Amendamentul care prevede instituirea răspunderii contravenționale pentru „dezinformarea online” necesită mai multe discuții. Precizarea a fost făcută pe 21 martie de deputata Veronica Roșca, președinta Comisiei juridice, numiri și imunități, la începutul consultărilor publice cu privire la proiectul de lege ce vizează „combaterea eficientă a fenomenului corupției electorale și aspectele conexe ale acestuia”. Menționăm că amendamentul face parte din proiect, însă Roșca a anunțat că acesta nu va fi discutat în cadrul consultărilor și că vor fi reluate „discuțiile inițiale” pe marginea acestuia.
„Am văzut mult interes pentru această modificare și am propus doamnei Marcela Adam, reprezentanta Comisiei cultură, mass-media, educație… fiindcă acest amendament necesită mai multe discuții, am propus și sper să accepte a prelua această inițiativă pe platforma comisiei de profil și totodată împreună cu Comisia juridică să definitivăm acest amendament. De aceea, dacă acceptați astăzi nu vom discuta această modificare, această propunere, fiindcă necesită mult mai multe discuții și mă bucură interesul care a fost manifestat inclusiv și public. Doamna Marcela, puteți să vă înregistrați în grup de lucru… și, respectiv, o să reia discuțiile inițiale”, a comunicat deputata Veronica Roșca în debutul consultărilor publice.
Menționăm, pe 21 martie, au loc consultări publice pe marginea proiectului de lege aprobat în prima lectură, în decembrie 2024, ce vizează „combaterea eficientă a fenomenului corupției electorale și aspecte conexe acestuia”.
Ce prevede amendamentul
Amendamentul la proiectul de lege a fost înregistrat la Parlament pe 17 martie.
Acesta conține o prevedere care presupune completarea Codului contravențional cu un articol ce ține de „dezinformarea online”. În articol se menționează că „dezinformarea, adică răspândire intenționată printr-un sistem informatic accesibil publicului, altul decât serviciul media audiovizual, a informației false sau înșelătoare, al cărei caracter fals sau înșelător poate fi verificat, comisă în mod deliberat pentru a induce publicul în eroare și a provoca un prejudiciu public proceselor democratice, sănătății publice sau securității naționale, dacă fapta nu constituie infracțiune, se sancționează cu amendă de la 50 la 100 de unități convenționale aplicată persoanei fizice, cu amendă de la 100 la 150 de unități convenționale aplicată persoanei cu funcție de răspundere, cu amendă de la 100 la 200 de unități convenționale aplicată persoanei juridice”.
Articolul mai prevede și circumstanțe care sporesc gravitatea faptei și valoarea sancțiunii. Este vorba despre dezinformarea online săvârșită pe motive de prejudecată sau cu utilizarea discursului de ură, ori cu scopul de a constrânge ilegal alegătorii ca aceștia să-și exercite sau nu unele drepturi electorale.
Ar urma să fie scutiți de răspundere contravențională cei care preiau informații „false sau înșelătoare” pentru satiră/umor, pentru publicitatea care induce în eroare, pentru a dezbate chestiuni de interes public, pentru a explica propriul punct de vedere sau pentru a combate dezinformarea.
Pe 20 martie, Centrul pentru Jurnalism Independent, și-a exprimat îngrijorarea cu privire la acest articol. „Considerăm că ingerința în libertatea de exprimare pe care ar produce-o această prevedere, dacă ar fi adoptată, nu ar fi necesară într-o societate democratică”, au declarat reprezentanții Centrului. Totodată au solicitat autorilor inițiativei, dar și deputaților să nu adopte amendatul propus. Și pe online au apărut mai multe nemulțumiri în contextul amendamentului cu privire la „dezinformarea online”.
Menționăm că la același proiect de lege a fost înregistrat un alt amendament, care prevede ca autoritățile statului să dispună de un mecanism prin care să împiedice activitatea partidelor considerate succesoare unui partid declarat neconstituțional. Astfel, dacă va fi aprobat, activitatea partidelor precum „Șansă“, „Renaștere” sau Blocul „Victorie” ar putea fi interzisă.
