Constantinov, despre arestarea lui Guțul: „Este o pedeapsă pentru întreaga Găgăuzie” (VIDEO)

Președintele Adunării Populare de la Comrat, Dmitri Constantinov, a declarat că arestarea bașcanei Evghenia Guțul, afiliată oligarhului fugar Ilan Șor, ar fi „o pedeapsă pentru întreaga Găgăuzie”. El a respins opiniile cu privire la faptul că Găgăuzia ar putea să acționeze „fără limite” în contextul cazului guvernatoarei, menționând că autonomia va proceda doar pe cale legală. În același timp, șeful organului legislativ local a subliniat că găgăuzii și doresc să conviețuiască în componența Republicii Moldova. Precizările au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă din 2 aprilie.

„Arestarea bașcanului este o pedeapsă pentru întreaga Găgăuzie. Pentru bașcanul este simbolul și cartea de vizită a Găgăuziei”, a declarat Constantinov.

De asemenea, acesta a comentat discuțiile privind o potențială trecere a Găgăuziei sub administrația Chișinăului, în cazul demiterii bașcanului, subliniind că un astfel de scenariu ar ilegal.

„În ultima vreme se vorbește mult despre faptul că, aparent, cu Găgăuzia s-a terminat și va fi instituită administrație externă. Și este foarte supărător că aceste discuții sunt purtate mai ales de reprezentanții Guvernului, de conducătorii Cancelariei de Stat, care ar trebui să supravegheze legalitatea tuturor deciziilor luate în instituțiile de stat. Dar o astfel de decizie nu are temei legal. Legea prevede clar că, dacă bașcanul Găgăuziei nu poate conduce regiunea, atunci aceasta va fi administrată de primul său adjunct, și punct. Nu există alte opțiuni. Bașcanul va fi demis doar dacă instanța va lua o decizie definitivă. Atunci Adunarea Populară va decide organizarea de noi alegeri”, a precizat el.

Constantinov a respins așteptările cu privire la faptul că autonomia găgăuză își va manifesta agresivitatea și va acționa „fără limite”. Potrivit lui, „Găgăuzia va urma doar calea legală pentru a arăta întregii lumi că față de autonomie se procedează nedrept”.

Președintele Adunării Populare a declarat, de asemenea, că găgăuzii doresc să trăiască „anume” în componența Republicii Moldova.

Totodată, Dmitri Constantinov a îndemnat autoritățile naționale „să se exprime cu prudență”, fiindcă că în lume au loc schimbări majore, iar țările care decid soarta lumii pot fi numărate pe degete.

Amintim că Evghenia Guțul a fost reținută în seara zilei de 25 martie la Aeroportul Internațional Chișinău, în timp ce urma să plece peste hotare. Procuratura Anticorupție a comunicat că, potrivit datelor Serviciului de Informații și Securitate, guvernatoarea nu plănuia să revină în țară.

Evghenia Guțul este învinuită într-un dosar privind finanțarea ilegală a ex-Partidului „ȘOR”, care se află pe rolul Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani. De asemenea, aceasta figurează într-o cauză penală în care i se incriminează comiterea prin complicitate a finanțării ilegale a campaniei electorale pentru alegerile la funcția de bașcan din 2023, falsificarea documentelor oficiale și a rapoartelor privind campania.

După reținere, Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana a dispus plasarea bașcanei în arest preventiv pentru 20 de zile în cadrul dosarului cu privire la campania electorală din 2023. Procurorii au solicitat arest preventiv și în dosarul de finanțare ilegală a fostului Partid „ȘOR”, însă demersul a fost respins.

Evghenia Guțul nu își recunoaște vina.

***

Cazul Evgheniei Guțul este primul din istoria autonomiei găgăuze în care liderul său ajunge în arest preventiv. Cine va conduce Găgăuzia în această situație? Pe internet și în mass-media se discută mai multe scenarii, inclusiv posibilitatea unei administrații externe de la Chișinău. NM a analizat care dintre aceste scenarii sunt realiste, care sunt puțin probabile și care sunt complet imposibile (detalii – aici).

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NYT: SUA ar propune reluarea importurilor de gaze rusești în Europa pentru a pune capăt războiului din Ucraina

Reluarea importurilor de cantități mari de gaze naturale rusești în Europa ar fi un element-cheie al noii propuneri a Statelor Unite ale Americii pentru încheierea războiului din Ucraina. Despre acest lucru scrie The New York Times (NYT), care citează surse familiarizate cu discuțiile.

Potrivit publicației, inițiativa a fost prezentată de Steve Witkoff și Jared Kushner, emisarii speciali ai președintelui american Donald Trump, în cadrul negocierilor cu reprezentanții Ucrainei și ai Uniunii Europene. Propunerea ar fi fost discutată și cu președintele ucrainean Vladimir Zelenski, în timpul unei întâlniri desfășurate la Kiev în septembrie.

Planul Washingtonului ar urmări să ofere Rusiei un stimulent economic pentru a pune capăt războiului, prin reluarea livrărilor de gaze naturale către Europa.

Ideea a fost însă întâmpinată cu scepticism de reprezentanții UE. Günter Sautter, principalul consilier pentru securitate al cancelarului german Friedrich Merz, s-ar fi pronunțat ferm împotriva acestei inițiative. Totodată, unii oficiali europeni și ucraineni se așteaptă ca SUA să încerce să obțină o parte din veniturile generate de exporturile de gaze rusești, potrivit surselor NYT.

SUA ar fi discutat cu Rusia despre reluarea funcționării gazoductului Nord Stream

Sursele citate de The New York Times au mai declarat că oficialii americani au discutat cu partea rusă despre posibilitatea reluării funcționării gazoductului Nord Stream, care leagă Rusia de Germania prin Marea Baltică. Conducta este nefuncțională din august 2022, când a fost avariată în urma unor explozii.

La începutul lunii octombrie, agenția Reuters a relatat, la rândul său, despre aceste discuții, citând cinci surse. Potrivit uneia dintre sursele NYT, administrația Trump consideră că reluarea funcționării Nord Stream ar fi „o sarcină ușoară” în cazul în care s-ar ajunge la un acord de pace.

Reprezentanții Casei Albe au negat însă că subiectul reluării funcționării gazoductului ar fi fost discutat. Aceștia au precizat că orice acord în această privință ar necesita o coordonare strânsă cu partenerii europeni, în cadrul unui acord de pace cuprinzător.

UE a decis să renunțe la gazele rusești până la sfârșitul anului 2027

În ianuarie 2026, Uniunea Europeană a convenit asupra eliminării treptate a importurilor de gaze naturale din Rusia, atât prin conducte, cât și sub formă de gaz natural lichefiat (GNL), până la 1 noiembrie 2027. Măsura prevede și interzicerea încheierii unor noi contracte de import de gaze cu Rusia, notează DW.

După declanșarea invaziei ruse la scară largă în Ucraina, în februarie 2022, ponderea gazelor rusești în totalul importurilor UE a scăzut considerabil. Dacă în 2021 acestea reprezentau 45% din importurile de gaze ale Uniunii, în 2024 ponderea a coborât la aproximativ 19%, iar în 2025 — la 13%.

La 1 ianuarie 2025, Ucraina a oprit tranzitul gazelor rusești către Europa, după ce a refuzat prelungirea contractului expirat cu gigantul energetic rus Gazprom.

Potrivit The New York Times, decizia provoacă pierderi anuale de aproximativ 900 de milioane de euro pentru Kiev, reprezentând veniturile pe care Ucraina le încasa din taxele de tranzit.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: