Андрей Мардарь / NewsMaker

CSJ a decis: Cristian Rizea rămâne în afara cursei electorale pentru funcția de deputat

Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a respins recursul depus de președintele Partidului Politic „Noi”, Vladimir Dachi, și de către ex-deputatul român Cristian Rizea, care și-a schimbat numele în Mihai Cristian. Astfel, acesta nu va avea dreptul să candideze la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova. 

„Se menține încheierea din 7 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău. Decizia este irevocabilă”, se arată în hotărârea instanței.

Cauza a fost examinată de către judecătorii CSJ Tamara Chișca-Doneva, Victor Burduh și Nicolae Craiu.

Anterior, magistrații Curții de Apel Chișinău au declarat inadmisibilă acțiunea înaintată de către liderul Partidul Politic ,,Noi”, Vladimir Dachi și ex-deputatul român Cristian Rizea, împotriva Comisiei Electorale Centrale (CEC). Ex-deputatul român, care și-a schimbat numele în „Mihai Cristian”, a cerut judecătorilor să oblige CEC să îl înregistreze în calitate de candidat la funcția de deputat.

CEC a înregistrat, în ședința din 4 iunie, Partidul „Noi” în cursa electorală pentru alegerile parlamentare anticipate. Pe lista formațiunii nu s-a regăsit ex-deputatul român Cristian Rizea, care și-a schimbat, anterior, numele în Cristian Mihai. Acesta ar fi urmat să fie inclus pe locul doi.

Într-o notă informativă, membrii CEC au argumentat că, potrivit informației prezentate de Agenția Servicii Publice și a datelor din Registrul de stat al Populației, candidatul la poziția nr. 2 din listă, Mihai Cristian, nu deține cetățenia R. Moldova, iar buletinul de identitate de pe care a fost prezentată copia, este nevalabil.

CEC nu s-a expus pe cererea de înregistrare a lui Rizea în calitate de candidat la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021 și a atras atenția că Mihai Cristian a fost exclus din lista candidaților formațiunii printr-o decizie a Consiliului National al Partidului Politic „Noi”, și nu de către CEC. Prin urmare, membrii Comisiei l-au îndemnat „să formuleze pretenții către partidul politic care l-a exclus”.

Plângerea lui Rizea și a președintelui Partidului Politic ,,Noi” a fost examinată, pe 12 iunie, de completul de judecată format de magistrații Curții de Apel Chișinău – Ion Muruianu, Anatolie Minciuna și Ecaterina Palanciuc.

***

Cristian Rizea a fost condamnat definitiv în România pentru trafic de influență la 4 ani și 8 luni de închisoare cu executare. Acesta, însă, fugise din România cu două luni înainte de anunțarea sentinței, în ianuarie 2019. Acesta se află de aproape doi ani pe teritoriul Republicii Moldova.

Fostul președinte al Republicii Moldova, Igor Dodon, a semnat decretul prin care i-a retras cetățenia moldovenească lui Cristian Rizea. Acesta a fost reţinut în Republica Moldova pe 3 noiembrie 2020. Rizea era bănuit că ar fi comis ilegalităţi de natură penală atunci când a obţinut cetăţenia moldovenească. Mai exact, ar fi făcut declaraţii false în procesul de dobândire a cetăţeniei.

Precizăm că la începutul lunii mai, Cristian Rizea a fost eliberat din arest de autoritățile moldovenești, deoarece a expirat termenul maxim de zile până la care o persoană poate fi reținută în Republica Moldova până să fie extrădată.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

IPN

Furtună va contesta sancțiunile UE: „Grupările de la Bruxelles au decis să aleagă ei înșiși cine trebuie să conducă țara noastră”

Președinta Partidului „Moldova Mare”, Victoria Furtună, afiliată oligarhului fugar Ilan Șor, consideră că în spatele deciziei prin care a fost inclusă pe listele de sancțiuni ale Uniunii Europene ar sta Partidul de guvernământ Acțiune și Solidaritate (PAS). Politiciana a sugerat că măsurile restrictive ar fi o formă de presiune asupra opoziției și a acuzat UE că „a ales cine trebuie să conducă țara noastră”. Precizările au fost făcute într-un comunicat publicat pe 15 iulie.

Astăzi vedem cum are loc, în mod deliberat, distrugerea a tot ceea ce am iubit la Uniunea Europeană. Grupările de la Bruxelles au decis, fără rușine și la vedere, după tradițiile colonialiste, să aleagă ei înșiși cine trebuie să conducă țara noastră — suverană. (…) Regimul PAS aplică sancțiuni prin intermediul acoliților lor străini, doar în privința politicienilor care au susținere și de care PAS se teme. Niciodată nu am fost și nu vom fi o opoziție comodă pentru junta galbenă!”, a declarat Victoria Furtună.

Politiciana a menționat că va contesta la Curtea de Justiție a Uniunii Europene decizia prin care i-au fost impuse sancțiuni.

PAS nu a comentat, deocamdată, învinuirile lansate în adresa sa de Victoria Furtună.

Amintim că, pe 15 iulie, Uniunea Europeană a inclus încă 7 politicieni și 3 entități în lista sa de sancțiuni pentru acțiuni menite să destabilizeze Republica Moldova. Este vorba despre Blocul „Victorie”, compania A7, Centrul Cultural-educațional al Moldovei, liderul Forței de Alternativă și Salvare a Moldovei, Alexandru Beșchieru, președinta Partidului „Moldova Mare”, Victoria Furtună, deputații fugari Alexandr Nesterovschi și Irina Lozovan, președinta Partidului „Renaștere”, Natalia Parasca, președintele Partidului „Șansă”, Alexei Lungu, și liderul Partidului „Victorie”, Vadim Grozavu. Toți cei vizați au legături cu oligarhul fugar Ilan Șor, împotriva căruia UE a impus măsuri restrictive încă în 2023.

Măsurile restrictive includ interdicția furnizării de fonduri pentru cei vizați de sancțiuni, interdicție de intrare pe teritoriul UE și înghețarea activelor.

În prezent, lista UE de sancțiuni pentru acțiuni de destabilizare a Republicii Moldova include 23 de persoane și 5 entități.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: