kommersant.ru

Criza energetică taie curentul pentru criptomonede? Decizia Tiraspolului

Autoritățile nerecunoscute de la Tiraspol au decis să taie accesul la electricitate pentru activitățile de blockchain, care permit minarea de criptomonede în regiune. Decizia a fost luată pe 31 ianuarie 2025, „pentru a asigura o utilizare rațională a gazului natural și a altor resurse energetice în contextul crizei energetice”. Acum câteva zile, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, a declarat că autoritățile constituționale vor să evite ca gazele, achiziționate cu suportul oferit de Uniunea Europeană, să ajungă la întreprinderile din stânga Nistrului sau ferme crypto.

La Tiraspol a fost publicată „o dispoziție”, semnată pe 31 ianuarie 2025, de către așa-zisul premier al regiunii Alexandr Rozenberg. Aceasta se referă la „interdicția furnizării energiei electrice rezidenților zonei economice libere de dezvoltare a tehnologiilor blockchain”.

Se precizează că decizia privind „interzicerea furnizării de energie electrică rezidenților zonei economice libere pentru dezvoltarea tehnologiilor blockchain” în regiune a fost luată „în scopul asigurării unei utilizări raționale a gazului natural și a altor resurse energetice în condițiile crizei energetice”.

***

Amintim, din 1 ianuarie 2025, concernul rusesc Gazprom a oprit livrările de gaz destinate regiunii transnistrene. Până atunci, din volumele de gaz rusesc era acoperit necesarul de consum al regiunii transnistrene și era produsă energie electrică pentru ambele maluri ale Nistrului. Începând cu data de 3 ianuarie, în regiunea transnistreană au fost introduse întreruperi programate ale energiei electrice. Acestea aveau loc pentru că locutorii din stânga Nistrului consumau mai mult curent electric decât producea sistemul energetic. Întreruperile de curent au continuat până pe 1 februarie.

Pe 27 ianuarie, premierul Dorin Recean a anunțat „o propunere de soluționare a crizei umanitare din regiunea transnistreană”. Oficialul a explicat că Uniunea Europeană pune la dispoziția Republicii Moldova un pachet de sprijin imediat, de 30 de milioane de euro, pentru depășirea efectelor crizei. Recean a precizat că pachetul de sprijin include 3 componente.

Prima componentă se referă la intervenția imediată și anume oferirea unui împrumut de 3 milioane de metri cubi de gaze naturale pentru stânga Nistrului, necesare pentru menținerea presiunii critice în conductele din regiune. Între timp, pe 1 februarie, compania Moldovagaz a început să livreze regiunii transnistrene gazele oferite ca împrumut de guvernul de la Chișinău și Uniunea Europeană pentru a preveni căderea presiunii în conducte și o criză umanitară, după ce livrările de gaze rusești au încetat cu o lună mai devreme. Detalii AICI.

Cea de-a doua componentă ține de intervenția de urgență pentru perioada 1-10 februarie. Astfel, pe 1 februarie, Comisia pentru Situații Excepționale a decis să direcționează 20 de milioane de euro pentru achiziția de gaze în stânga Nistrului și 10 milioane pentru achiziția energiei electrice pe malul drept. „Totul achiziționat prin compania moldovenească SA Energocom”, a evidențiat purtătorul de cuvânt al Guvernului Daniel Vodă. El a adăugat că „gazele naturale livrate în regim de urgență nu sunt pentru funcționarea consumatorilor industriali mari, precum MMZ, cripto și alte activități netransparente, care prosperau pe seama locuitorilor din regiune”. „Volumul livrat va fi limitat la consumul de gaze și energie electrică pentru gospodării, grădinițe, spitale, școli și afaceri de bază: brutării și afaceri mici”, a comunicat el. Totodată, Vodă a declarat că, în acest ajutor de urgență, malul drept nu depinde de stânga Nistrului pentru curent electric. Amintim, anterior, el a spus că malul drept va achiziționa în continuare energie electrică de pe bursă dat fiind faptul că este mai rentabil din punct de vedere economic.

A treia componentă include un Program complex de reziliență energetică pentru următorii doi ani.

***

Amintim, organul legislativ nerecunoscut de la Tiraspol a susținut „dezvoltarea tehnologiilor informaționale blockchain”, care a permis minarea de criptomonede în regiune, în 2018. Se menționa că mining-ul criptomonedelor necesită un consum semnificativ de energie. „Suntem producători de energie, avem de unde lua energie electrică”, asigura liderul nerecunoscut al regiunii Vadim Krasnoselski. Tot atunci, el spunea că regiunea este interesată de investitori din Rusia. Se mai anunța că printre primii investitori ar putea fi omul rus de afaceri Igor Ceaika. Detalii AICI. În 2019, portalul anticorupție.md a scris că „afacerea cu criptomonede din regiunea transnistreană are ca beneficiar principal holdingul Sheriff și un fost angajat al Ministerului Afacerilor Interne al Federației Ruse”. În 2021, pentru Agora, Serviciul de Informații și Securitate dădea asigurări că întreprinde „acțiuni orientate spre combaterea riscurilor de natură economică, energetică și social-politică la adresa securității naționale, generate de funcționarea fermelor de criptovalută din regiunea transnistreană”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Comisia Europeană îndeamnă Chișinăul să țină cont de avizele Comisiei de la Veneția

Comisia Europeană a îndemnat autoritățile Republicii Moldova să țină cont de cele două avize ale Comisiei de la Veneţia referitoare la reformele din justiția moldovenească. Potrivit Comisiei Europene, progresele în domeniul reformei justiției reprezintă un element-cheie al procesului de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Declarațiile au fost făcute pentru TVR Moldova de purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Markus Lammert.

Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene a declarat pentru sursa citată că „Comisia Europeană ia act de cele două avize recente ale Comisiei de la Veneția privind cadrul de reformă a justiției din Moldova”.

„Progresele înregistrate în domeniul reformei justiției rămân un element-cheie al procesului de aderare a Moldovei la UE. Acestea sunt strâns legate de mecanismele de independență și integritate judiciară, inclusiv în contextul procedurilor de verificare a antecedentelor. Invităm Moldova să țină seama de aceste două avize”, a adăugat reprezentantul Comisiei Europene.

***

Comisia de la Veneția a emis două avize referitoare la reformele din justiția moldovenească: unul despre intenția Ministerului Justiției de a extinde vettingul asupra tuturor judecătorilor, celălalt despre modificările adoptate de PAS în martie 2026, prin care pragul de voturi pentru numirea membrilor internaționali ai comisiilor de evaluare externă a fost redus de la 61 la 51. Comisia a constatat că extinderea vettingului trebuie justificată prin circumstanțe excepționale, iar reducerea pragului de vot nu contravine standardelor internaționale. În ceea ce privește ultima, experții europeni au criticat modul în care mecanismul a fost conceput, în special faptul că cele două voturi pot avea loc în cadrul aceleiași ședințe parlamentare, fără niciun interval de timp pentru negocieri între majoritate și opoziție. Detalii AICI.

Ministrul Justiției, Vladislav Cojuhari, a declarat că instituția sa va discuta recomandările Comisiei alături de Consiliul Superior al Magistraturii și comisiile de evaluare. La rândul său, Parlamentul a confirmat că va lua în considerare recomandările pentru îmbunătățirea cadrului normativ.

Președintele Parlamentului și liderul PAS, Igor Grosu, nu a văzut critici din partea Comisiei de la Veneția. Potrivit lui Grosu, Comisia are doar recomandări. Totodată, el a spus că propunerile vor fi analizate și se va ține cont de ele. Detalii AICI.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: