kommersant.ru

Criza energetică taie curentul pentru criptomonede? Decizia Tiraspolului

Autoritățile nerecunoscute de la Tiraspol au decis să taie accesul la electricitate pentru activitățile de blockchain, care permit minarea de criptomonede în regiune. Decizia a fost luată pe 31 ianuarie 2025, „pentru a asigura o utilizare rațională a gazului natural și a altor resurse energetice în contextul crizei energetice”. Acum câteva zile, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, a declarat că autoritățile constituționale vor să evite ca gazele, achiziționate cu suportul oferit de Uniunea Europeană, să ajungă la întreprinderile din stânga Nistrului sau ferme crypto.

La Tiraspol a fost publicată „o dispoziție”, semnată pe 31 ianuarie 2025, de către așa-zisul premier al regiunii Alexandr Rozenberg. Aceasta se referă la „interdicția furnizării energiei electrice rezidenților zonei economice libere de dezvoltare a tehnologiilor blockchain”.

Se precizează că decizia privind „interzicerea furnizării de energie electrică rezidenților zonei economice libere pentru dezvoltarea tehnologiilor blockchain” în regiune a fost luată „în scopul asigurării unei utilizări raționale a gazului natural și a altor resurse energetice în condițiile crizei energetice”.

***

Amintim, din 1 ianuarie 2025, concernul rusesc Gazprom a oprit livrările de gaz destinate regiunii transnistrene. Până atunci, din volumele de gaz rusesc era acoperit necesarul de consum al regiunii transnistrene și era produsă energie electrică pentru ambele maluri ale Nistrului. Începând cu data de 3 ianuarie, în regiunea transnistreană au fost introduse întreruperi programate ale energiei electrice. Acestea aveau loc pentru că locutorii din stânga Nistrului consumau mai mult curent electric decât producea sistemul energetic. Întreruperile de curent au continuat până pe 1 februarie.

Pe 27 ianuarie, premierul Dorin Recean a anunțat „o propunere de soluționare a crizei umanitare din regiunea transnistreană”. Oficialul a explicat că Uniunea Europeană pune la dispoziția Republicii Moldova un pachet de sprijin imediat, de 30 de milioane de euro, pentru depășirea efectelor crizei. Recean a precizat că pachetul de sprijin include 3 componente.

Prima componentă se referă la intervenția imediată și anume oferirea unui împrumut de 3 milioane de metri cubi de gaze naturale pentru stânga Nistrului, necesare pentru menținerea presiunii critice în conductele din regiune. Între timp, pe 1 februarie, compania Moldovagaz a început să livreze regiunii transnistrene gazele oferite ca împrumut de guvernul de la Chișinău și Uniunea Europeană pentru a preveni căderea presiunii în conducte și o criză umanitară, după ce livrările de gaze rusești au încetat cu o lună mai devreme. Detalii AICI.

Cea de-a doua componentă ține de intervenția de urgență pentru perioada 1-10 februarie. Astfel, pe 1 februarie, Comisia pentru Situații Excepționale a decis să direcționează 20 de milioane de euro pentru achiziția de gaze în stânga Nistrului și 10 milioane pentru achiziția energiei electrice pe malul drept. „Totul achiziționat prin compania moldovenească SA Energocom”, a evidențiat purtătorul de cuvânt al Guvernului Daniel Vodă. El a adăugat că „gazele naturale livrate în regim de urgență nu sunt pentru funcționarea consumatorilor industriali mari, precum MMZ, cripto și alte activități netransparente, care prosperau pe seama locuitorilor din regiune”. „Volumul livrat va fi limitat la consumul de gaze și energie electrică pentru gospodării, grădinițe, spitale, școli și afaceri de bază: brutării și afaceri mici”, a comunicat el. Totodată, Vodă a declarat că, în acest ajutor de urgență, malul drept nu depinde de stânga Nistrului pentru curent electric. Amintim, anterior, el a spus că malul drept va achiziționa în continuare energie electrică de pe bursă dat fiind faptul că este mai rentabil din punct de vedere economic.

A treia componentă include un Program complex de reziliență energetică pentru următorii doi ani.

***

Amintim, organul legislativ nerecunoscut de la Tiraspol a susținut „dezvoltarea tehnologiilor informaționale blockchain”, care a permis minarea de criptomonede în regiune, în 2018. Se menționa că mining-ul criptomonedelor necesită un consum semnificativ de energie. „Suntem producători de energie, avem de unde lua energie electrică”, asigura liderul nerecunoscut al regiunii Vadim Krasnoselski. Tot atunci, el spunea că regiunea este interesată de investitori din Rusia. Se mai anunța că printre primii investitori ar putea fi omul rus de afaceri Igor Ceaika. Detalii AICI. În 2019, portalul anticorupție.md a scris că „afacerea cu criptomonede din regiunea transnistreană are ca beneficiar principal holdingul Sheriff și un fost angajat al Ministerului Afacerilor Interne al Federației Ruse”. În 2021, pentru Agora, Serviciul de Informații și Securitate dădea asigurări că întreprinde „acțiuni orientate spre combaterea riscurilor de natură economică, energetică și social-politică la adresa securității naționale, generate de funcționarea fermelor de criptovalută din regiunea transnistreană”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Președintele PAS, Igor Grosu

Consiliul politic național al PAS, în ședință: „Am primit un nou mandat de încredere de la oameni”

Partidul de guvernare „Acțiune și Solidaritate” s-a întrunit pe 20 decembrie într-o ședință al Consiliului Politic Național.

„Am tras concluziile acestui an la ședința Consiliului Politic Național a PAS. Am avut alegeri parlamentare și o campanie cu multe provocări, dar și rezultate ca partid – 3 mii de voluntari, 6 mii de evenimente electorale, 200 de ziare personalizate pe raioane și localități. Aceste cifre s-au transformat, într-un final, în 792 557 de voturi de la cetățeni”, a transmis președintele Parlamentului pe pagina sa de Facebook.

Igor Grosu a subliniat că noul mandat primit reprezintă o responsabilitate suplimentară și un impuls pentru continuarea reformelor. Potrivit acestuia, PAS urmează să se concentreze pe dezvoltarea economică, crearea de locuri de muncă și creșterea veniturilor populației, prin proiecte implementate atât la nivel național, cât și în fiecare localitate.

„Am primit un nou mandat de încredere de la oameni. Această încredere trebuie să ne impulsioneze pentru și mai multă muncă, proiecte vizionare la nivel național și proiecte la nivel de fiecare localitate. Trebuie să ne concentrăm pe creștere economică, care să aducă locuri de muncă și venituri mai mari.  Și nu în ultimul rând, vom avansa rapid pe agenda europeană, pentru că nu ne putem permite să pierdem această fereastră de oportunitate. E șansa generației noastre”, a mai spus oficialul.

Igor Grosu a fost ales președinte al Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) pe 15 mai 2022, pentru un mandat de patru ani. Alegerea a avut loc în cadrul celui de-al III-lea Congres al partidului, eveniment organizat cu ocazia împlinirii a șase ani de la înființarea formațiunii. În discursul său, Grosu sublinia că echipa pe care o propusese are o misiune istorică: să apropie Republica Moldova de valorile și standardele europene.

Anterior, după alegerea Maiei Sandu în funcția de președinte al țării, în 2020, Igor Grosu a preluat rolul de președinte interimar al PAS.

Amintim că pe 22 octombrie, Igor Grosu a fost reales în funcția de președinte al Parlamentului, după scrutinul parlamentar din 28 septembrie. Candidatura sa a fost înaintată de fracțiunea PAS în cadrul primei ședințe a noului Legislativ. Pentru această funcție, el a concurat și cu Alexandr Stoianoglo, deputat și lider al Blocului „Alternativa”, propus de propria sa fracțiune. La votul secret au participat 87 de deputați: Igor Grosu a obținut 55 de voturi, în timp ce Stoianoglo a primit 32 de voturi.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: