kommersant.ru

Criza energetică taie curentul pentru criptomonede? Decizia Tiraspolului

Autoritățile nerecunoscute de la Tiraspol au decis să taie accesul la electricitate pentru activitățile de blockchain, care permit minarea de criptomonede în regiune. Decizia a fost luată pe 31 ianuarie 2025, „pentru a asigura o utilizare rațională a gazului natural și a altor resurse energetice în contextul crizei energetice”. Acum câteva zile, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, a declarat că autoritățile constituționale vor să evite ca gazele, achiziționate cu suportul oferit de Uniunea Europeană, să ajungă la întreprinderile din stânga Nistrului sau ferme crypto.

La Tiraspol a fost publicată „o dispoziție”, semnată pe 31 ianuarie 2025, de către așa-zisul premier al regiunii Alexandr Rozenberg. Aceasta se referă la „interdicția furnizării energiei electrice rezidenților zonei economice libere de dezvoltare a tehnologiilor blockchain”.

Se precizează că decizia privind „interzicerea furnizării de energie electrică rezidenților zonei economice libere pentru dezvoltarea tehnologiilor blockchain” în regiune a fost luată „în scopul asigurării unei utilizări raționale a gazului natural și a altor resurse energetice în condițiile crizei energetice”.

***

Amintim, din 1 ianuarie 2025, concernul rusesc Gazprom a oprit livrările de gaz destinate regiunii transnistrene. Până atunci, din volumele de gaz rusesc era acoperit necesarul de consum al regiunii transnistrene și era produsă energie electrică pentru ambele maluri ale Nistrului. Începând cu data de 3 ianuarie, în regiunea transnistreană au fost introduse întreruperi programate ale energiei electrice. Acestea aveau loc pentru că locutorii din stânga Nistrului consumau mai mult curent electric decât producea sistemul energetic. Întreruperile de curent au continuat până pe 1 februarie.

Pe 27 ianuarie, premierul Dorin Recean a anunțat „o propunere de soluționare a crizei umanitare din regiunea transnistreană”. Oficialul a explicat că Uniunea Europeană pune la dispoziția Republicii Moldova un pachet de sprijin imediat, de 30 de milioane de euro, pentru depășirea efectelor crizei. Recean a precizat că pachetul de sprijin include 3 componente.

Prima componentă se referă la intervenția imediată și anume oferirea unui împrumut de 3 milioane de metri cubi de gaze naturale pentru stânga Nistrului, necesare pentru menținerea presiunii critice în conductele din regiune. Între timp, pe 1 februarie, compania Moldovagaz a început să livreze regiunii transnistrene gazele oferite ca împrumut de guvernul de la Chișinău și Uniunea Europeană pentru a preveni căderea presiunii în conducte și o criză umanitară, după ce livrările de gaze rusești au încetat cu o lună mai devreme. Detalii AICI.

Cea de-a doua componentă ține de intervenția de urgență pentru perioada 1-10 februarie. Astfel, pe 1 februarie, Comisia pentru Situații Excepționale a decis să direcționează 20 de milioane de euro pentru achiziția de gaze în stânga Nistrului și 10 milioane pentru achiziția energiei electrice pe malul drept. „Totul achiziționat prin compania moldovenească SA Energocom”, a evidențiat purtătorul de cuvânt al Guvernului Daniel Vodă. El a adăugat că „gazele naturale livrate în regim de urgență nu sunt pentru funcționarea consumatorilor industriali mari, precum MMZ, cripto și alte activități netransparente, care prosperau pe seama locuitorilor din regiune”. „Volumul livrat va fi limitat la consumul de gaze și energie electrică pentru gospodării, grădinițe, spitale, școli și afaceri de bază: brutării și afaceri mici”, a comunicat el. Totodată, Vodă a declarat că, în acest ajutor de urgență, malul drept nu depinde de stânga Nistrului pentru curent electric. Amintim, anterior, el a spus că malul drept va achiziționa în continuare energie electrică de pe bursă dat fiind faptul că este mai rentabil din punct de vedere economic.

A treia componentă include un Program complex de reziliență energetică pentru următorii doi ani.

***

Amintim, organul legislativ nerecunoscut de la Tiraspol a susținut „dezvoltarea tehnologiilor informaționale blockchain”, care a permis minarea de criptomonede în regiune, în 2018. Se menționa că mining-ul criptomonedelor necesită un consum semnificativ de energie. „Suntem producători de energie, avem de unde lua energie electrică”, asigura liderul nerecunoscut al regiunii Vadim Krasnoselski. Tot atunci, el spunea că regiunea este interesată de investitori din Rusia. Se mai anunța că printre primii investitori ar putea fi omul rus de afaceri Igor Ceaika. Detalii AICI. În 2019, portalul anticorupție.md a scris că „afacerea cu criptomonede din regiunea transnistreană are ca beneficiar principal holdingul Sheriff și un fost angajat al Ministerului Afacerilor Interne al Federației Ruse”. În 2021, pentru Agora, Serviciul de Informații și Securitate dădea asigurări că întreprinde „acțiuni orientate spre combaterea riscurilor de natură economică, energetică și social-politică la adresa securității naționale, generate de funcționarea fermelor de criptovalută din regiunea transnistreană”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Igor Dodon

Dodon cere Curții Constituționale să verifice dacă foștii președinți pot fi judecați în primă instanță de Curtea Supremă de Justiție

Igor Dodon contestă la Curtea Constituțională norma în baza căreia dosarele penale ale foștilor șefi de stat pot fi examinate în primă instanță de Curtea Supremă de Justiție (CSJ). Fostul președinte, al cărui dosar „Sacoșa neagră” este examinat în primă instanță chiar de CSJ, susține că după încheierea mandatului un șef de stat ar trebui să fie judecat de instanțele de drept comun, scrie IPN.

Sesizarea depusă de deputatul socialist vizează articolul 39 punctul 2 din Codul de procedură penală, care prevede că CSJ judecă în primă instanță cauzele penale privind infracțiunile săvârșite de președintele Republicii Moldova.

Dodon susține că această normă este aplicată prin analogie și foștilor șefi de stat, deși, în opinia sa, legea nu face o distincție clară între infracțiunile comise de un președinte în timpul mandatului, faptele de drept comun și situația unei persoane al cărei mandat prezidențial s-a încheiat.

Potrivit fostului șef de stat, după încetarea mandatului, în cazul în care nu a fost inițiată procedura constituțională de punere sub acuzare, fostul președinte ar trebui să fie cercetat și judecat conform regulilor generale de procedură penală, de instanțele de drept comun.

Deputatul socialist susține că menținerea competenței exclusive a CSJ pentru foștii președinți creează un regim juridic discriminatoriu. Pe de o parte, aceștia nu ar beneficia de mecanismul constituțional privind imunitatea și punerea sub acuzare de către Parlament, iar pe de altă parte ar fi privați de dreptul de a fi judecați de o instanță de fond și de a beneficia de o cale ordinară de atac.

Potrivit sursei citate, în sesizare se invocă încălcarea mai multor prevederi constituționale, inclusiv cele privind egalitatea în fața legii, accesul liber la justiție, imunitatea președintelui și interzicerea instanțelor extraordinare. „Aplicarea mecanică” a normei, susține deputatul, transformă Curtea Supremă de Justiție dintr-o instanță supremă ordinară într-o instanță de excepție pentru un fost demnitar, lucru interzis de Constituție.

Igor Dodon solicită Curții Constituționale să suspende, până la examinarea sesizării pe fond, acțiunea articolului 39 punctul 2 din Codul de procedură penală. Totodată, el cere declararea ca neconstituțională a prevederii în partea referitoare la aplicarea acesteia în cazul infracțiunilor săvârșite de foști președinți și sesizarea Parlamentului pentru înlăturarea ambiguității legislative.

Sesizarea vine în timp ce Igor Dodon este judecat chiar de Curtea Supremă de Justiție în dosarul cunoscut generic drept „Sacoșa neagră”. Fostul șef de stat este acuzat de corupere pasivă, acceptarea finanțării partidului politic din partea unei organizații criminale, trădare de patrie și îmbogățire ilicită.

Dodon pledează nevinovat și susține că dosarul ar fi motivat politic.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: