprom.

Ministrul Afacerilor Externe de la Chișinău, Mihai Popșoi, a declarat de mai multe ori că relațiile diplomatice dintre Moldova și Rusia sunt la cel mai scăzut nivel din istorie. Potrivit oficialului, acest lucru este explicabil în condițiile în care Rusia „ucide zilnic, sugrumă copii, femei, bătrâni, distruge locuințe”. Popșoi a spus că Moldova își dorește relații bune cu toate țările însă atât timp cât cineva încalcă flagrant dreptul internațional asemenea lucruri nu pot fi tolerate.

Mai mult, agresiunea militară rusă nu afectează doar Ucraina, ci întreaga regiune. În ultimii patru ani, drone rusești au survolat și au căzut în spațiul aerian al Republicii Moldova, precum și în spațiul NATO, inclusiv Polonia și România. Chișinăul a transmis mai multe note de protest Rusiei, iar autoritățile moldovenești nu au acreditat până acum ambasadorul Rusiei în Moldova, Oleg Ozerov. Când a fost întrebat de ce nu a fost expulzat Ozerov, Mihai Popșoi a explicat că Moldova trebuie să cântărească consecințele unei astfel de decizii. Expulzarea nu ar opri dronele rusești sau nu ar spori securitatea țării, dar ar putea declanșa măsuri asimetrice din partea Rusiei.

În contextul tensiunilor și ingerințelor tot mai mari dinspre Federația Rusă, Republica Moldova a luat mai multe măsuri pentru reducerea influenței Moscovei. La 27 noiembrie 2025, Parlamentul a adoptat în lectură finală legea care prevede închiderea Centrului Rus de Știință și Cultură de la Chișinău. Motivul invocat este „situația actuală geopolitică și riscul ridicat de dezinformare”. Nota informativă a proiectului explică faptul că centrul „poate fi utilizat ca un instrument pentru promovarea unor narative distorsionate de către Federația Rusă”.

În același timp, Moldova a început procesul de părăsire a Comunității Statelor Independente (CSI), inițiat încă din 2023 prin denunțarea mai multor acorduri bilaterale. Până în prezent, 71 acorduri au fost deja denunțate, iar alte aproximativ 60 sunt în proces. Procedura formală prevede ca Parlamentul să adopte o lege de denunțare a documentelor care conferă calitatea de membru, iar ulterior Ministerul Afacerilor Externe să transmită notificarea către CSI. Retragerea va produce efecte după 12 luni de la trimiterea notificării, ceea ce ar putea să se realizeze în 2027.

Amenințări și ingerințe rusești:

Rusia este acuzată de ingerințe fără precedent în alegerile din Republica Moldova, care au avut loc în utlimii ani, prin sprijinirea partidelor fidele Moscovei inclusiv cu resurse financiare și a actorilor politici locali, inclusiv gruparea Șor.

Fostul prim-ministru Dorin Recean a declarat că „agenții Kremlinului” au cheltuit aproximativ 200 de milioane de euro pentru a influența voturile la alegerile prezidențiale și la referendumul privind opțiunea de aderare la UE, din 2024.

Pentru alegerile parlamentare din septembrie 2025, s-a estimat că Rusia a alocat aproape 2% din PIB-ul Moldovei, adică circa 7 miliarde de lei, pentru a încerca vicierea scrutinului, după cum a declarat președinta Maia Sandu. Oficiala a subliniat că Republica Moldova a rezistat ferm unei ingerințe rusești sistematice și fără precedent, investind în consolidarea propriei reziliențe politice și instituționale.

***

Amintim că în martie 2025, Kremlinul a inclus Republica Moldova pe lista țărilor „neprietenoase”. Începând cu 28 martie, Federația Rusă a impus restricții transportatorilor de marfă moldoveni, interzicându-le nu doar livrarea mărfurilor pe teritoriul rus, ci și tranzitul prin Rusia.

Produsele alcoolice, tutunul și ciocolata pot fi livrate doar până la frontiera rusă. Restricțiile nu se aplică transportului de animale vii, carne și produse din carne, pește, produse lactate, ouă, legume, fructe, nuci și alte bunuri.

Autoritățile de la Moscova justifică această decizie prin faptul că, din 2022, odată cu începutul războiului din Ucraina, transportatorii ruși nu mai efectuează transporturi de marfă pe teritoriul Republicii Moldova.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: