kommersant.ru

Criza energetică taie curentul pentru criptomonede? Decizia Tiraspolului

Autoritățile nerecunoscute de la Tiraspol au decis să taie accesul la electricitate pentru activitățile de blockchain, care permit minarea de criptomonede în regiune. Decizia a fost luată pe 31 ianuarie 2025, „pentru a asigura o utilizare rațională a gazului natural și a altor resurse energetice în contextul crizei energetice”. Acum câteva zile, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, a declarat că autoritățile constituționale vor să evite ca gazele, achiziționate cu suportul oferit de Uniunea Europeană, să ajungă la întreprinderile din stânga Nistrului sau ferme crypto.

La Tiraspol a fost publicată „o dispoziție”, semnată pe 31 ianuarie 2025, de către așa-zisul premier al regiunii Alexandr Rozenberg. Aceasta se referă la „interdicția furnizării energiei electrice rezidenților zonei economice libere de dezvoltare a tehnologiilor blockchain”.

Se precizează că decizia privind „interzicerea furnizării de energie electrică rezidenților zonei economice libere pentru dezvoltarea tehnologiilor blockchain” în regiune a fost luată „în scopul asigurării unei utilizări raționale a gazului natural și a altor resurse energetice în condițiile crizei energetice”.

***

Amintim, din 1 ianuarie 2025, concernul rusesc Gazprom a oprit livrările de gaz destinate regiunii transnistrene. Până atunci, din volumele de gaz rusesc era acoperit necesarul de consum al regiunii transnistrene și era produsă energie electrică pentru ambele maluri ale Nistrului. Începând cu data de 3 ianuarie, în regiunea transnistreană au fost introduse întreruperi programate ale energiei electrice. Acestea aveau loc pentru că locutorii din stânga Nistrului consumau mai mult curent electric decât producea sistemul energetic. Întreruperile de curent au continuat până pe 1 februarie.

Pe 27 ianuarie, premierul Dorin Recean a anunțat „o propunere de soluționare a crizei umanitare din regiunea transnistreană”. Oficialul a explicat că Uniunea Europeană pune la dispoziția Republicii Moldova un pachet de sprijin imediat, de 30 de milioane de euro, pentru depășirea efectelor crizei. Recean a precizat că pachetul de sprijin include 3 componente.

Prima componentă se referă la intervenția imediată și anume oferirea unui împrumut de 3 milioane de metri cubi de gaze naturale pentru stânga Nistrului, necesare pentru menținerea presiunii critice în conductele din regiune. Între timp, pe 1 februarie, compania Moldovagaz a început să livreze regiunii transnistrene gazele oferite ca împrumut de guvernul de la Chișinău și Uniunea Europeană pentru a preveni căderea presiunii în conducte și o criză umanitară, după ce livrările de gaze rusești au încetat cu o lună mai devreme. Detalii AICI.

Cea de-a doua componentă ține de intervenția de urgență pentru perioada 1-10 februarie. Astfel, pe 1 februarie, Comisia pentru Situații Excepționale a decis să direcționează 20 de milioane de euro pentru achiziția de gaze în stânga Nistrului și 10 milioane pentru achiziția energiei electrice pe malul drept. „Totul achiziționat prin compania moldovenească SA Energocom”, a evidențiat purtătorul de cuvânt al Guvernului Daniel Vodă. El a adăugat că „gazele naturale livrate în regim de urgență nu sunt pentru funcționarea consumatorilor industriali mari, precum MMZ, cripto și alte activități netransparente, care prosperau pe seama locuitorilor din regiune”. „Volumul livrat va fi limitat la consumul de gaze și energie electrică pentru gospodării, grădinițe, spitale, școli și afaceri de bază: brutării și afaceri mici”, a comunicat el. Totodată, Vodă a declarat că, în acest ajutor de urgență, malul drept nu depinde de stânga Nistrului pentru curent electric. Amintim, anterior, el a spus că malul drept va achiziționa în continuare energie electrică de pe bursă dat fiind faptul că este mai rentabil din punct de vedere economic.

A treia componentă include un Program complex de reziliență energetică pentru următorii doi ani.

***

Amintim, organul legislativ nerecunoscut de la Tiraspol a susținut „dezvoltarea tehnologiilor informaționale blockchain”, care a permis minarea de criptomonede în regiune, în 2018. Se menționa că mining-ul criptomonedelor necesită un consum semnificativ de energie. „Suntem producători de energie, avem de unde lua energie electrică”, asigura liderul nerecunoscut al regiunii Vadim Krasnoselski. Tot atunci, el spunea că regiunea este interesată de investitori din Rusia. Se mai anunța că printre primii investitori ar putea fi omul rus de afaceri Igor Ceaika. Detalii AICI. În 2019, portalul anticorupție.md a scris că „afacerea cu criptomonede din regiunea transnistreană are ca beneficiar principal holdingul Sheriff și un fost angajat al Ministerului Afacerilor Interne al Federației Ruse”. În 2021, pentru Agora, Serviciul de Informații și Securitate dădea asigurări că întreprinde „acțiuni orientate spre combaterea riscurilor de natură economică, energetică și social-politică la adresa securității naționale, generate de funcționarea fermelor de criptovalută din regiunea transnistreană”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Natalia Morari

Natalia Morari a comentat informația privind posibila interdicție în spațiul Schengen, alături de Ion Ceban: „Nu am confirmare oficială”

Ex-jurnalista Natalia Morari, care în ultimul an este implicată în politică și a candidat inclusiv la funcția de președinte al țării, a comentat informațiile apărute în presa din Moldova și România despre posibila interdicție în spațiul Schengen alături de primarul Chișinăului, Ion Ceban.

Morari a reacționat pe rețelele sociale, declarând că „știrea este prea serioasă” pentru a o comenta în lipsa unei confirmări oficiale:

„Știu că așteptați o reacție din partea mea, dar știrea e prea serioasă ca să comentez ceea ce a apărut doar pe surse. Nu am deocamdată nicio confirmare oficială. Dacă va apărea, neapărat voi veni cu o reacție”, a scris aceasta.

Al doilea nume vehiculat în presa din Moldova și România, privind interdicția în spațiul Schengen este cel al ex-premierului Vasile Tarlev, în prezent lider al Partidului „Viitorul Moldovei”. El nu a comentat deocamdată informațiile. De menționat că, în dimineața de 9 iulie, Tarlev a expediat presei un comunicat în care a informat despre participarea la conferința științifico-practică organizată de Universitatea „Ovidius” din Constanța. În seara de 9 iulie, pe pagina de Facebook a acestuia a fost publicată o secvență dintr-un interviu oferit presei române.

Amintim că, pe 9 iulie, Ministerul de Externe de la București a confirmat că autoritățile naționale au decis impunerea unei interdicții de intrare pe teritoriul României și în spațiul Schengen pentru Ion Ceban. Alături de edilul capitalei, alți doi cetățeni ai Republicii Moldova au fost vizați de aceeași decizie. Instituția a menționat că măsura a fost luată din „motive de securitate”. Alături de edilul Chișinăului, încă doi cetățeni ai Republicii Moldova au primit interdicții.

Ion Ceban a calificat decizia în privința sa drept „răfuială politică” din partea conducerii Republicii Moldova.

***

Precizăm că Natalia Morari a activat peste 15 ani în domeniul jurnalismului politic din Republica Moldova. De-a lungul timpului a lucrat la TV8, unde a avut propria emisiune politică și făcut parte din Consiliul de administrare al televiziunii. În 2021, Morari a părăsit Consiliul de administrare al televiziunii, invocând „presiunii” din partea Serviciului de Informații și Securitate (SIS). Morari a declarat că SIS o șantaja cu informații despre viața ei personală și a dezvăluit că tatăl copilului ei este controversatul om de afaceri, Veaceslav Platon, care ulterior a fost anunțat în căutare. Informația despre legătura lui Morari cu Platon a provocat un scandal, deoarece s-a aflat că ea a făcut interviuri cu el în timp ce erau deja într-o relație. În final, emisiunea ei de la TV8 a fost închisă definitiv, iar Morari a devenit unul dintre primele și puținele exemple de „cancel culture” în comunitatea profesională și politică din care făcea parte.

După acest eveniment, Natalia Morari a devenit o voce critică față de actualul președinte al țării, Maia Sandu, și partidului de guvernare, pe care i-a susținut în trecut.

În mai 2024, ex-jurnalista a fost organizatoarea unei întâlniri dintre mai mulți lideri politici de opoziție, care a avut drept scop discutarea posibilității de a identifica un candidat comun la alegerile pentru funcția de președinte – o inițiativă a socialistului Igor Dodon. Într-un final, inițiativa a eșuat, iar în luna iulie, Natalia Morari și-a anunțat intenția de concura la scrutinul prezidențial în calitate de „candidat independent”.

În martie 2025, ea a realizat un interviu cu fostul candidat la președinția României, Călin Georgescu.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: