Максим Андреев / NewsMaker

CtEDO: Lui Alexandr Stoianoglo i-a fost încălcat dreptul la acces la justiție. Constatările Curții

Republica Moldova a încălcat drepturile lui Alexandr Stoianoglo, la un proces echitabil atunci când a fost revocat din funcția de procuror general. Pe 24 octombrie, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) a publicat o decizie urmare a plângerii fostului procuror general. Potrivit deciziei, Moldova trebuie să plătească lui Stoianoglo 3 600 euro drept despăgubire prejudiciului moral cauzat. 

În hotărârea din cauza Stoianoglo vs Moldova se precizează că țara noastră trebuie să plătească reclamantului, în termen de trei luni de la data la care hotărârea devine definitivă, 3 600 de euro.

De menționat că Stoianoglo a cerut despăgubiri de 20 de mii de euro. Precizăm că decizia CtEDO nu înseamnă că Stoianoglo ar trebui repus în funcție. 

CtEDO citează argumentele Guvernului potrivit cărora Stoianoglo era un înalt funcționar, prin urmare anumite norme nu i se aplică. Mai mult, Guvernul susține că reclamantul nu a epuizat căile de atac interne.

Cu toate acestea, Curtea a reținut că legislația națională aflată în vigoare la momentul numirii lui Stoianoglo prevedea în mod clar durata mandatului său și a definit exhaustiv motivele exacte pentru care putea fi demis. Abia în august 2021, adică după ce reclamantul a fost numit procuror general, o modificare a legislației a introdus o normă privind suspendarea de drept a funcțiilor procurorului general la momentul deschiderii acțiunii penale împotriva sa.

Precizăm că în ianuarie 2022, avocații lui Stoianoglo declarau că procurorul general suspendat a depus două plângeri la CtEDO în condițiile în care „instanțele naționale i-au îngrădit anumite drepturi”. Unul dintre avocați, Victor Munteanu, a precizat că prima plângere este pe faptul că clientului său i s-a îngrădit dreptul la circulație și pe faptul că „procedurile de pornire a urmăririi penale au fost complet arbitrare”. Victor Munteanu califica drept abuzivă suspendarea din funcție a procurorului general și cauzele penale care i-au fost pornite.

***

Alexandr Stoianoglo a fost numit în funcția de procuror general în noiembrie 2019, pe un mandat de 7 ani.

În seara de 5 octombrie 2021, la câteva luni după revenirea PAS la guvernare, Alexandr Stoianoglo a fost reținut chiar în biroul său de la Procuratura Generală și cercetat penal pentru abuz în serviciu, corupere pasivă, depășirea atribuțiilor de serviciu și fals în declarații, scrie rise.md. S-a întâmplat după ce, în aceeași zi, CSP a examinat adresarea deputatului PAS Lilian Carp, tot el președinte al Comisiei parlamentare securitate națională, apărare și ordine publică (CSNAOP).

Potrivit sursei, în sesizare, Carp afirma că, în perioada în care Stoianoglo a fost deputat și președinte al CSNAOP, a semnat raportul pentru modificarea Legii cu privire la combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, iar în urma acestei modificări, votată în Parlament, a fost facilitată comiterea infracțiunilor de spălare a banilor. Carp a cerut să fie investigat și faptul că pe numele soției procurorului general au fost înregistrate mai multe firme din Ucraina care au aparținut omului de afaceri Veaceslav Platon, condamnat, în 2018, definitiv, la 18 ani de închisoare pentru escrocherie și spălare de bani.

Tot aici, Carp susținea că Stoianoglo „a organizat și dirijat acțiunile procurorului de caz, care a renunțat la învinuirea adusă lui Platon”, fapt care s-a soldat cu eliberarea afaceristului și, ulterior, plecarea acestuia din R. Moldova. Atunci, CSP a desemnat un procuror să examineze cele invocate de Carp.

În aprilie 2023, Procuratura Anticorupție a declarat că Stoianoglo a fost pus sub învinuire „pentru infracțiunea de îmbogățire ilicită”. Înainte de aceasta, Stoianoglo declara că este gata să demonstreze proveniența banilor. Ar fi vorba de un apartament, procurat pe numele fiicei lui Stoianoglo, în 2015. El menționa că la acea vreme, când a procurat locuința, nu era nici procuror general, nici deputat, nici funcționar. Prin urmare, spunea Stoianoglo, nu avea de ce să fie subiectul investigației.

Reprezentanții Președinției de la Chișinău au anunțat că pe 26 septembrie a fost semnat „decretul prezidențial de eliberare din funcția de procuror general a lui Alexandr Stoianoglo, în baza hotărârii Consiliului Superior al Procurorilor din 23 mai 2022”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

CEC a stabilit regulile de participare la parlamentare: ce trebuie să cunoască cei care aspiră la fotoliul de deputat

Comisia Electorală Centrală (CEC) a publicat condițiile de participare în calitate de candidat la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025. Potrivit CEC, pot candida persoanele cu drept de vot care au împlinit vârsta de 18 ani, inclusiv în ziua scrutinului, dețin cetățenia Republicii Moldova și nu au restricții legale privind exercitarea acestui drept.

Dreptul de a desemna candidați îl au:

  • Partidele politice, care au dreptul de a participa la alegeri, în baza datelor prezentate de Agenția Servicii Publice și care au fost confirmate de către CEC;
  • Blocurile electorale constituite și înregistrate de către CEC;
  • Cetățenii care își înaintează propria candidatură independent, cu condiția ca aceștia să nu fi fost membri sau susținători ai unui partid politic în ultimele 70 de zile înainte de ziua alegerilor.

    În cazul partidelor politice și a blocurilor electorale, desemnarea candidaților la funcția de deputat se face printr-o procedură specială în cadrul ședințelor organelor statutare ale partidelor și/sau blocurilor electorale, confirmată prin procese-verbale, împreună cu lista nominală a participanților la ședința organului responsabil și actele ce confirmă componența numerică și nominală a organului responsabil.

    Listele trebuie să conțină minimum 51 și maximum 111 candidați.

    Candidații independenți trebuie să colecteze între 2 000 și 2 500 de semnături. Prin derogare, o candidată femeie poate prezenta între 1 000 și 2 500 de semnături. Pentru colectarea acestora, se pot constitui grupuri de inițiativă.

    Listele de candidați trebuie să respecte cota minimă de 40% pentru ambele sexe. De asemenea, poziționarea pe listă trebuie să respecte regula: cel puțin patru candidați de același gen la fiecare zece locuri.

    Documentele de înregistrare vor fi depuse atât pe suport de hârtie, cât și în format electronic. Fiecare candidat va completa o declarație de consimțământ privind candidatura sa.

    Perioada de depunere a documentelor va începe din 20 iulie 2025 și va dura până pe 19 august 2025.

    Nu mai sunt articole de afișat.
    0
    Sondaj standard

    Ți-a plăcut pluginul nostru?

    x
    x

    Spelling error report

    The following text will be sent to our editors: