Anul acesta, copiii din Moldova sunt supuși mai frecvent abuzului sexual pe internet. Apărătorii drepturilor omului și poliția asociază acest lucru cu epidemia de coronavirus și cu faptul că mulți au început să lucreze în regim online, iar infractorii au început să fie mult mai agresivi. NM relatează, cum comunicarea cu o persoană necunoscută poate duce la viol, de ce fotografia copilului nu trebuie publicată pe rețelele sociale și ce-i de făcut dacă un copil s-a confruntat cu abuzul sexual pe internet.
Din cauza lockdown-ului și a instruirii în regim online, care au fost introduse la începutul primăverii, copiii au început să petreacă mult mai mult timp pe internet. Ei compensează insuficiența de comunicare directă cu semenii lor prin comunicarea online. În consecință, a crescut brusc numărul adresărilor copiilor și adolescenților după ajutor: în primele șase luni ale anului, peste 1,6 mii de copii au solicitat consultații de la Centrul Internațional La Strada prin intermediul platformei siguronline.md. Aceasta înseamnă de patru ori mai mult decât a fost pe tot parcursul anului 2019. Iar numărul întrebărilor despre relațiile online a crescut cu 250%. În 49 de adresări este vorba despre abuzul sexual, în cazul a 25 din aceste adresări s-au deschis dosare penale. Cele mai mici victime aveau de la 6 până la 9 ani, iar cele mai mari – 18.
La 19 noiembrie, La Strada și Inspectoratul General al Poliției au încheiat un acord de colaborare care are drept scop coordonarea și susținerea eforturilor pentru combaterea exploatării sexuale a copiilor pe internet.
Despre ce povestesc copiii
„Nu m-am gândit niciodată că el ar putea face așa ceva”
NM prezintă mărturisirile copiilor care au solicitat ajutorul apărătorilor drepturilor omului de la La Strada. Din motive etice, numele copiilor nu sunt dezvăluite.
I., 13 ani: „Am acceptat, numai să mă lase în pace. Am inclus camera și am început să fac tot ce îmi cerea el. Voia să găsesc pe cineva care să mă sărute pe locurile intime. Nu am găsit pe nimeni. Am fost nevoită să-i povestesc despre aceasta surioarei mele de nouă ani și s-o rog să mă ajute. Ea a acceptat să se filmeze cu mine. Abia mai târziu am aflat că el făcea screenshot-uri”.
N., 13 ani: „Îmi plăcea un băiat, Mihai. Avea 14 ani. Pentru a-l impresiona, am acceptat propunerea lui și m-am filmat pentru el cu sânii goi. Acum, două colege de clasă de-ale mele au acest video, ele l-au transmis tuturor, chiar și părinților mei”.
A., 14 ani: „El avea grijă de mine. Mă întreba mereu, dacă sunt bine îmbrăcată, dacă nu am înghețat, cum a fost ziua la școală. Spunea că nu trebuie să prietenesc cu Sofia, pentru că ea fumează și umblă pe la discoteci. Nu m-am gândit niciodată că ar putea face așa ceva…”.
S., 13 ani: „El mi-a spus că dacă nu voi filma cum bag degetele […], va da foc casei buneilor mei”.
Ce au spus polițiștii și avocații
„El folosea tactica „grooming” pentru a convinge copilul să vină la întâlnire”
La briefingul din 19 noiembrie, Daniel Mazepa, șeful Secției prevenire delincventă a Direcției prevenire a INSP, a menționat că mulți copii nu sunt pregătiți să vadă un pericol în mediul online.
El a spus că în primele 11 luni ale anului 2020, poliția a descoperit peste 170 de cazuri de abuz și exploatare sexuală a copiilor. „O parte dintre aceste infracțiuni a început în spațiul online. Voi spune pe scurt: cel mai adesea, este vorba despre grooming (curtare – NM), când un matur cu intenții rele începe să pregătească minorul de contactul fizic”, a menționat Mazepa, adăugând că infractorul face cunoștință cu minorul pe rețelele sociale pentru a-i câștiga încrederea. În viața reală, dacă o persoană străină se apropie de un copil, în 80% din cazuri copiii refuză să facă cunoștință, a mai spus Mazepa. Potrivit afirmațiilor sale, astfel de cazuri se întâmplă mai rar în spațiul online, pentru că infractorul poate folosi fotografii străine și poate oferi susținere morală copilului pentru a-i câștiga încrederea.
„A fost un caz când un necunoscut a comunicat cu un copil timp de un an, a folosit tactica „grooming” pentru a-l convinge să vină la o întâlnire la care l-a batjocorit. Copilul nu s-a plâns nimănui. El se temea și considera că cele întâmplate sunt normale”, a menționat Mazepa.
„Copiii cedează ușor unor astfel de provocări”
Mazepa a mai remarcat că alte riscuri apar din cauza că minorii singuri creează conținut erotic. Pot fi fotografii și înregistrări video pe care le transmit prietenilor. „Acest lucru se întâmplă destul de des. Copiii cedează ușor unor astfel de provocări pentru a se face remarcați și pentru like-uri”, a spus Mazepa, subliniind că cei cărora le sunt expediate astfel de fotografii le pot distribui pe internet. Totodată, persoanele necunoscute pot să șantajeze minorul cu astfel de imagini.
Potrivit lui Mazepa, o problemă este și faptul că unii părinți publică fotografiile copiilor lor. El a menționat că din această cauză, copilul poate fi abuzat. „Ca să se laude cunoscuților și prietenilor, o persoană matură face fotografii frumoase ale copilului său și le postează pe internet. […] Apoi, în timpul anchetei, se constată că acolo [pe internet], erau persoane cu anumite tulburări sexuale, care au folosit aceste fotografii pentru a se autosatisface sau au încercat să găsească acest copil și să intre în contact cu el”, a spus Mazepa.
El a subliniat că situația s-a agravat din cauza pandemiei și din cauza că majoritatea domeniilor de activitate trec în regim online.
„Fiecare mesaj, fotografie, screenshot, video înseamnă urme electronice”
În pofida eforturilor depuse de polițiști și apărătorii drepturilor omului, 8 din 10 cazuri de abuz și agresiune sexuală a copiilor nu ajung până la etapa anchetei. În unele cazuri, ancheta se desfășoară în mod superficial, în altele este dificilă colectarea probelor. Polițiștii menționează că adesea, copiii care s-au confruntat cu astfel de infracțiuni încearcă să șteargă mesajele și fotografile compromițătoare. Același lucru îl pot face și părinții care au aflat despre comunicarea cu agresorul.
Potrivit afirmațiilor lui Daniel Mazepa, dacă un copil s-a confruntat cu situații de abuz pe internet, este important să nu șteargă mesajele cu agresorul, ci dimpotrivă, să facă screenshot-uri pentru a oferi poliției probe. „Fiecare mesaj, fotografie, screenshot, video înseamnă urme electronice care conduc poliția spre infractor. Dacă ați depistat mesajele, nu întrerupeți legătura [cu agresorul] și nu schimbați subiectul comunicării. Informați poliția și vi se va spune, cum trebuie să discutați cu acesta pentru ca noi să putem stabili contactul cu el”, a menționat Mazepa.
„25 de cazuri – înseamnă vârful ghețarului”
Elena Botezatu, directoare Program Copii, La Strada, a menționat că „25 de cazuri [în care s-au deschis dosare penale] înseamnă vârful ghețarului”. Ea a subliniat faptul că există mult mai mulți copii care nu au solicitat ajutor. De asemenea, ea a menționat că aproape 80 la sută din copii refuză să discute cu specialiștii de la siguronline.md atunci când află că vor trebui să comunice despre cele întâmplate părinților sau oamenilor legii.
„Probabil, mulți cred că 25 este o cifră nesemnificativă […]. În realitate, este vorba despre sute de fotografii și video care au fost publicate pe internet”, a menționat Botezatu. Ea a mai spus că anul aceasta, pe adresa La Strada adesea s-au comunicat despre cazuri în care agresorii trimit fetițelor secvențe video cu semenele acestora, pentru ca ele să înțeleagă, ce fel de video trebuie să filmeze și să transmită agresorului.
„Dacă până la pandemie, pentru a primi fotografii erotice de la un copil, agresorul putea vorbi cu el câteva zile sau câteva luni, în timpul pandemiei, toate au început să se desfășoare mai repede. Timp de doar o oră, un copil putea fi convins să facă o fotografie intimă”, a menționat Elena Botezatu.
În același timp, ea a spus că în perioada pandemiei, copiii acceptă mai ușor întâlnirile offline. Elena Botezatu a remarcat că La Strada a fost informată despre două cazuri de viol, care s-au produs după astfel de comunicări online.
Ce-i de făcut
Potrivit afirmațiilor lui Daniel Mazepa, în majoritatea cazurilor de acest gen sunt de vină părinții care au o atitudine prea superficială față de această problemă. El a menționat că părinții fie subestimează potențialul tehnologiilor, fie consideră că „minorul se ocupă de prostii și în curând va trece”. El a mai spus că adesea, părinții încearcă să nu vorbească cu copilul despre sexualitate și lasă această responsabilitate pe seama școlii. Dacă însă copilul nu primește informații de la părinți, își completează spațiile „albe” cu ajutorul prietenilor și al internetului, a adăugat Mazepa.
„Pentru a avertiza copilul despre pericol, un matur ar trebui să conștientizeze [riscurile]. Dacă o persoană matură îi dăruiește unui copil un telefon de ultimă generație, trebuie să știi, la ce-i trebuie acest telefon și care-i este potențialul. Dacă persoana matură nu știe cum să controleze [ce face copilul în telefon], nu trebuie să i-l dăruiască”, a spus Mazepa.
El a mai menționat că La Strada are site-ul siguronline.md, pe care poate fi solicitată consultația specialiștilor. La rândul său, Elena Botezatu a menționat că psihologii sunt mereu la legătură și pot comunica cu minorul în timp real.
